Aula Magna a Universitatii Romano-Americane gazduiese in zilele de 3-4 noiembrie 2016 cea de-a IV-a Editie a Conferintei Nationale de Insolventa organizata de Institutul National pentru Pregatirea Practicienilor in Insolventa (INPPI) in parteneriat cu Institutul National al Magistraturii si Universitatea Romano-Americana. In acest an, Conferinta de Insolventa are ca tema “Incidenta penalului in insolventa”, fiecare dintre speakerii care vor lua cuvantul, conform programului evenimentului, urmand sa analizeze din diferinte unghiuri modul in care cele doua ramuri ale dreptului interfereaza.

Seria discursurilor din prima zi de eveniment a fost deschisa de presedintele INNPI, avocata Simona Milos (foto) de la casa de avocatura Stanescu Milos Dumitru si Asociatii (SMDA) care a ales sa aduca in prim plan „perceptia negativa asupra fenomenului insolventei” si asumarea responsabilitatilor” de catre cei implicati in aceasta procedura. In acest context, avocata Simona Milos a evidentiat ca perceptia negativa asupra fenomenului insolventei” reprezinta de fapt fundamentul unor “asa zise reforme necesare in procesul de legiferare a insolventei, mai exact a unor modificari legislative propuse de catre ANAF”.

Fata de aceste modificari propuse de ANAF, presedinta INPPI Simona Milos opineaza ca, in cazul in care vor fi aprobate, vor afecta sever “principiile care guverneaza procedura insolventei si ar duce la pierderea echilibrului greu castigat in procesul de legiferare al noului cod al insolventei”.

Simona Milos a aratat ca nu este necesara efectuarea vreunui studiu pentru a se constata ca societatea romaneasca percepe insolventa ca fiind sinonima cu “frauda debitorilor impotriva intereselor creditorilor”. In mod paradoxal insa, subliniaza in discursul sau avocata Simona Milos, desi exista o perceptie negativa asupra fenomenului insolventei, Romania are o lege a insolventei “moderna, echilibrata, care respecta principii si garantii procesuale ale participantilor”.

Totodata, in calitate de moderator al primei parti a conferintei, Simona Milos i-a invitat, rand pe rand, la prezidiu pentru a-si expune scurtele consideratii fata de evenimentul anul devenit deja traditie in randul practicienilor pe presedintele UNPIR Niculae Balan, pe repezentatul INM Radu Rizoiou, pe secretarul de stat in Ministerul Justitiei prof.univ.dr. Florin Motiu, pe deputatul Ion Cupsa, pe consilierul presedintelui ANAF Cristina Stanescu, dar si pe rectorul Universitatii Romano-Americane Ovidiu Folcut.

A fost indelung aplaudata aprecierea facuta de presedintele UNPIR Niculae Balan care a tinut sa precizeze ca Simona Milos este “motorul” din interiorul INPPI, la fel si remarca facuta de reprezentatul ANAF care a exclamat ca dupa discursul Simonei Milos se gandea sa plece de la eveniment, date fiind problemele semnalate de aceasta, care sunt extrem de grave, dar actuale, ale profesiei de practician in insolventa. La randul sau, rectorul Universitatii Romano-Americane Ovidiu Folcut, facand referire la ordinea in care au urmat discursurile de bun venit ale invitatilor a subliniat ca nu intamplator discursul sau vine dupa cel al reprezentatului ANAF, daca ar fi sa se tina cont de faptul ca in ultimele 5 saptamani unitatea de invatamant a fost sub controlul ANAF. Evident, controlul s-a incheiat pozitiv.

Prezentam in continuare integral discursul sustinut de presedinta INPPI avocata Simona Milos in deschiderea editiei a IV-a a Conferintei Nationale de Insolventa:

“Domnule Ministru Secretar de Stat al MJ,

Domnule Director al INM,

Domnule Vice-Presedinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor,

Doamnelor si Domnilor,

Bine ati venit la cea de-a IV-a editie a Conferintei Nationale de Insolventa – evenimentul anual cel mai important al INPPI pe care, in acest an, il organizam in parteneriat cu Institutul National al Magistraturii.

Incep prin a multumi tuturor invitatilor nostri si lectorilor care au acceptat sa ne fie alaturi in realizarea acestui eveniment exceptional, eveniment care aduce la aceeasi masa a discutiilor reprezentanti ai celor mai importante institutii implicate in procedurile de insolventa.

