Cu trei zile inainte de publicarea in Monitorul Oficial a deciziei CCR prin care s-a hotarat ca aplicarea legii penale mai favorabile trebuie sa se faca in ansamblul ei si nu pe institutii autonome, Baroul Valcea, condus de avocata Monica Livescu, in colaborare cu Baroul Olt si Baroul Gorj, a organizat Conferinta “Noile Coduri penale – de la lege la practica”. Printre temele de dezbatere existente in programul conferintei, de departe cea mai controversata a fost cea referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, in contextul pronuntarii deciziei Inaltei Curti, care stabilea aplicarea pe institutii autonome, si a hotararii CCR, venita la cateva zile de la publicarea in Monitorul Oficial a deciziei ICCJ, care impunea exact contrariul, respectiv aplicarea globala a dispozitiilor din Noul Cod penal.

Calitatea speakerilor a dat posibilitate celor peste 250 de participanti la Conferinta desfasurata la Grand Hotel Sofianu din Ramnicu Valcea sa afle, la cald, parerile reprezentatilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, gratie prezentei fostei vicepresedinta a Curtii judecatoarea Rodica Aida Popa, cat si a Curtii Constitutionale a Romaniei, prin prezenta la eveniment a judecatorului Tudorel Toader, dar si pozitia a doi dintre membri Comisiilor de redactare a Noului Cod penal, respectiv judecatorul Mihail Udroiu si profesorul Valerian Cioclei. In cadrul conferintei au avut interventii si prof.univ.dr. Bianca Selejan Gutan de la Facultatea de Drept “Simion Barnutiu” din cadrul Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu, propusa de Ministerul Justitiei in anul 2013 pentru functia de judecator din partea Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, precum si avocatul Gheroghita Mateut.

Prima parte a conferintei, datorita programului stabilit de decanul Baroului Valcea avocata Monica Livescu, a dat posibilitatea participantilor sa se afle in mijlocul “arenei” opiniilor juridice pe tema aplicarii legii penale mai favorabile. Asa cum era de asteptat, a existat o majoritate formata din judecatoarea Rodica Aida Popa, judecatorul Mihail Udroiu, profesorul Valerian Cioclei, acestia avand cu certitudine sustinerea avocatilor din sala, care au sustinut aplicarea legii penale mai favorabile pe institutii autonome, ci nu pe globale asa cum a stabilit CCR prin decizia pronuntata la inceputul lunii mai.

Chiar unul dintre cei care au lucrat la Noul Cod penal si la Noul Cod de procedura penala a evidentiat faptul ca in cadrul Comisiilor de la Codul penal si la Legea de punere in aplicare a Codului penal, toti membrii aveau certitudinea ca interpretarea legii penale mai favorabile se va face pe institutii autonome, si nu global.

Acest aspect a fost intarit de afirmatiile profesorului Cioclei, care a sustinut ca legiuitorul a gandit aplicarea pe institutii autonome si nu in ansamblul ei, asa cum a dispus Curtea Constitutionala, despre care Valerian Cioclei a afirmat ca a aruncat cu trei cuvinte in aer “nu doar o biblioteca”.

La randul sau, in timpul interventiilor sale judecatorul CCR Tudorel Toader a tinut sa precizeze ca, prin decizia pronuntata, Curtea Constitutionala nu a facut decat sa constate ca Inalta Curte si-a indeplinit rolul constitutional de asigurare a interpretarii si aplicarii unitare a prevederilor privind legea penala mai favorabila. In acest context, potrivit judecatorului constitutional, competentele Curtii Constitutionale si ale Inaltei Curti nu sunt concurentiale si nu se exclud, ci sunt complementare.

Intrucat pana la data conferintei de la Ramnicu Valcea nu se stia exact ce dispozitie va fi aplicata, profesorul Toader a precizat ca se va pune in practica decizia Curtii Constitutionala, acest lucru urmand sa se intample de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii CCR. Judecatorul Tudorel Toader a aratat ca decizia Curtii nu anuleaza efectele Inaltei Curti, ci doar ca arata o cale pentru “cine vrea sa respecte legea”.

Toader a sustinut si ca in acest moment legiuitorul nu va mai putea interveni pentru a da o alta interpretare legii, in sensul aplicarii pe institutii autonome, intrucat “legiuitorul la randul lui, este obligat sa respecte Constitutia si deciziile Curtii”

Prof. univ. dr. Bianca Selejan Gutan a evidentiat in scurta interventie in fata celor peste 250 de participanti din sala ca in acest moment nu exista o corelare a noii proceduri de dezlegare a unei probleme de Drept si a procedurii de contestare a constitutionalitatii unei norme pe cale de exceptie.

