La Palatul Parlamentului a avut loc joi, 12 decembrie 2013, prima conferinta romano-franceza organizata de Asociatia Procurorilor din Romania, condusa de Constantin Sima, si Asociatia franco-romana a Juristilor. In cadrul conferintei intitulate “Raporturile dintre judecatori si procurori. Rolul CSM” au fost dezbatute mai multe probleme care au privit statutul procurorilor sau reforma in Justitie.

La conferinta au participat, printre altii, Procurorul General al Romaniei, Triberiu Nitu, sefii Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Haineala si Adrian Bordea, procuroarea Florentina Gavadia, membru in CSM, dar si avocati sau profesori universitari, precum si oficiali din cadrul Ambasadei Frantei la Bucuresti.

Inca de la inceput, presedintele APR Constantin Sima a explicat ca dezbaterile privind statutul procurorilor si reforma sistemului judiciar sunt extrem de importante intrucat ele privesc nu doar magistratii, ci intreaga societate: “Discutiile despre statutul procurorilor, despre organizarea sistemului judiciar, despre reforma in Justitie, sunt discutii care intereseaza nu numai categoria profesionala din care fac parte magistratii, ci intereseaza intreaga societate. Justitia constituie un real pilon al statului de drept”.

Tiberiu Nitu: “Voi fi in continuare un promotor atat a intereselor Ministerului Public, cat si ale cetateanului, care are nevoie, asa cum am spus-o si cu alte ocazii, de procurori cu un statut bine definit, parte a puterii judecatoresti, independenti de factorul politic, bine pregatiti profesional, motivati, cu putere de munca”

Dupa introducerea facuta de Constantin Sima, a luat cuvantul Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu. Acesta a aratat ca cetateanul are nevoie de un procuror cu un statut bine definit, care sa fie parte a puterii judecatoresti si independent de factorul politic. Nitu a amintit ca Justitia a fost supusa mai multor reforme de-a lungul anilor, incepand cu 1992, urmand ca cea de-a treia sa se incheie cu intrarea in vigoare a Codului penal si a Codului de procedura penala la 1 februarie 2014:

“In calitate de Procuror General am fost si voi fi in continuare un promotor atat a intereselor Ministerului Public, cat si ale cetateanului, care are nevoie, asa cum am spus-o si cu alte ocazii, de procurori cu un statut bine definit, parte a puterii judecatoresti, independenti de factorul politic, bine pregatiti profesional, motivati, cu putere de munca, disponibilitate si dorinta de a obtine performante in activitatea pe care o desfasoara.

Anchetele penale, fie ca le numim investigatii, urmariri penale sau cercetari sunt conduse si se desfasoara sub coordonarea si controlul unor magistrati independenti de factorul politic. Statutul actual al procurorilor romani este rezultatul a peste 20 de ani de reforma, perioada de timp in care acesta s-a consolidat, rezultatele obtinute justificand necesitatea consolidarii. O prima etapa a reformei sistemului judiciar a inceput inca in 1992, o a doua etapa in 2004 si cred ca odata cu intrarea in vigoare a noilor Coduri, penal si de procedura penala, la 1 februarie 2014, vom considera ca am parcurs cea de-a treia etapa a reformei sistemului judiciar. Odata cu revizuirea Constitutiei, proces realizabil cu cea mai mare probabilitate tot in cursul anului viitor, se va realiza o optimizare a activitatii puterii judecatoresti in conformitate cu noile realitati sociale din Romania si Uniunea Europeana. Notiunea de reforma atat de utilizata astazi semnifica in cazul nostru eficientizare, obiectiv pe care il are orice organ judiciar, in conditiile in care numarul dosarelor de solutionat a crescut din 1989 si pana astazi de peste zece ori, iar numarul de procurori a crescut cu 50%”.