Despre tema centrala a acestei conferinte – interferentele penalului in procedurile de insolventa nu am sa vorbesc acum – vor fi dezbateri ample despre cum si in ce masura sunt afectate procedurile de insolventa, am sa vorbesc despre perceptia negativa asupra fenomenului insolventei si despre asumarea responsabilitatilor.

Despre perceptia negativa asupra fenomenului insolventei este necesar sa vorbim pentru ca o astfel de perceptie reprezinta fundamentul unor asa zise reforme necesare in procesul de legiferare a insolventei, mai exact a unor modificari legislative propuse de catre ANAF care, daca ar fi aprobate, ar afecta in mod sever principiile care guverneaza procedura insolventei si ar duce la pierderea echilibrului greu castigat in procesul de legiferare al noului cod al insolventei.

Nu este nevoie de un studiu aprofundat despre modul in care este perceputa insolventa in societatea romaneasca pentru a observa ca, pe foarte multe planuri, ea este apreciata ca fiind sinonima cu frauda debitorilor impotriva intereselor creditorilor.

Auzim acest lucru in talk show-uri, in stirile televiziunilor dar si - cel mai important - de la tribuna publica unde autoritati sau reprezentanti ai marilor creditori sustin raspicat ca insolventa este masca perfecta a fraudarii creditorilor.

Paradoxul este ca o analiza critica a legislatiei romanesti actuale in materia insolventei releva o concluzie diametral opusa in raport de perceptia negativa asupra fenomenului insolventei si anume, ne prezinta o lege moderna, echilibrata, care respecta principii si garantii procesuale ale participantilor.

Cum s-a ajuns aici si de ce aceasta conotatie negativa asupra unui fenomen economic perfect normal tine mai degraba – in opinia mea - de lipsa de asumare a unor erori proprii ale tuturor celor implicati intr-o astfel de procedura, decat de procedura in sine.

Se spune ca orice dezastru este suma mai multor factori care determina rezultatul final.

Iar o analiza obiectiva, profesionista si lucida a unui fenomen nu poate face abstractie de cauze, intrucat acestea sunt originea dezastrului.

Marile suparari si tensiuni care se nasc in insolventa sunt generate de un trecut al unui debitor care, fie a fost prea usor tolerat sa acumuleze datorii fiscale, fie comerciale, fie a fost beneficiarul fericit al unor credite supradimensionate fata de anvergura afacerii sale. La aceste cauze adaugam si o lege a insolventei – ma refer la Legea nr. 85/2006 – neechilibrata si favorabila debitorului si rezultatul este cel pe care il cunoastem.

Daca ne uitam cu atentie la procedura de insolventa, nu vom gasi acolo evaziunea fiscala, ci probabil faptele s-au petrecut cu mult timp inainte de deschiderea procedurii dar au devenit notorii abia ulterior, cand procedura insolventei a fost deschisa iar creditorul bugetar a facut publica o creanta enorma impotriva debitorului insolvent.

Tot o analiza atenta releva faptul ca exista cazuri de insolvente adiacente unui sistem bancar prea permisiv sau poate prea optimist pentru vremurile care au urmat; la toate acestea, vechea formula a legii insolventei cu neajunsurile bine-cunoscute (n.b. care permitea aprobarea unui plan de reorganizare cu votul unui procent infim din total masa credala – 2%-10% din total creante) a creat un val de revolta al tuturor celor implicati, val care a culminat cu o reforma a legislatiei in materie, concretizat in noua lege a insolventei – un proiect perfectibil dar bun si echilibrat, in esenta sa.

Toate aceste cauze anterioare vin in coliziune cu niste principii ale insolventei – principii care sunt aceleasi in orice legislatie moderna si carenu sunt o creatie a legiuitorului autohton ci sunt expresia celor mai bune practici la nivel mondial, astfel incat solutia nu este sa demolam principiile ci sa eliminam cauzele.

Capacitatea noastra de a percepe, cu acuratete, cauzele si, mai ales, trecutul unei insolvente, ne va da responsabilitatea de a evita greselile in viitor, astfel incat efectele unei insolvente vor fi percepute in amploarea lor corecta: un fenomen economic normal, necesar in orice sistem modern de drept, pentru ca asaneaza economia sau, in cazurile fericite, ii poate acorda un nou inceput”.

*Cititi aici programul celei de-a IV-a editii a Conferintei Nationale de Insolventa