La randul sau, judecatoarea Rodica Aida Popa de la Inalta Curte de Casatie si Justitie considera ca este necesara gasirea unor solutii pentru simplificarea procedurii de rezolvare a unor efecte “aparent divergente” dintre ICCJ si CCR, care se pronunta pe obiecte diferite.

In incheiere, judecatorul Mihail Udroiu a concluzionat ca de la momentul publicarii deciziei CCR in Monitorul Oficial, interpretarea legii penale mai favorabile se va face global. Udroiu a tinut sa precizeze ca daca aceasta interpretare se va aplica faptelor comise inainte de publicarea in Monitorul Oficial a deciziei CCR, in niciuna dintre cauze nu va exista castig la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pe articolul 7, singura situatie pentru ca Romania sa nu incaseze condamnari fiind acea ca decizia CCR sa se aplice doar faptelor comise dupa data publicarii in Monitorul Oficial.

Trebuie precizat pe de alta parte ca decizia CCR vine in defavoarea avocatilor, care si-au exprimat deja ingrijorarea fata de modul in care vor fi nevoiti sa isi pregateasca aparea in fata instantei, fiind obligati acum sa puna in practica o decizie contrara traditiei Dreptului romanesc, cea privind aplicarea legii penale mai favorabile pe institutii autonome.

Prezentam in continuare pasaje din discursurile si luarile de cuvant ale speakerilor la Conferinta "Noile Coduri penale – de la lege la practica" organizata la Ramnicu Valcea in data de 17 mai 2014:

Judecatoarea ICCJ Rodica Aida Popa (foto 2) - formator la Institutul National al Magistraturii, cadru didactic al Universitatii Nicole Titulescu

"Am facut parte din cele doua Complete care au solutionat hotararile 1 si 2 in materia problemei respective si in motivarea acelor hotarari am incercat sa reflectam prin structura sa atat traditia, cat si modernitatea institutiei pe care am aplicat-o. A fost o provocare interesanta, in dorinta de a interpreta si de a face viabila institutia legii penale mai favorabile in spiritul beneficiarilor legii. Pentru ca ICCJ are rolul primordial de interpretare si aplicare, consideram ca acest instrument, hotararea prealabila unei chestiuni de drept nu este doar o arta fara aplicabilitate. Ea este menita sa aiba consecinte in aplicarea dispozitiilor supuse dezbaterii. Ele nu reprezinta o arta, ci reprezinta veritabile solutii, pentru ca aceasta este menirea ICCJ, sa propuna solutii de interpretare si aplicare a normelor de drept care sa conduca la rezolvarea chestiunii supuse. A fost o imbinare intre doctrina, deciziile CCR, care reprezinta un alt pilon fundamental in asigurarea constitutionalitatii si stabilitatii legalitatii sale si ICCJ in considerentele sale s-a referit la punctuale decizii ale CCR, care au explicat continutul legii penale, cu raportare la prescriptie, la decizia 1092 pronuntata de CCR, la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Hotararile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitei vin in materia dezlegarii problemelor de Drept sa asigure plusul de previzibilitate si predictibilitate a normelor si a problemelor supuse prin dispozitiile Codului penal, ele facand altceva decat sa incerce sa dea solutii pentru jurisprudenta, adica in spritul aplicarii legii. Pentru cine aplicam legea penala mai favorabila? Pentru beneficiarii acestei legi. Institutia aplicarii legii penale mai favorabile a fost intotdeauna o constanta in dezbateri cand au avut loc modificari partiale si acum o modificare fundamentala a Codului penal si a Codului de procedura penala in interpretarea noilor prevederi ale infractiunilor si a mecanismului prin care acestea sunt reglate. Era necesara lamurirea aplicarii succesive in timp, ICCJ conformandu-se demersului ei de unificare a practicticii incercarii sa gaseasca o solutie in spiritul si in litera doctrinei anterioare si actuale, iar efectele ei au avut ca urmare a aplicarii in cauzele deduse judecatori a dispozitiilor interpretate.

Consider ca urmare a constatarii unei neconstitutionalitati sau a unei abrogari, existenta unei proceduri exprimate poate mult mai clar in sensul remedierii normelor respective prin modificare, prin eliminare in raport cu deciziile exprimate sa asigure o aplicabilitate mai mare a instrumentelor de drept, a institutiilor juridice. Eu personal sunt foarte curioasa sa vad argumentele Curtii Constitutionale in decizia recent pronuntata in aplicarea legii penale mai favorabile si a sustinerii dispozitivului, care sunt argumentele in aplicare acestei decizii, dar de la aceasta solutie a CCR trebuie sa reflectam a vedea care sunt efectele unei astfel de hotarari in ceea ce priveste instrumentele juridice pe care le are fie legiuitorul, fie, in conditiile aplicarii, care sunt initiativele de politica penala intr-un stat care sa asigure echilibrul normelor. (...) Ceea ce Inalta Curte a pronuntat pana la acest moment, completat de controlul constitutionalitatii vine intr-un mod fericit sa ne puna in discutie viabilitatea celor doua instrumente".

