Fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza (foto dreapta), ar putea fi victima unei grave erori judiciare savarsita de procurorii Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, care au dispus in data de 8 iulie 2013, punerea sub urmarire penala a specialistului in insolventa, sub acuzatia de savarsirea a infractiunii de conflict de interese. Aceasta este opinia consultantului financiar Ionel Blanculescu ( foto stanga) care a realizat o analiza asupra modului in care Remus Borza a fost pus sub urmarire penala de anchetatori PCAB, fiind cercetat pentru o infractiune in care nu poate fi incadrat. Consultantul financiar Blanculescu sustine ca incadrarea este eronata, dat fiind ca Legea 161/2003, in incidenta careia intra acuzatia care i se aduce lui Remus Borza, prevede ca infractiunea de conflict de interese pentru demnitati publice si functii publice nu se aplica si in cazul functiei de administrator judiciar pe care Borza a detinut-o la Hidroelectrica.

Prezentam in continuare analiza realizata de consultantul financiar Ionel Blanculescu:

"Asistam de cateva zile, cu oarecare surprindere, mai ales pentru necunoscatorii din domeniu, pentru ca ceilalti cam stiu despre ce este vorba, la inceputul unei grave erori judiciare, in ceea ce priveste cazul fostului administrator judiciar de la Hidroelectrica, Remus Borza.

Conform unei Rezolutii a Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, din data de 8 iulie 2013, specialistul in insolventa Remus Borza, fost administrator judiciar la Hidroelectrica, a fost pus sub urmarire penala, pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese. Curiozitatea profesionala m-a indemnat sa efectuez o analiza a situatiei existente pe care v-o impartasesc si dvs, de fapt celor interesati. Ce am constatat?

Potrivit legii 161/2003, privind conflictul de interese pentru demnitati publice si functii publice, cu toate ca incadrarea este eronata, nicicand un administrator judiciar neputand fi asimilat acestor functii, insa sa admitem speta de dragul exercitiului de analiza, art.70 si 71 din legea mentionata specifica: "Prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea sa influenteze indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitatii publice si functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea, transparenta decizionala si SUPREMATIA INTERESULUI NATIONAL".

Mai mult, Codul penal - art. 253 ind. 1, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 278/04.07.2006 - ca norma generala - Conflict de interese - Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica pe durata maxima. Dispozitiile alin. 1 nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative".

Pe cale de consecinta, Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica, nu numai ca nu poate fi incadrat la conflict de interese, ci dimpotriva, ar putea fi incadrat, daca acest concept ar exista, la CONVERGENTA DE INTERESE.

Ma voi explica: conflictul de interese ar fi insemnat ca Remus Borza, in functia de administrator judiciar "s-ar fi inteles", "ar fi pactizat" cu cel putin un "baiat destept", nu i-ar fi denuntat contractele oneroase, preferentiale, contra unei "beneficiu personal", afectand in continuare, cu buna stiinta si rea credinta situatia financiara a Hidroelectrica. Se stie ca deja aceasta, in baza contractelor cu "baietii destepti" a fost prejudiciata cu 1,1 miliarde de euro in perioada 2006-2011, urmand sa mai fie "mulsa" de domniile lor de inca 1 miliard de euro, in perioada 2012-2018, in baza prelungirii in anul 2009 a "contractelor cu adresa" pana in anul 2018, cu toate ca respectivele erau valabile pana in anul 2013, cand urmau sa expire.

Dimpotriva, Remus Borza s-a implicat si cu calitatea de avocat intr-o lupta juridica extrem de riscanta, implicandu-se patrimonial, atat cu compania de insolventa Euro Insol, cat si cu Casa de avocatura Borza si asociatii intr-un litigiu foarte periculos si grav, de o valoare imensa, 450 milioane de euro, care daca ar fi fost pierdut ar fi echivalat cu eliminarea de pe piata a ambelor entitati, apartinand unui singur om, care a inteles sa sacrifice tot si profesional si personal pentru o cauza in care credea, asumandu-si responsabilitati pe care foarte putini dintre noi si le asuma, sa zicem din spirit de conservare, ca sa nu spun din frica, indiferenta pentru ce nu este al nostru personal si lasitate. Cele doua companii detinute de Remus Borza, in situatia pierderii proceselor, ar fi suportat, alaturi de Hidroelectrica, adica de noi toti, aceasta apartinand inca statului roman, prejudiciile inventate de catre "baietii destepti sau smecheri", aferente denuntarii contractelor oneroase de 450 milioane de euro, probabil cu mult peste jumatate de miliard de euro, de altfel piatra de moara de gatul Hidroelectrica, pe care nimeni nu a putut pana la Remus Borza sa o inlature. Si atunci, unde este conflictul de interese?

Mai departe, nu a existat un interes personal de natura patrimoniala, atata timp cat plata acelor contracte de reprezentare juridica a vizat "pretul derizoriu", 3000 de euro atat fond, cat si recurs, fara bonus de succes, necuprinzand un profit personal, ci numai plata efectiva a costului de productie, cum spunem noi economistii. Adica hartii, salarii, taxe judiciare, transport la instante, alte asemenea. Sa nu mai vorbim de faptul ca procesele in integralitate, cred ca 74, au si fost castigate la instanta de fond, Tribunalul Bucuresti si intr-un timp extrem de scurt, 6 luni, ceea ce demonstreaza efectiv performanta in acest domeniu al reprezentarii juridice in instantele de judecata. Chiar si Codul de Conduita Etica profesionala si disciplinara a Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania defineste "conflictul de interese ca fiind starea in care se afla membrul Uniunii care are un interes personal, de natura patrimoniala, care ar putea influenta impartialitatea si obiectivitatea activitatii sale in evaluarea, realizarea si raportarea activitatii ce ii revin".

