Avocata Andreea Deli Diaconescu (foto), partener in cadrul Societatii civile de avocati Deli & Asociatii, practician in insolventa si membru in Consiliul Stiintific al Institutului National pentru Pregatirea Practicienilor in Insolventa (INPPI) dezvaluie care este realitatea in cazurile in care procedura insolventei interfereaza cu penalul: „blocarea/extragerea de la masa activa a unor bunuri rezonabil si legitim percepute de creditori ca apartinand debitorului insolvent”. Afirmatia a fost facuta de Andreea Deli Diaconescu in cadrul celei de-a IV-a Editii a Conferintei Nationale de Insoventa organizata in perioada 3-4 noiembrie 2016 in Aula Magna a Universitatii Romano-Americana din Bucuresti.

---

In timpul prezentarii lucrarii sale avand titlul „La interferenta a doua lumi: insolventa si penalul –repere in constructia unei teorii de uniformizare”, avocata Andreea Deli Diaconescu a aratat ca atunci cand sunt aplicate masuri penale in procedurile insolventei se poate ajunge la „traversarea caracterului individual al sanctiunii" cu afectarea creditorilor care formeaza masa credala.

Totodata, avocata Andreea Deli Diaconescu a subliniat ca o problema curenta care apare atunci cand procedura insolventei interfereaza cu penalul este celeritatea. In privinta acestui aspect avocata Diaconescu a concluzionat ca "celeritatea insolventei nu este compatibila cu specificul sistemului probator in materie penala".

Prezentam in continuare lucrarea Andreei Deli, practician in insolventa, avocat si membru in Consiliul Stiintific al INPPI „La interferenta a doua lumi: insolventa si penalul –repere in constructia unei teorii de uniformizare”:

„Realitatea fara metafore: insolventa este o stare de fapt, un fenomen economic intr-o dinamica complexa ...

Istoria in evolutie:

La origine a fost ”bancarotta fraudolenta”: o taraba rupta, un negustor necinstit, oprobriul public;

In prezent, insolventele sunt fenomene economice interconectate, transmitand semnale in lant, extrem de rapid, pe alte piete adiacente;

Consecinte: fenomene umane, sociale, de cele mai multe ori sistemice, cu implicatii profunde si uneori greu de estimat;

Prin aplicarea masurilor penale in procedurile insolventei se poate ajunge la traversarea caracterului individual al sanctiunii si se afecteaza creditorii care formeaza masa credala;

Aplicand reperele traditionale de gandire ale dreptului civil, care ar fi fost mijloacele juridice rezonabile, diligente, prin care creditorii s-ar fi putut proteja de ceea ce va urma, inclusiv interferenta penalului in insolventa?

Principiile dreptului falimentar interbelic: masa credala si judecatorul - sindic

Stabilitatea masei credale

Stabilitatea masei active

Art. 808 din Titlul VIII al Cartii a III-a din Codul Comercial: ”Actiunea penala in materie de faliment poate fi pusa in miscare chiar inainte de declaratiunea falimentului; dar numai in cazuri grave de dosire, ascundere, sustragere sau imputinare frauduloasa a patrimoniului in dauna creditorilor”

La interferenta celor doua lumi, in actualitate, problemele sunt complexe si complicate:

Masura preventiva a suspendarii procedurii de insolventa - Degradarea, devalorizarea activelor? Fonduri? Raspundere? Celeritate?

Masuri asiguratorii pentru garantarea repararii pagubei produse prin infractiune - Astfel de masuri asiguratorii sunt menite a indestula o creanta, care poate avea rangul unei creante bugetare sau chirografare, ca atare supuse unui regim concursual

Instituirea de masuri asiguratorii in vederea confiscarii speciale sau extinse - Garantiile anterior constituite pe aceste bunuri?

Din nou la realitatile acute ale insolventei....

Metafora insolventei = ”suficienta sau insuficienta activului” vs. Ecuatia matematica a aplicarii a unor masuri de reducere proportionala (hair-cut) a creantelor;

Indiferent daca este o metafora sau o ecuatie, hair-cut-ul este rezultatul realitatatii economice;

Insolventa desesizeaza, in general, debitorul, ca atare administratorul special ramane un simplu mandatar al actionarilor;

Problema transferului efectului punitiv al masurilor penale catre masa credala.

Posibile remedii:

equity squeeze = linia demarcatiei intre trecut si viitor, continuarea afacerii de catre creditorul care isi converteste creanta;

Art. 169 alin. (10): decaderea din dreptul de a mai detine calitatea de administrator timp de 10 ani;

insolventa de grup: cazul Lehman Brothers si anularea creantelor afiliate, care au generat situatii financare denaturate.

Ramane realitatea unor proceduri de insolventa in care se instituie masuri penale: blocarea/extragerea de la masa activa a unor bunuri rezonabil si legitim percepute de creditori ca apartinand debitorului insolvent.

Repere de gandire la interferenta a doua lumi

Celeritatea insolventei nu este compatibila cu specificul sistemului probator in materie penala;

Bunele practici la nivel international: timpul maximal alocat succesului unei valorificari prin transfer de business (on going concern), calculat de la deschiderea falimentului, si efectul esecului incadrarii in acest timp;

Insolventa = diferenta dintre colaps si un fresh start poate fi data de zile sau saptamani;

Cateodata, aplicarea sau nu a unei reguli de drept in materia insolventei este subsecventa analizei compatibilitatii cu standardul economic;

Daca se depaseste ”timpul maxim de imponderabilitate” in care debitorul se poate mentine, insolventa ramane un hibrid blocat economic;

Consecinte: aspecte sociale, umane, pierderi de contracte, instalarea neincrederii si afectarea, prin alunecare, a unor alte sectoare adiacente debitorului."

*Cititi aici integral lucrarea avocatei Andreea Deli Ionescu prezentata in cadrul Conferintei INPPI