Judetorul CCR Tudorel Toader (foto 3) - Decanul Facultatii de Drept a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi

"Doamna judecator Popa spune ca este un mare interes fata de argumentele sau motivarea deciziei Curtii. As putea incheia foarte simplu si foarte repede in sensul ca nu imi permit sa ma exprim cu privire la posibilele argumente care vor fi retinute in motivarea Curtii. Preluand din ultimele fraze exprimate de catre doamna judecator Popa voi constata ca astazi tema pe care o dezbatem este mult mai actuala de cand am convenit-o. Nu stiam la momentul acela ca in cateva zile decizia va fi deja publicata in Monitorul Oficial. Practic, competentele Curtii Constitutionale si ale Inaltei Curti nu sunt nici pe departe concurentiale, nu se exclud, sunt complementare. Competentele Inaltei Curti in materie izvorasc din 124-126 din Constitutie, iar competentele Curtii Constitutionale in materie isi au sediul in 146-147 din Constitutie. Ceea ce inseamna ca avem doua competente de rang constitutional, ele trebuiesc si sunt bine cunoscute, ele trebuiesc si sunt bine respectate. Din aceasta dubla conditionare va asigur ca nu exista nimic de natura sa se excluda, nu putem vorbi despre competenta concurente, ci in mod categoric de competente complementare.

CCR prin decizie se adreseaza, evalueaza legea din perspectiva exigentelor constitutionale. Efectul deciziei constitutionale, daca este de admitere, de suspendare a aplicarii normei de la data publicarii in Monitorul Oficial, iar dupa 45 de zile, daca legiuitorul nu intervine pentru a modifica, norma juridica declarata neconstitutionala isi inceteaza efectul. Asadar, sunt destinatari diferiti. Inalta Curte se adreseaza judecatorilor si justitiabililor, CCR se adreseaza normei si legiuitorului. Ca efectele sunt complementare, cum ar spune nemtii in jurisprudenta lor, toate aceaste izvoresc din exigentele statului de drept, ceea ce vrem si noi sa se intample si cred ca progresam eficient in aceasta directie.

Eu ma situez din capul locului, din start pe pozitia decizie Curtii Constitutionale si anume a aplicarii penale mai favorabile in ansamblul ei ca lege si nu pe institutii autonome. Nu ma situez pe pozitia aceasta din solidaritate, ci din faptul ca decizia a fost adoptata cu unanimitate. Ceea ce inseamna ca si eu am adoptat, sustinut acest punct de vedere.

Dupa ce decizia va fi publicata, in mod evident nu vom fi scutiti de critici nici noi, nici decizia. Ele au fost si inainte. Cert este, ca de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial, fapt care se va intampla marti sau miercuri, legea penala mai favorabila, trecuta prin exigentele art. 15 alin. 2 din Constitutie, va fi interpretata si aplicata potrivit comunicatului, minutei si considerentelor ce or sa apara in sensul de lege globala in ansamblul ei si nu pe institutii autonome. Asa suna decizia.

Sigur, art. 124 spune ca judecatorul este independent si se supune numai legii. Pana in 2003, la revizuirea Constitutiei, judecatorul era independent dar se mai supune si constiintei lui. Acum cu constiinta... s-a considerat ca este un element de natura subiectiva. Judecatorul este obiectiv si se supune numai legii. Cu toate acestea, legea de organizare si functionare 303/2004 prevede respectarea dezlegarilor obligatorii si deciziilor constitutionale, in caz contrar reprezinta abatere disciplinara. Si atunci intrebarea firesca este la nivel de terorie este: din moment ce judecatorul fondului trebuie sa respecte dezlegarea obligatorie data de Inalta Curte sau decizia Curtii Constitutionale, mai este el independent potrivit articolului 124? Sunt argumente in sensul ca da, este independent.