Cum putem interpreta ca exista o decizie definitiva si irevocabila a instantei de judecata, in speta Tribunalul Bucuresti, Institutia Judecatorului Sindic, care aproba Planul de reorganizare la Hidroelectrica, in conditiile in care in acesta se specifica fara echivoc, nici nu se putea altfel, angajarea Casei de avocati Borza si asociatii pentru solutionarea contestatiilor aferente celor 450 milioane de euro si mai mult regasim aprobarea expresa a Comitetului Creditorilor, din sedinta din 25.10.2012 si a Adunarii Creditorilor, din sedinta din 18.06.2013, cand a aprobat cu peste 90% respectivul plan, care devine lege intr-o astfel de situatie, inca o data statuand starea de convergenta de interese, ceea ce a si convins probabil pe cei 381 de creditori sa accepte. Mai mult, Planul de reorganizare, nefiind contestat, devenind irevocabil, nu mai permite nimanui punerea sub indoiala a vreunui aspect continut si necontestat in timpul legal.

In concluzie, atata timp cat te supui riscului cu entitati detinute personal, care nu sunt obligate sa participle la acesta, oare aceasta inseamna conflict de interese, ce vizeaza afectarea Hidroelectrica sau dimpotriva convergenta de interese, ce vizeaza posibila afectare nu a companiei de stat, ci a insusi Remus Borza, atat la nivelul companiei de insolventa Euro Insol, cat si a Casei de avocati Borza si asociatii.

Numai cine nu a trecut prin asemenea situatii periculoase nu intelege cum, printr-o astfel de actiune, poti ramane pe nedrept fara tot ce-ai construit in viata, mai mult, fara casa, fara masa, dator pentru toata viata ta si a copiilor, nu catre tara, ci catre asa-zisii "baieti destepti", care prin cinismul lor te distrug si o fac cu mare satisfactie, savurand clipa, in detrimentul celor care mai incearca sa faca si ceva pentru tara, nu numai pentru ei si sunt, vai, atat de putini astazi, intr-o Romanie secatuita de resursele ei financiare, prin astfel de inginerii si nu numai.

Si pentru a finaliza aceasta analiza, iata cele doua fete ale Hidroelectrica, una hidoasa, la intrarea in insolventa, capusata totalmente, mai precis la 20.06.2012, 4,4 miliarde lei datorii, deci 1 miliard de euro si 350 milioane lei pierderi, pe primele 6 luni ale lui 2012 sau 693 milioane lei, pierderi cumulate pentru anii 2011/2012. La iesirea din insolventa, 01.07.2013, o stare normala, dupa decapusare, fara pierderi, mai mult cu profit de 481 milioane de lei pe primele 6 luni ale acestui an.

Nu stiu cum va evolua acest caz, nu realizez inca daca Remus Borza va fi sacrificat, insa ceea ce stiu este ca acest OM a actionat pentru interesul economic national, si-a riscat existenta pentru noi, a indraznit sa faca ceea ce nimeni nu a mai avut curajul sa faca, punand interesul national in fata celui personal, riscand la eventuala pierdere a celor 74 de procese aferente valorii de 450 milioane euro suportarea prejudiciului asociat acestei imensei sume, care l-ar fi ingropat si la propriu si la figurat.

Remus Borza in intreaga activitate vizand Hidroelectrica a urmarit ca si scop final SUPREMATIA INTERESULUI PUBLIC, ceea ce astazi se vede foarte clar ca s-a si intamplat.

Chiar si procurorii care-l vad astazi vinovat pe Remus Borza de un asa-zis conflict de interese, alaturi de toti procurorii din Romania, se lupta cu acelasi tip de flagel si atunci de ce sa sacrificam si sa aruncam in arena oprobriului public un om de aceeasi parte a baricadei, care a facut bine pentru noi si nu rau, cum fac multi, ascunsi si disimulati sub diverse calitati si forme, pana cand bratul legii ii ajunge.

Sa incercam sa oprim aceasta grava eroare judiciara, pentru a nu descuraja si demotiva pe altii asemenea lui Borza, care cu mult curaj si determinare lupta pentru interesul national, lasandu-se pe ei pe un plan secundar, riscandu-si casa, familiile pentru cauze drepte, care se opun erodarii situatiei economice a Romaniei, mai pe scurt si pe intelesul tuturor, furtului din bani publici si din avutia nationala, a noastra, a tuturor.

Sa nu ucidem performanta denuntarii contractelor cu "baietii destepti", a decapusarii Hidroelectrica, acum, in prag de recurs, pe cele 74 de procese castigate de avocatul Remus Borza.

Domnule Procuror care-l acuzati pe Remus Borza de conflict de interese, ce credeti ca se va intampla cu Hidroelectrica, daca pe fondul atmosferei si atitudinii generate de aruncarea la gunoiul istoriei a celui care a salvat-o de la faliment iminent, printr-un curaj apropiat de inconstienta, "baietii destepti" cu certitudine folosind aceasta noua oportunitate ivita, recursurile vor fi pierdute de catre companie, de catre stat, iar castigatorii acestei stari se vor transforma in "calai" si vor executa compania si statul de cele 450 milioane de euro plus majorari, penalitati, daune, despagubiri, care vor putea ajunge la peste 700 milioane euro?

Va spun eu, Hidroelectrica va intra in faliment, nu va mai exista, vom pierde cea mai ieftina forma de energie electrica, care asigura peste 28% din totalul pietei noastre, vom trage heblu la gradinite, scoli, spitale, case si cine stie pe unde mai exista oameni mai putin favorizati de soarta, pentru care un pret mai redus al energiei electrice conteaza mai mult decat credem noi.
Domnule Procuror sef, inca mai exista posibilitatea indreptarii acestei grave erori judiciare!"