Haineala s-a laudat cat de bine a functionat CSM in perioada mandatelor sale: “Consiliul este o institutie functionala si este o institutie care auditata, ca sa spun asa, de un audit independent, acela al partenerilor nostri externi de la Comisia Europena, a confirmat cel putin in ultimii doi ani faptul ca isi indeplineste cel putin intr-o masura corespunzatoare atributiile constitutionale”

La randul ei, presedinta CSM Oana Haineala a tinut sa precizeze ca statutul de magistrat al procurorilor este un aspect care nu se poate negocia si ca situarea Ministerului Public sub autoritatea ministrului Justitiei nu are repercursiuni asupra indeplinirii atributiilor procurorilor in conditiile de legalitate si impartialitate. De asemenea, Oana Haineala s-a referit si la dezbaterile privind posibila divizare a CSM, respingand varianta potrivit careia ar putea exista un Consiliu al judecatorilor si unul al procurorilor. Sefa CSM a criticat si varianta conform careia numarul reprezentantilor societatii civile ar urma sa creasca.

Pe de alta parte, in discursul tinut in cadrul conferintei, Haineala nu a ezitat sa se laude singura si sa remarce cat de bine a mers CSM in ultimii doi ani, perioada in care aceasta a fost vicepresedinte si apoi presedinte al Consiliului.

Iata discursul Oanei Haineala:

“Eu sunt un procuror format in perioada postdecembrista si intotdeauna m-am identificat si m-am regasit in statutul de magistrat, astfel cum el este reglementat astazi in Constitutia Romaniei si in legile Justitiei. Nu am avut nevoie sa fac eforturi de gandire speciale pentru aceasta chestiune. Este suficient sa intelegem si sa cunoastem legislatia in domeniu, literatura de specialitate, principiile internationale in materie si sa judecam lucrurile cu minte deschisa din perspectiva stadiului in care democratia tarii noastre se afla la acest moment.

Am sa incep prin a face o scurta trecere in revista a unor argumente care se regasesc in documentele internationale vizavi de definirea statutului de magistrat al procurorului. Sunt argumente care au fost folosite de legiuitorii romani si inclusiv de legiuitorul constituant atunci cand s-a ajuns la concluzia ca Romania are nevoie de un procuror cu statut de magistrat. Astfel, regula fundamentala care stabileste independenta in Justitie o regasim in articolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care stipuleaza orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale de catre o instanta independenta si impartiala instituita de lege. Aceasta reglementare este completata de o recomandare a Comitetului de ministri privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor, recomandare din octombrie 1994. De asemenea, in 2000, Comitetul de ministri adopta recomandarea cu privire la rolul procurorului in sistemul de justie penala, si aici as vrea sa intru putin in detaliile acestei recomandari pentru ca practic se traseaza anumite linii de demarcatie din perspectiva separatiei puterilor in stat si se spune cat si pana unde celelalte puteri ale statului pot interfera cu atributiile functionale ale autoritatii judecatoresti. Astfel, se spune ca natura si scopul puterilor guvernului in ce-i priveste pe procurori sunt stabilite de lege, ca guvernele trebuie sa-si exercite puterile in mod transparent si in concordanta cu tratatele internationale, legislatia nationala si principiile generale de drept. In cazul in care se dau instructiuni de natura generala, acestea trebuie date in scris si publicate in mod adecvat, iar in cazul in care guvernul are puterea de a da instructiuni pentru judecarea unui caz anume acestea trebuie sa fie insotite de garantii specifice cu asigurarea cerintelor de transparenta si echitate in concordanta cu legea interna. Particularizand la sistemul romanesc, Ministerul Public este o componenta a puterii judecatoresti, iar procurorii sunt magistrati si nu agenti ai puterii executive. Situarea Ministerului Public sub autoritatea ministrului Justitiei nu are repercursiuni asupra indeplinirii atributiilor procurorilor in conditiile de legalitate si impartialitate. Procurorii isi desfasoara activitatea doar potrivit legii si doar in baza concluziilor care le trag din administrarea cu impartialitate a probatoriului in cauza, indiferent de natura acelei cauze penale. Cred ca este foarte important, cred ca independenta procurorilor este o chestiune intrinseca notiunii de stat de drept. Cred ca in afara diferentelor, procurorii la fel ca si judecatorii actioneaza in interesul comun, in numele societatii si in numele cetatenilor care isi doresc drepturile si libertatile garantate sub toate aspectele. Procurorii au obligatia de a verifica ca probele sunt stranse si procedurile sunt pronite si continuate in acord cu legea. Respectul pentru principiile de mai sus implica faptul ca statutul procurorilor trebuie garantat la cel mai inalt nivel legislativ posibil, respectiv la nivel constitutional. Actuala reglementare a articolelor 132, 133 ne dau aceste garantii la momentul dat.