O alta chestiune se refera la natura juridica a institutiei penale pentru ca ori de cate ori vrem sa vedem daca o norma penala are vocatie la 15 alin. 2, trebuie sa vedem daca e o norma de Drept penal, daca este o norma de procedura sau de natura mixta. Decizia 1092 a stabilit ca prescriptia raspunderii penale este o institutie de natura de drept penal material si fiind de drept penal are vocatie la lege penala mai favorabila. Acela a fost sensul decizie 1092 si este de a stabili natura juridica a prescriptiei de drept penal si trecuta prin filtrul legii penale mai favorabile. (…) Stabilirea naturii juridice este primul pas care trebuie facut in a vedea daca este vorba de o lege penala mai favorabila sau nu. Daca e penala pura sau daca e mixt aplicam principiul, daca e procedura curata evident ca nu se aplica principiul. Acesta a fost sensul deciziei 1092 cand s-a spus ca prescriptia este o institutie de penal. Daca m-as apropia un pic de momentul cand vorbeam de decizia cu 320 indice 1, acolo scrie foarte limpede ca in aplicarea legii penale mai favorabile nu pot fi combinate prevederi din legi diferite. Am citit si am recitit deciziile Inaltei Curti cu privire la aceasta interpretare obligatorie, am vazut bogata jurisprudenta a Inaltei Curti privind aplicarea pe institutii autonome, am vazut trimitere la decizia 1092, dar nu am vazut trimiteri si la decizia 1470 prin care se stabileste ca nu pot fi combinate prevederi din legi diferite. In acelasi timp, am vazut jurisprudenta Inaltei Curti, dar nu am vazut RIL 8/2008, cel dat de Inalta Curte care spune ca in aplicarea legii penale mai favorabile nu pot fi combinate prevederi din legi diferite. E adevarat, ca RIL 8/2008 e de la data cand nu era Codul actual si se referea la legea 241/2005, fosta 74/1994 cu evaziunea fiscala. De aceea, lucrurile trebuie vazute si din aceasta perspectiva, complementar intre competentele celor doua instante. (…)

O alta problema care sta la baza dezlegarii acestei chestiuni cu legea penala mai favorabila pleaca de la articolul 173, in care este definita notiunea de lege penala. Acest articol a fost interpretat in feluri diferite. Imi permit si eu interpretarea mea, fara a avea pretentia de a spune ca asa stau lucrurile. (…) Cu riscul de a gresi, as spune ca textul este deficitar in exprimare, chiar are partea finala care este inutila. In opinia mea, art. 173 ne spune ca prin lege penala se intelege legea aceea organica sau ordonanta care are dispozitii penale. Evaziunea fiscala nu este o lege penala, este o lege speciala cu dispozitii penale, pentru ca ea este adresata noua in calitate de contribuabili. (…)

O problema sensibila este data de RIL, interpretarea obligatorie, decizia Curtii Constitutionale. Sunt competente complementare care impreuna imping sistemul juridic spre statul de Drept. Nu se exclud, nu se suprapun. Constitutia le-a reglementat destul de cuprinzator. In cazul exceptiei de neconstitutionalitate admisa, ce ne facem in situatia in care suntem noi acum. Decizia privind articolul 5 nu este o decizie de admitere, este o decizie de interpretare si atunci la decizie spune 477 ca la decizie de admitere... La deciziile de interpretare ce se intampla? Nu ar putea fi decat la fel, pentru ca ce a facut Curtea Constitutionala prin decizia pe care a pronuntat-o a constatat ca Inalta Curte si-a indeplinit rolul constitutional de asigurare a interpretarii si aplicarii unitare a prevederilor privind legea penala mai favorabila.

Curtea Constitutionala a evaluat si constitutionalitatea acestei interpretari, pentru ca aici este esenta deciziei. Poate Curtea Constitutionala sa verifice un NUP? Poate, si are o mie de argumente! Poate Curtea Constitutionala sa verifice o norma interpretata de Inalta Curte? Poate. Poate Curtea Constitutionala sa interpreteze, sa verifice constitutionalitatea normei juridice astfel cum a fost interpretata prin RIL sau prin interpretare obligatorie? Poate. De ce poate? Pentru ca daca nu ar fi asa, ar insemna ca normele juridice care s-au bucurat de interpretarea prin RIL sau obligatorie ar fi scoase de sub controlul de constitutionalitatea, ceea ce Constitutia nu permite. Orice norma juridica interpretata sau nu prin RIL trebuie sa respecte exigentele constitutionale si poate face obiectul controlului de constitutionalitate. Daca nu ar fi asa, competentele ar fi partajate! Prin decizie, Curtea a considerat ca unitatea legii penale presupune aplicare ei in ansamblu si nu pe institutii autonome. Sigur ca institutia prescriptiei este autonoma fata de concurs, dupa cum furtul e autonom fata de viol, dar autonomia lor este relativa pentru ca legiuitorul ne-a spus ca sunt complementare si pedespele din partea speciala raportate la cele din partea generala, asigura unitatea si proportionalitatea preventiei protectiei normelor penale si regimului sanctionator.

