Legea 221/2009, privind condamnarile cu caracter politic si masuri administrative asimilate acestora, adoptata cu sprijinul Executivului Boc in vara anului 2009, in vederea alegerilor prezidentiale din toamna lui 2009, a fost golita de efecte, ca urmare a doua decizii ale Curtii Constitutionale, dar si ca urmare a unui recurs in interesul legii, promovat de Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi. Inalta Curte de Casatie si Justitiei, prin decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, a admis RIL-ul promovat de Kovesi, prin care s-a stabilit ca cei care nu au decizii definitive de despagubire, ca urmare a condamnarilor politice suferite in timpul comunismului, nu mai pot primi aceste despagubiri, chiar daca au procese pe rol! Ca urmare, apare clar ca Legea 221/2009 a fost utilizata de actuala putere, in perioada alegerilor prezidentiale din toamna lui 2009, doar pentru a mai castiga ceva capital de imagine.

Inalta Curte a admis RIL-ul promovat de Kovesi. Adio despagubiri pentru condamnatii politic!

Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au admis recursul in interesul legii promovat Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, cu privire la despagubirile acordate condamnatilor politic, in baza Legii 221/2009. In RIL, Kovesi a cerut ICCJ sa constate ca, urmare a doua decizii ale Curtii Constitutionale nr.1358/2010 si nr.1360/2010, dispozitiile din Legea nr.221/2009 privind condamnarile cu caractere politic si masuri administrative asimilate acestora si-au incetat efectele si nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesolutionate definitiv la data publicarii deciziilor instantei de contencios constitutional in Monitorul Oficial. Kovesia sesizat, in 29 august, instanta suprema pentru a pronunta aceasta decizie, ca urmare a practicii neunitare din instante. Conform articolului 5 din Legea 221/2009: „(1) Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei de judecata, in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:

a) acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare (...)

b) acordarea de despagubiri reprezentand echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotarare de condamnare sau ca efect al masurii administrative, daca bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obtinut despagubiri prin echivalent in conditiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) repunerea in drepturi, in cazul in care prin hotararea judecatoreasca de condamnare s-a dispus decaderea din drepturi sau degradarea militara.

(2) Hotararile judecatoresti pronuntate in temeiul prevederilor alin. (1) lit. a) si b) sunt puse in executare de Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(3) Cererile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru”. Finantele Publice s-au trezit, la scurt timp de la intrarea in vigoare a legii, ca nu au bani pentru a-i despagubi pe condamnatii politic, asa ca au inceput sa ridice exceptii de neconstitutionalitate in instante, care au fost admise in 2010 de Curtea Constitutionala, printre altele si pe motiv ca nu a fost prevazuta sursa de finantare pentru acordarea acestor despagubiri. Ca atare, s-a ajuns la situatia in care unele instante au anulat actiunile fostilor detinuti politici, in vreme ce altele au continuat sa acorde despagubiri, in conformitate cu prevederile Legii 221/2009 in vigoare la data introducerii actiunilor. Kovesi a cerut instantei supreme sa decida daca cei ale caror actiuni in instanta nu au primit o decizie definitiva pana la deciziile Curtii Constitutionale din 2010, mai au dreptul sa primeasca despagubiri, Procurorul General opinand ca aceste actiuni ar trebui respinse.