Autorii noilor coduri in materie penala au dat-o iar in bara. Curtea Constitutionala - condusa de Valer Dorneanu (foto), presedinte interimar dupa ce Augustin Zegrean si-a incheiat mandatul - a gasit neconstitutionale alte trei dispozitii procesual penale, ridicand la 38 numarul articolelor-problema din noul CPP. Este vorba despre art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4/1) teza I si art. 440 alin. (2), care ar fi trebuit sa reglementeze recursul in casatie intr-o maniera conforma Constitutiei si Conventiei europene a drepturilor omului.

In sedinta de miercuri 22 iunie 2016, cei 9 judecatori ai CCR au admis, cu unanimitate de voturi, exceptia ridicata direct de Avocatul Poporului si au constatat ca mentiunile care decurg din obligativitatea formularii cererii de recurs in casatie prin avocat, cuprinse in dispozitiile celor trei articole mai sus-mentionate, sunt neconstitutionale. Instanta de contencios constitutional a observat ca dispozitiile criticate obliga partile interesate sa formuleze cererea de recurs in casatie numai prin intermediul unui avocat apt sa puna concluzii in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, stabilind ca o astfel de conditionare „afecteaza in mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care doreste sa recurga la concursul justitiei in vederea realizarii drepturilor si intereselor sale subiective”. CCR a concluzionat ca o astfel de solutie legislativa „creeaza premisele transformarii liberului acces la justitie si a dreptului la aparare in drepturi iluzorii”, ca atare, „atrage neconstitutionalitatea acesteia”.

Sa mai spunem ca aceasta nu este prima problema de constitutionalitate in materia recursului in casatie constatata de judecatorii CCR. La 1 octombrie 2015, Curtea a stabilit, tot cu unanimitate de voturi, ca sintagma „daca cererea este vadit nefondata” din cuprinsul dispozitiilor art. 440 alin. (2) CPP este neconstitutionala in raport de dispozitiile art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutie: „Solutia de respingere a cererii de recurs in casatie pentru motivul ca aceasta este vadit nefondata obliga instanta suprema la examinarea fondului cauzei. Or, aceasta solutie nu poata fi pronuntata in cadrul procedurii admiterii in principiu a recursului in casatie, ci doar in faza judecarii caii extraordinare de atac, reglementate de dispozitiile art. 445-451 din Codul de procedura penala”. (*Decizia CCR nr. 591/01.10.2015)

Prezentam in continuare comunicatul CCR:

„In ziua de 21 iunie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei si al art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4/1) teza intai si art. 440 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului.

Dispozitiile criticate au urmatorul continut:

Art. 436 alin. (2): 'Inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot formula cerere de recurs in casatie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie.'

Art. 439 alin. (4/1) teza intai: 'In cazul in care cererea de recurs in casatie nu este formulata prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie [....], presedintele instantei sau judecatorul delegat de catre acesta restituie partii, pe cale administrativa, cererea de recurs in casatie.'

Art. 440 alin. (1) si alin. (2): '(1) Admisibilitatea cererii de recurs in casatie se examineaza in camera de consiliu de un complet format din un judecator, dupa depunerea raportului magistratului-asistent si atunci cand procedura de comunicare este legal indeplinita, fara citarea partilor si fara participarea procurorului.

(2) Daca cererea de recurs in casatie nu este facuta in termenul prevazut de lege sau daca nu s-au respectat dispozitiile art. 434, art. 436 alin. (1), (2) si (6), art. 437 si 438, instanta respinge, prin incheiere definitiva, cererea de recurs in casatie'.

In urma deliberarii, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile din Codul de procedura penala cuprinse in art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4/1) teza intai si art. 440 alin. (2), cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii cererii de recurs prin avocat, sunt neconstitutionale.

Curtea a observat ca, potrivit dispozitiilor de lege criticate, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot formula cerere de recurs in casatie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In continuare, Curtea a retinut ca accesul, formularea si exercitarea cailor de atac, asadar, in cauza de fata, a recursului in casatie, reprezinta un aspect al accesului liber la justitie, drept fundamental protejat de art. 21 din Constitutie.

Curtea a constatat ca, prin conditionarea formularii cererii de recurs in casatie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, este afectat in mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care doreste sa recurga la concursul justitiei in vederea realizarii drepturilor si intereselor sale subiective. Astfel, Curtea a statuat ca solutia legislativa criticata creeaza premisele transformarii liberului acces la justitie si a dreptului la aparare in drepturi iluzorii, ceea ce atrage neconstitutionalitatea acesteia.

In ceea ce priveste dispozitiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedura penala, Curtea, cu unanimitate de voturi, a respins exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, si a constatat ca acestea sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.