Cateva necesare precizari:

Decizia Inaltei Curti, ca e prin interpretare, ca e prin RIL, decizia Curtii Constitutionale ramane o decizie. Este o decizie luata prin vot uneori cu 5 la 4, cum e la noi, alteori cu 6 la 3 cum a fost in interpretare, dar ea este o decizie, nu este lege. Legea este competenta exclusiva a legiuitorului. De aceea, e dificil de afirmat ca decizia Inaltei Curti, in RIL sau interpretare, ca decizia Curtii Constitutionale este in sine o lege penala mai favorabila. Exclus aceasta afirmatie! Ea este decizie pentru ca daca am afirma altceva am declansa un conflict si am intra in competenta exclusiva a legiuitorului. O alta chestiune, de cand se aplica decizia si de cand isi produce efectele. O spune clar si Constitutia, efectele se produc de la data publicarii in Monitorul Oficial. Ceea ce inseamna ca de pe data de 30 aprilie cand s-a publicat interpretarea Inaltei Curti a produs efecte aceasta decizie, dar se va publica decizia Curtii Constitutionale. Cand va produce efecte? De la data publicarii in Monitorul Oficial. Care va fi efectul? Ca in interpretarea si aplicarea prevaleaza indubitabil sensul constitutional. Ca in interpretarea si aplicarea Noului Cod penal sub aspectul legii penale mai favorabile evaluarea se face pe lege, global, integral si nu pe institutii autonome. Nu inseamna ca decizia Curtii anuleaza efectele Inaltei Curti. Inseamna intr-o formula sau intr-o alta exprimare ca de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale, cine vrea sa respecte legea, trebuie sa o respecte in acest sens, a interpretarii si a aplicarii globale. Este dificil sa afirmam ca decizia Curtii Constitutionale se va aplica doar faptelor care vor fi comise dupa publicarea ei in Monitorul Oficial. Dificil pentru ca decizia Curtii Constitutionale nu se aplica faptelor, decizia se aplica normelor. Ceea ce inseamna ca de la publicarea deciziei in Monitor, norma se va aplica din acea zi, astfel cum a interpretat-o Curtea Constitutionala, in ansamblul ei si nu pe institutii autonome. As mai face o completare... e dificil de afirmat ca aplicarea globala prevede aceeasi institutie autonoma. Prevede lege! Adica, nu global in sensul ca ne ducem la recurs si nu luam ceva de la Codul din 1969 si ceva de la Codul din 2009. Interpretarea globala se refera la o lege care asigura aceasta proportionalitate.

Ce se intampla dupa publicarea deciziei? Se intampla ceea ce Constitutia spune: ca deciziile Curtii Constitutionale trebuie respectate erga omnes, de la judecatorul constitutional pana la beneficiarul legii. (…) Nu poate legiuitorul sa mai intervina sa mai dea acesta interpretare la legii sa spuna ca este pe institutii autonome, pentru ca legiuitorul la randul lui, este obligat sa respecte Constitutia si deciziile Curtii. Sigur, poate sa faca, dar nu inseamna ca nu va fi neconstitutional. Legiuitorul are aceste limite pe care trebuie sa le respecte. Exista o solutie de principiu, si anume ca o solutie legislativa declarata ca fiind neconstitutionala in integralitatea ei sau printr-o decizie de interpretare nu poate fi reluata ulterior printr-un alt act normativ. Asteptarea ca legiuitorul sa dea interpretarea pe institutii autonome este exclusa. Ea este posibila, dar dupa parerea mea, va fi o solutie neconstitutionala pentru ca incalca interpretarea data prin decizia Curtii Constitutionale”.

Prof. univ. dr. Bianca Selejan Gutan

“Voi prezenta o scurta perspectiva constitutionala si legat de pozitia Curtii Europene a Drepturilor Omului in aceasta materie a aplicarii legii penale mai favorabile. In primul rand, nu exista deocamdata o corelare a noii proceduri de dezlegare a unei probleme de drept si a procedurii de contestare a constitutionalitatii unei norme pe cale de exceptie. Ce se intampla daca in cursul unei proceduri de dezlegare a unei probleme de drept Inalta Curte constata ca norma cercetata ar contraveni Constitutiei? Sunt probleme care trebuie avute in vedere de legiuitor. De exemplu, cine poate sesiza Curtea Constitutionala intr-o astfel de situatie? Inalta Curte direct, se retrimite la instanta? O simplificare ar fi necesara...

Din perspectiva constitutionala nu pot decat sa ii dau dreptate domnului judecator Tudorel Toader in aprecierea sa ca in statul de drept problema suprematiei Constitutiei este prioritara. Raportul dintre orice norma in orice forma ar fi ea exprimata in Constitutie este cel stabilit stabilit de prevederile Constitutiei. Cu toate acestea, acesta este un punct de vedere strict formal. (…)

In CEDO nu avem stabilit expres dreptul la neretroactivitatea legii penale mai favorabile. Avem insa in art. 7 din Conventie interdictia aplicarii retroactive a legii mai severe. Curtea, abia in 2009, a recunoscut in cauza Scoppola vs Italia ca in urma evolutiilor existente in legislatia si practica statelor parti, principiul aplicarii legii penale mai favorabile poate fi considerat ca un principiu al Conventiei Europene. A invocat Curtea si alte instrumente de protectie a drepturilor omului, in care s-a admis ca principiul retroactivitatii legii penale mai favorabile a devenit o parte a traditiilor constitutionale a statelor membre ale Uniunii Europene”.

Judecator ICCJ Rodica Popa

“Aceste doua hotarari vin sa se completeze, insa legiuitorul are cea mai mare provocare. Sa gaseasca solutia din punct de vedere legislativ in interpretarea si aplicarea legii penale mai favorabile. Instantele vor trebui sa gaseasca, sa dea eficienta efectelor hotararii care va fi publicata in Monitorul Oficial, pentru ca in acelasi timp jurisprudenta Curtii Europene este cea care prevaleaza in interpretare. Nu putem sa negam eficienta efectelor pe care le da Curtea Europeana in interpretarea mai larga a notiunii legii penale. Perfectibil este mecanismul de gasire a unei solutii in aceste probleme de exceptie de neconstitutionalitate si de dezlegare a problemelor de drept. Este necesar un mecanism de a reglementa astfel de complementaritati? Eu cred ca da pentru ca o norma trebuie sa fie previzibila trebuie sa aiba si un nou mecanism intr-o astfel de ipoteza. (…) Din punct de vedere al efectelor eu spun ca este necesara si o procedura de rezolvare a unor efecte aparent divergente din perspectiva celor doua institutii ale celor doua Curti care se pronunta pe obiecte strict diferite. Dreptatea noastra este in beneficiul destinatarului si este necesara o norma care sa reglementeze un mecanism pe care sa il impuna fie legiuitorului fie instantelor in interpretarea si aplicarea dispozitiilor legii respective”.

Judecator CCR Tudorel Toader

“Unul din principiile statului de drept este stabilitatea raporturilor juridice. De aceea legea civila nu retroactiveaza si nu multe Constitutii au aceasta garantie a raporturilor juridice. Faptul ca legea penala retroactiveaza sau ultraactiveaza arata un alt lucru. Faptul ca in legea noastra fundamentala standardele de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale sunt uneori mai ridicate decat cele recunoscute prin jurisprudenta CEDO. (…) Nu exista nicio exceptie de la competenta exclusiva a Curtii Constitutionale de a evalua constitutionalitatea normelor, ca e din lege sau din ordonanta, ca e lege in vigoare sau e lege abrogata daca continua sa produca efecte mai departe. De ce CCR poate sa verifice constitutionalitatea normei interpretata prin interpretare oblogatorie sau prin RIL? Pentru ca pana la urma suntem in aplicare legii penale mai favorabile. Principiul legii penale mai favorabile este la randul lui un principiu de rang constitutional inseamna ca exigentele lui trebuie respectate intocmai de oricine. (…) O solutie este de principiu. CCR nu da solutii de speta. E adevarat ca pleca de la o exceptie, de la o problema. (…) S-a plecat de la raportul de prescriptie si concurs, dar solutia este de principiu si dupa parerea mea, legea se aplica global, nu numai la prescriptie, concurs sau recidiva, ci legea la tot ce inseamna. Am un inculpat care a savarsit o fapta, iau toate criteriile de individualizare pe Codul din 2009, iau toate criteriile de individualizare pe Codul din1969, si care imi permite sa cobor mai jos, aia este legea penala mai favorabila. Nu iau de acolo un pic, de acolo un pic!”

Prof. univ. dr. Valerian Cioclei (foto 4) - Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, membru in Comisia de redactare a noului Cod penal, avocat

