Autorii noilor coduri in materie penala au reusit contraperformanta de a gafa de trei ori la redactarea unei singure institutii de drept procesual penal - recursul in casatie. Iar ultima gafa este monumentala. Practic, specialistii Dreptului penal, altfel platiti regeste pentru conceperea noilor coduri intrate in vigoare la 1 februarie 2014, au uitat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie este la randul sau instanta de apel. Ne-o spune chiar Curtea Constitutionala, care, in sedinta de marti 12 iulie 2016, a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 434 alin. (1) teza intai CPP, constatand - cu majoritate de voturi - ca „solutia legislativa care exclude atacarea cu recurs in casatie a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca instanta de apel, este neconstitutionala”.

Nu mai devreme de miercuri 22 iunie 2016, aceeasi Curte Constitutionala, pronuntandu-se pe o exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului, a constatat cu unanimitate de voturi neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4/1) teza I si art. 440 alin. (2) din Codul de procedura penala. CCR a constatat atunci ca mentiunile care decurg din obligativitatea formularii cererii de recurs in casatie prin avocat, cuprinse in dispozitiile celor trei articole criticate, obliga partile interesate sa formuleze cererea de recurs in casatie numai prin intermediul unui avocat apt sa puna concluzii in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, o astfel de conditionare afectand „in mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care doreste sa recurga la concursul justitiei in vederea realizarii drepturilor si intereselor sale subiective”. Totodata, judecatorii CCR au concluzionat ca o astfel de solutie legislativa „creeaza premisele transformarii liberului acces la justitie si a dreptului la aparare in drepturi iluzorii”, ca atare, „atrage neconstitutionalitatea acesteia”.

In fine, prima dintre cele trei probleme de constitutionalitate in materia recursului in casatie a fost constatata la 1 octombrie 2015, cand CCR a stabilit, tot cu unanimitate de voturi, ca sintagma „daca cererea este vadit nefondata” din cuprinsul dispozitiilor art. 440 alin. (2) CPP este neconstitutionala in raport de dispozitiile art. 21 alin. (3) si art. 24 din Constitutie: „Solutia de respingere a cererii de recurs in casatie pentru motivul ca aceasta este vadit nefondata obliga instanta suprema la examinarea fondului cauzei. Or, aceasta solutie nu poata fi pronuntata in cadrul procedurii admiterii in principiu a recursului in casatie, ci doar in faza judecarii caii extraordinare de atac, reglementate de dispozitiile art. 445-451 din Codul de procedura penala”. (*Decizia CCR nr. 591/01.10.2015)

Prezentam in continuare comunicatul CCR privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 434 alin. (1) teza I CPP:

„In ziua de 12 iulie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei si al art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 434 alin. (1) teza intai din Codul de procedura penala, cu urmatorul cuprins:

Art. 434 alin. (1) teza intai din Codul de procedura penala: 'Pot fi atacate cu recurs in casatie deciziile pronuntate de curtile de apel, ca instante de apel, […]'.

In urma deliberarii, Curtea, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in dispozitiile art. 434 alin. (1) teza intai din Codul de procedura penala, care exclude atacarea cu recurs in casatie a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca instanta de apel, este neconstitutionala.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.