Lumeajustitiei.ro va prezinta cele mai importante modificari pe care le va suferi sistemul judiciar din Romania odata cu revizuirea legii fundamentale. Comisia pentru revizuirea Constitutiei a decis modificarea anumitor articole din Constitutie si adaugarea unora noi, forma finala urmand sa fie decisa de votul din plenul Parlamentui. Amendamentele adoptate privesc atat procedura penala, cat si organizarea si functionarea sistemului de justitie.

Spre exemplu, Comisia pentru revizuirea Constitutie a stabilit ca cercetarea si judecarea procesului penal se face cu privarea de libertate a persoanei doar in mod exceptional si motivat. De asemenea, o alta propunere adoptata si care ar putea sa se regaseasca in Constitutie prevede ca este interzisa folosirea oricaror probe obtinute ilegal sau ca este garantat principiul egalitatii de arme intre acuzare si aparare.

In ceea ce priveste institutiile de la varful sistemului, Comisia pentru revizuirea Constitutiei a decis modificarea articolelor referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii. In acest sens, s-a hotarat ca presedintele CSM nu va putea fi ales decat din randul judecatorilor. Totodata, membrii Consiliului vor avea un mandat de 4 ani si nu de 6 asa cum este in prezent. Asta nu inseamna insa ca CSM va scapa mai repede de tripleta Ghica-Haineala-Danilet, acestia urmand sa isi duca mandatul intial pana la capat, noua prevedere aplicandu-se doar la viitoarele alegeri pentru CSM.

Modificarile si completarile aduse de Comisia pentru revizuirea Constitutiei nu rezolva insa lucrurile in totalitate. Este nevoie de punerea in acord cu noua Constitutie si a legilor privind sistemul judiciar, precum Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciara sau Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Este nevoie de asemenea si de eliminarea aberatiilor din aceste acte normative, adoptate multe dintre ele in timpul ministeriatului Monicai Macovei, aberatii care nu sunt deloc putine.

Iata in continuare principalele modificari din Constitutie cu privire la sistemul judiciar:

Articolul 23, alineat 4: In mod exceptional si motivat, cercetarea si judecarea in procesul penal se face cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventiva se dispune de instanta de judecata competenta in conditiile legii si numai in cursul procesului penal.

Articolul 23, alineat 4, forma actuala: Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal.

Articolul 23, alineat 8: Celui condus administrativ, retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele conducerii adminstrative, ale retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.

Articolul 23, alineat 8, forma actuala: Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.

Articolul 23, se introduce alineatul 14: Este interzisa folosirea probelor obtinute ilegal.

Articolul 24, alineat 2: In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu si de a dispune de timpul si inlesnirile necesare pentru pregatirea apararii.

Articolul 24, alineat 2, forma actuala: In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

Articolul 24, se introduce alineatul 3: In faza de judecata a procesului penal este garantat principiul egalitatii de arme intre acuzare si aparare.

Articolul 27, alineat 3: Perchezitia se dispune de instantele de judecata competente si se efectueaza in conditiile si in formele prevazute de lege.

Articolul 27, alineat 3, forma actuala: Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza in conditiile si in formele prevazute de lege.

Articolul 28: Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice, al comunicatiilor electronice, al datelor de trafic si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Articolul 28, forma actuala: Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Articolul 28, se introduce alineatul 2: Autoritatile publice garanteaza secretul corespondentei.

Articolul 28, se introduce alineatul 3: Interceptarea convorbirilor si comunicarilor, interceptarea in mediul ambiental, perchezitia informatica si accesul la un suport informatic, prelevarea datelor de trafic si a datelor de localizare, retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale, identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de telecomunicatii sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici, se dispun de judecator, in conditiile legii.

Articolul 28, se introduce alineatul 4: In cazul in care exista urgenta deosebita in luarea uneia din masurile prevazute la alin.(3), procurorul poate sa dispuna prin ordonanta, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, luarea masurii pe o perioada de cel mult 48 de ore. Indata dupa luarea masurii, procurorul se adreseaza instantei de judecata competente care decide asupra masurii dispuse de procuror si, daca s-a cerut, asupra luarii masurii in continuare. Daca masura dispusa de procuror este infirmata, instanta va dispune, cand este cazul, distrugerea probelor obtinute, care se realizeaza de procuror pe baza de proces-verbal, ce se depune la instanta.

Articolul 52, alineat 3: Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii, inclusiv in ceea ce priveste magistratii care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau prin grava neglijenta. Statul exercita dreptul de regres, in conditiile legii.

Articolul 52, alineat 3, forma actuala: Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Articolul 133, alineat 2: Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 21 membri, din care:

b) 4 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile in plen;

Articolul 133, alineat 2, forma actuala: Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:

b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile in plen;

Articolul 133, alineat 3: Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit, dintre judecatorii prevazuti la alineatul (2) litera a).

Articolul 133, alineat 3, forma actuala: Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit, dintre magistratii prevazuti la alineatul (2) litera a).

Articolul 133, alineat 4: Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani

Articolul 133, alineat 4, forma actuala: Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.

Articolul 133, alineat nou: Magistratii alesi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocati din functie de adunarile generale de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta, potrivit legii proprii de organizare si functionare.

Articolul 134, alineat 1: Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii propun Presedintelui României numirea in functie a judecatorilor respectiv a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii. Sectia de judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii gestioneaza in mod exclusiv cariera profesionala a judecatorilor, iar Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii gestioneaza in mod exclusiv cariera profesionala a procurorilor. Hotararile sectiilor se ataca direct la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Articolul 134, alineat 1, forma actuala: Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii.