Mai putem avea incredere in actul de justitie cand vedem lucruri in fata carora te crucesti? La Tribunalul Bucuresti s-a format in ultimii ani o grupare de judecatori care acorda daune morale infiorator de mari (in special impotriva jurnalistilor), daune despre care avem banuiala legitima ca fac parte dintr-un plan de asasinare economica a unor jurnalisti si institutii de presa. Ori de imbogatire fara justa cauza a altora. Suspiciunea legitima este cu atat mai mare cu cat CEDO de la Strabourg nu acorda mai mult de cateva mii de euro daune morale pentru incalcarea grava a unor drepturi ale omului (tortura din locurile de detentie sau incalcarea dreptului la un proces echitabil).

Diferit de fenomenul de mai sus, in materialul de fata prezentam un caz nemaintalnit, in care un om de afaceri din Fetesti a fost obligat la plata unor daune morale dementiale, de 200.000 euro, catre o societate comerciala pe motiv ca ar fi savarsit un abuz de drept angajandu-se cu aceasta intr-o serie de procese. Intr-o tara in care salariul minim pe economie este putin peste 300 euro/lunar, sa obligi pe cineva la plata unor daune morale de 200.000 euro noua ni se pare un act ce poate duce la distrugerea unui om si care miroase a imbogatire fara justa cauza.

In dosarul 1050/98/2013 al Tribunalului Bucuresti – Sectia VI civila, judecatoarea Monica Nica l-a obligat pe Stefan Poenaru (foto) din Fetesti sa plateasca reclamantei A&S International 2000 SRL, atentie, daune morale de 200.000 euro, dupa o serie de erori pe care le calificam inadmisibile si care ridica mari semne de indoiala asupra actului de justitie.

Trecem pe langa faptul ca in opinia noastra unei societati comerciale nu i se pot acorda daune morale, intrucat suferintele morale tin de persoana fizica, in cazul persoanelor juridice putandu-se vorbi doar de daune materiale. Cu atat mai mult cu cat in acelasi dosar, in primul ciclu procesual, Tribunalul Bucuresti a respins la fond actiunea cu argumentul ca o persoana juridica nu poate primi daune morale, respectiv pentru “lipsa calitatii procesuale pasive” a reclamantei.

Trecem si pe langa faptul ca jurisprudenta CEDO si Statul roman (cand se apara prin Ministerul Finantelor si prin procurorii de sedinta in cadrul actiunilor in regres) spun clar ca sub nicio forma daunele morale nu trebuie sa constituie o forma de imbogatire fara justa cauza si ca daunele nu trebuie sa duca la falimentarea unui om, CEDO afirmand ca pana si recunoasterea dreptului incalcat poate constitui o satisfactie suficienta.

Problema pe care o abordam in principal tine de cum s-au acordat daunele morale, care nu sunt cuantificabile, ci tin de aprecierea pur subiectiva a partii vatamate si a judecatorului. Tocmai pentru ca subiectivismul in acordarea unor daune morale de catre judecator este inevitabil, o hotarare judecatoreasca de acest gen ar trebui sa fie motivata exemplar. Asta in teorie, pentru ca practica lasa de dorit, iar in lipsa unei motivari ca la carte se naste banuiala legitima a abuzului judiciar.

Daunele au fost multiplicate de 4 ori dupa pronuntare, prin erori in lant

Judecatoarea Monica Nica, de la Sectia V civila a Tribunalului Bucuresti a jonglat cu daunele morale la un mod inacceptabil, dupa cum urmeaza:

-prin sentinta civila nr. 3456/ 06.06.2016 a hotarat: “Admite in parte actiunea formulata de reclamanta SC A& INTERNATIONAL 2000 SRL (…) Obliga paratul Poenaru Stefan catre reclamanta la plata sumei de 250.000 lei cu titlu de daune morale” - (vezi facsimil 1)

(se observa ca judecatoarea a mentionat gresit numele firmei in dispozitiv si ca a trecut in dispozitiv 250.000 lei, desi in motivare trecuse suma de 200.000 euro)

-la 8 luni distanta, la cererea reclamantei, judecatoarea Monica Nica a revenit cu o Incheiere in care a decis: “Admite cererea de indreptarea erorii materiale formulata de reclamanta SC A& INTERNATIONAL 2000 SRL (…) dispune indreptarea erorii materiale inserata in dispozitivul sentintei civile nr. 3456 pronuntata la data de 06.06.2016 in sensul ca se va mentiona corect suma la plata careia s-a dispus obligarea paratului catre reclamanta, respectiv 200.000 euro, in loc de 200.000 lei cum eronat s-a tehnoredactat” - (vezi facsimil 2)

(se observa ca din nou judecatoarea a gresit numele reclamantei, iar justificarea “in loc de 200.000 lei” din dispozitiv nu are niciun corespondent in realitate, intrucat in dispozitivul sentintei “eronate” trecuse suma de 250.000 lei. Probabil ca va mai fi nevoie de o noua Incheiere de indreptare a erorilor materiale pentru repararea acestor ciudatenii.

Lumeajustitiei.ro sesizeaza Inspectia CSM cu acest caz, pentru a se verifica daca asemenea erori in lant nu sunt rezultatul unor probleme mult mai grave, si anuntam ca vom reveni cu o dezvaluire uluitoare despre acest caz in editia urmatoare.

(va urma)