“In aceasta chestiune marturisesc ca si mie mi-a venit foarte greu la inceput sa accept ideea aplicarii pe institutii autonome pentru faptul ca, pe vremea mea, la scoala, invatasem ca a combina cele doua acte normative in discutie ar insemna lex tertia si asta a rezolvat problema. Au existat insa foarte multe argumente si foarte pertinente pentru a adopta aceasta solutie si anume a combina doua acte normative cand este vorba de institutii autonome. Sunt argumente si in Codul penal si in legea de punere in aplicare. Revenind la pozitia legiuitorului si aici e o problema romaneasca... cum e si aceasta! Nu aveti senzatia ca doi se bat si noua ne curge sange din nas? Cu vointa legiuitorului este o poveste foarte lunga. In prefata Codului penal am facut o paralela intre proiectul Noului Cod penal si Copilul divin al lui Pascal Bruckner. Cam asa a fost si cu proiectul nostru. In experienta interesanta de la Comisia de specialitate am observat o reticenta fantastica din partea profesionistilor Dreptului pentru intrarea in vigoare, adoptarea unui nou Cod penal. A fost o experienta interesanta si atunci mi-am dat seama ca se va naste greu Codul. Am avut o experienta absolut dezamagitoare in Comisia de “nespecialisti” din Parlament, cand logica pe care Comisia a gandit-o a fost cel putin partial bulversata. Ce s-a intamplat cu pedepsele reduse in partea speciala si cu logica reducerii pedespelor, echilibrarea lor, ajungerea la o stare de normalitate? S-au reasezat pedespele in limite normale. Pe de alta parte, la concursul de infractiuni sau la recidivisti sa agravam pedepsele, dar lasam la facultatea judecatorului sa aplice sporul respectiv in proiect. In Cod, a devenit sporul obligatoriu. Inclusiv intr-una din hotararile care se pregatesc la Inalta Curte mi s-a cerut avizul. Era aceasta problema pentru infractiuni de talharie. Pe vechiul Cod primise omul 21 de ani si pe Noul Cod se ajungea la 65 de ani. Atentie, la concurs de infractiuni se poate ajunge la detentie pe viata. Eu nu as vedea detentie pe viata la o talharie. A existat o fractura intre “legiuitorul” - comisia de specialitate si legiuitorul adevarat care a vazut altfel lucrurile. De aici multe dintre problemele care au aparut, inclusiv articolul 5. Stie toata lumea ca legiuitorul – Comisia de specialitate a gandit aplicarea pe institutii autonome si e scoala de la Cluj acolo care a avut castig de cauza. Desi la inceput putina lume era convinsa de aceasta varianta, intre timp toata lumea s-a convins, in doctrina, practicieni... A aparut si decizia Inaltei Curti. Mai era o vorba a unui jurist german si se referea la legiuitor si suna cam asa: cu trei cuvinte legiuitorul poate sa arunce in aer o intreaga biblioteca. Acum, cu trei cuvinte Curtea Constitutionala poate sa arunce in aer nu doar o biblioteca... Ce vom face maine? Veti face ce credeti de cuviinta!”

Judecator dr. Mihail Udroiu (foto 5) - Formator la Institutul National al Magistraturii, membru al Comisiilor de redactare a Noului Cod Penal si a Noului Cod de Procedura penala, consilier al procurorului sef al DIICOT

“Am mai avut o intalnire cu profesorul Toader la o conferinta la Constanta, la inceputul lunii aprilie, si atunci anuntasem ca este previzibil ca Inalta Curte sa o dea pe institutii autonome si e previzibil ca Curtea Constitutionala sa o dea pe aplicarea globala, ceea ce s-a si intamplat. Efectele sunt urmatoarele: sunt absolut convins ca toata lumea de la momentul publicarii in Monitorul Oficial va interpreta pe aplicarea globala, insa cred ca daca aceasta interpretare se va aplica faptelor comise inainte de publicarea in Monitorul Oficial a deciziei CCR, in niciuna dintre cauze nu va exista castig la Curtea Europeana pe articolul 7. In momentul asta este cam 2-0 pentru Curtea Constitutionala in raport cu Inalta Curte, odata pentru insulta si calomnie la Recurs in Interesul Legii, a doua cu recursul in interpretare cu decizia Curtii Constitutionale pe aplicare globala. Este o decizie putin nenaturala, spun eu, nu nelegala si nu prin depasirea competentelor pentru ca Curtea Constitutionala, intrebata pe o anumita problema, raspunde la o alta problema. Ca acum, intrebata pe articolul 5, care este perfect si nu are o problema raportat la Constitutie, vine si pune o virgula si spune “in masura in care nu se combina dispozitiile din legile speciale”.

Eu am sperat ca se va atesta jurisprudenta si doctrina constanta din Romania din ultimii 100 de ani, respectiv ca aplicarea legii penale pe institutii autonome nu este egala cu lex tertia, ceea ce inseamna ca e interzisa doar lex tertia, nu si aplicarea pe institutii autonome.

Ne aflam intr-o situatie de modificare imprevizibila a unor situatii obligatorii din sistemul de Drept roman. Inalta Curte a consultat toate facultatile de Drept, a consultat juristi, a consultat doctrina, a consultat jurisprudenta Curtii de Casatie. Cred ca majoritatea facultatilor de Drept si-au exprimat punctul de vedere pe aplicarea pe institutii autonome.

