Dispozitiile art. 428 alin. (1) cu referire la art. 426 lit. i) din noul Cod de procedura penala - potrivit carora contestatia in anulare formulata atunci cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta poate fi introdusa in 10 zile de la data cand persoana impotriva careia se face executarea a luat cunostinta de hotararea a carei anulare se cere - sunt neconstitutionale. Asta a decis Curtea Constitutionala, in sedinta de joi 30 iunie 2016, prin admiterea cu unanimitate de voturi a unei exceptii ridicate de Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti.

Este cea de-a 39-a dispozitie procesual penala declarata neconstitutionala de la intrarea in vigoare a noilor coduri (1 februarie 2014) si a doua problema de neconstitutionalitate a unor prevederi referitoare la caile de atac extraordinare constatata de CCR in ultimele 10 zile, dupa ce, la 22 iunie 2016, Curtea a stabilit ca este neconstitutionala obligativitatea formularii cererii de recurs in casatie numai prin intermediul unui avocat abilitat sa puna concluzii la ICCJ (art. 436 alin. 2, art. 439 alin. 4/1 teza I si art. 440 alin. 2 CPP).

In ceea ce priveste dispozitiile art. 428 alin. (1) cu referire la art. 426 lit. i) din noul Cod de procedura penala, instanta de contenctios constitutional a retinut ca este nerezonabila, din perspectiva relatiei existente intre interesul general si cel individual, reglementarea unui termen pentru introducerea contestatiei in anulare cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta. De asemenea, conditionarea introducerii acestei cai de atac extraordinare de respectarea termenului de 10 zile impune in sarcina individului o conditie excesiva pentru exercitarea caii de atac extraordinare si, se arata in comunicatul CCR, aduce atingere dispozitiilor constitutionale privind liberul acces la justitie.

Prezentam in continuare comunicatul CCR:

„In ziua de 30 iunie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei si al art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 428 alin. (1) din Codul de procedura penala in forma anterioara intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 18/2016, care au urmatorul continut: 'Contestatia in anulare pentru motivele prevazute la art. 426 poate fi introdusa in 10 zile de la data cand persoana impotriva careia se face executarea a luat cunostinta de hotararea a carei anulare se cere'.

In urma deliberarii, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 428 alin. (1) cu referire la art. 426 lit. i) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.

Curtea a retinut ca optiunea legiuitorului, de a reglementa un termen pentru introducerea contestatiei in anulare cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta [art. 426 lit. i) din Codul de procedura penala] nu apare ca fiind rezonabila din perspectiva relatiei existente intre interesul general si cel individual.

Conditionarea introducerii caii de atac extraordinare a contestatiei in anulare, pentru motivul reglementat in art. 426 lit. i) din Codul de procedura penala, de respectarea termenului de 10 zile de la data cand persoana impotriva careia se face executarea a luat cunostinta de hotararea a carei anulare se cere, impune in sarcina individului o conditie excesiva pentru exercitarea acestei cai de atac extraordinare.

In aceste conditii, avand in vedere ca, in materie, contestatia in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 426 lit. i) din Codul de procedura penala este un remediu procesual prin care partea interesata poate obtine restabilirea legalitatii incalcate prin nesocotirea principiului ne bis in idem, reglementarea unui termen in interiorul caruia persoana impotriva careia se face executarea poate introduce contestatia in anulare aduce atingere dispozitiilor constitutionale privind liberul acces la justitie.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala.

Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

foto: agerpres