De asemenea, eu cred ca tema statutului procurorului roman se poate discuta, dar cred ca sunt anumite chestiuni, din perspectiva noastra, nenegociabile, iar statutul procurorului este cu certitudine primul punct care este nenengociabil.

De asemenea, inteleg ca mai exista anumite teme care se vehiculeaza in anumite cercuri politice si la nivelul unor asociatii profesionale si dezbaterile pe care aceste teme le-au provocat au fost mai mult sau mai putin aprinse. Acestea vizeaza crearea a doua Consilii Judiciare, unul pentru judecatori, altul pentru procurori sau eventual modificarea componentei Consiliului si tema modificarii componentei o regasim in ceea ce am vazut noi ca fiind proiect initial de revizuire a Constitutiei. Eu cred ca putem dezbate, dar cred ca este foarte important sa vedem care este interesul national al Romaniei, in toata aceasta dezbatere. As vrea sa profit de aceasta ocazie si sa reiterez pozitia oficiala a CSM pe acest subiect, pozitie pe care noi am adoptat-o si in cadrul Comisiei pentru revizuirea Constitutiei. Din perspectiva noastra, nu se justifica o scindare a Consiliului, dupa cum nu se justifica nici o modificare a componentei acestuia. Avem la ora asta in Romania judecatori si procurori cu statut de magistrat, Consiliul este o institutie functionala si este o institutie care auditata, ca sa spun asa, de un audit independent, acela al partenerilor nostri externi de la Comisia Europena, a confirmat cel putin in ultimii doi ani faptul ca isi indeplineste cel putin intr-o masura corespunzatoare atributiile constitutionale, care sunt in principal acelea de a garanta independenta Justitiei. Toate celelalte atributii referitoare la cariera magistratilor, la sanctionarea lor disciplinara sunt atributii subsecvente scopului constitutional. Deci eu cred ca aceasta formula garantata de Constitutia in vigoare a Romaniei, aceasta formula de Consiliu Judiciar si atributiile functionale pe care Consiliul Judiciar din Romania le are sunt elemente de natura a contura o institutie puternica. Si atunci sa nu incercam sa facem mai binele sa fie dusmanul binelui. Lucrurile sunt functionale asa cum sunt la acest moment din perspectiva componentei si atributiilor pe care Consiliul le are. Nu credem ca este justificata nicio diminuare a proportiei magistratilor alesi, pentru ca asa cum se spune in decizia Curtii Constitutionale 799 din 2011 in indeplinirea rolului constitutional al Consiliului, acela de garant al independentei Justitiei precum si a principalelor atributii care privesc cariera si raspunderea disciplinara a magistratilor, presupune ca judecatorii si procurorii sa aiba o pondere corespunzatoare imperativului constitutional consacrat de articolul 133, alineatul 1. (...) Preponderent intr-un Consiliu Judiciar trebuie sa fie numarul magistratilor alesi de magistrati si nu numarul persoanelor desemnate pe un algoritm sau altul de factorul politic, aceasta este opinia spre care se indreapta standardele internationale si eu cred ca si din aceasta perspectiva Consiliul roman satisface standardele internationale.

De asemenea, s-a formulat in cadrul dezbaterii pe revizuirea Constitutiei o propunere de participare a membrilor societatii civile la toate lucrarile Consiliului, deci inclusiv in sectii in materie disciplinara. Eu nu cred ca este o chestiune care sa reprezinte un progres pentru ca ideea este aceeasi ca standardul international trebuie sa garanteze impartialitatea si sa limiteze pe cat posibil ingerinta politicului pe tot ce tine de cariera magistratului, deci inclusiv pe componenta de abateri disciplinare. De altfel, o majorare a numarului reprezentantilor societatii civile ar contraveni insasi ratiunii infiintarii Consiliului si anume de reprezentant al puterii judecatoresti si garant al independentei Justitiei. Cred ca este foarte important sa conservam ceea ce s-a castigat si sa continuam bunele practici in masura in care un audit extern independent care, sigur dubleaza auditul societatii, confirma ca este bine asa”.