La evaluarea Codurilor, lucrurile au fost foarte clare din punctul nostru de vedere. Toti membrii Comisiei si la Codul penal si la Legea de punere in aplicare a Codului penal nu aveam un dubiu ca interpretam legea penala mai favorabila pe institutii autonome.

Asta nu inseamna ca este un concept plastic si in filozofie si in democratie, ca nu poate sa existe tirania minoritatii. Insa, lucrurile trebuie privite extrem de circumspect, evident ca toata lumea va aplica decizia Curtii Constitutionale. (…)

Sunt convins ca in motivare Curtea Constitutionala nu va aborda ce inseamna lege potrivit articolului 7 din Conventie, desi in alte hotarari o abordeaza. Pe articolul 7 lege inseamna lege stricto sensum. Orice alta norma, chiar daca nu are forta de lege in sensul lege organica, lege ordinara precum si jurisprudenta obligatorie, adica jurisprudenta CCR, ICCJ, precum si deciziile de practica ale Inaltei Curti care au un caracter de permanenta. Prin urmare, in sensul autonom al unei conventii, jurisprudenta obligatorie cum este cea a Inaltei Curti, este lege si se apreciaza in limitele articolului 7, inclusiv in privinta neretroactivitatii legii penale mai grele si a retroactivitatii obligatorii a legii penale mai favorabile.

Analiza Curtii Europene mai vizeaza un aspect. Solicita Statului roman sa comunice care este standardul de doctrina, daca au mai existat hotarari anterioare cu privire la functionare, deci face o analiza retroactiva a ceea ce s-a intamplat in doctrina. Ce constatam acum aplicarea legii penale mai favorabile? Constatam ca Inalta Curte a votat in Sectie penala si a si comunicat minuta de vot cu 21 la 11, in sensul aplicarii legii penale mai favorabile pe institutii autonome, constatam ca practica majoritara la Curtile de apel, cu exceptia Sectiei penale a II-a la Curtea de Apel Bucuresti, unde Sectia I penala e pe autonome, Sectia a II-a jumatate este pe autonome, jumatate pe globale, dar in general in tara constatam o practica pe institutii autonome, care se va schimba dupa publicarea deciziei CCR, pe institutii globale.

Profesorul Toader a dat exemplu cu inselaciune si prescriptia... daca credeti ca in fata Curtii Europene puteti sa explicati de ce o fapta care prevedea o pedeapsa de la 10 la 20 de ani, cu mai multe infractiuni concurente, este mai favorabila ca lege apreciata global, decat o lege care prevede pentru infractiunea prevazuta de 247 pedeapsa de la 1 la 5 ani... Printr-un mecanism romanesc de interpretare pe globale si autonome s-a ajuns sa fie considerata legea mai favorabila, in ansamblu, cea cu 10-20 de ani.

Cred ca, avand in vedere jurisprudenta constanta a Curtii Europene, singura situatie in care Romania nu va lua condamnari la Strasbourg este aceea in care va aplica decizia Curtii Constitutionale numai pentru faptele comise dupa data publicarii in Monitorul Oficial. (…)

Eu as califica decizia Inaltei Curti ca lege in sensul articolului 7. Sunt absolut convins ca pledoariile avocatilor vor fi toate in acest sens, insa in acelasi timp sunt convins ca toate instantele vor merge dupa decizia Curtii Constitutionale. Ceea ce inseamna ca, mult framantatele calcule pe prescriptie pe care le-au facut avocatii pana acum, cad. Tot ce era prescris pe inselaciunea veche, daca sunt una, doua, trei... pregatiti-va sa puneti concluzii pe fond!”

Replica judecatorului CCR Tudorel Toader

“Eu nu simt nevoia de aparare. Vroiam sa apreciez spritul vizionar al domnului Udroiu, care prevede argumentele Curtii, dar sa ne reamintim totusi ca speranta moare ultima. Facultatea de Drept din Iasi nu a comunicat punctul de vedere din motive usor de inteles. Pe de alta parte, minoritatea aceea care a dat decizia, asa scrie in Constitutie ca e formata din numai din noua. Cand va scrie Constitutia ca e formata din 90, va fi o minoritate mai mare. In rest, sigur ca vor fi probleme dificile in aplicare. Am convingerea ca decizia trebuie sa fie respectata. (…) Noi avem standarde, iar controlul de constitutionalitate nu este un control de conventionalitate. Ramane de vazut, poate legituitorul va veni cu modificari ale Codului, dar repet, modificarile nu pot contraveni deciziilor de admitere sau de interpetare a Curtii Constitutionale. (…)

Va doresc sa avem practica unitara, iar beneficiarii legii sa se bucure de egalitate in fata acesteia”.