Dezbaterile pe prevederile noii Legi a avocaturii sunt departe de a se incheia, desi in mai putin de o luna sunt toate sansele ca avocatii sa functioneze sub o noua "Biblie". Multe dintre articolele nou introduse sunt contestate in sistem chiar de catre avocati, in timp ce altele eliminate starnesc o si mai mare revolta. Printre acestea se afla si articolul 14 indice 1 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, propus si adoptat de Senat, care prevedea ca avocatii nu pot fi lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, dar eliminat din noua Lege a avocaturii la Comisia juridica a Camerei Deputatilor. Ulterior, Plenul Camerei Deputatilor a cerut un raport suplimentar fata de eliminarea art.14 indice 1, urmand sa se pronunte asupra acestuia pe 15 iunie 2016. In mod evident, eliminarea prevederii potrivit careia avocatii nu pot fi lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii ar putea starni reactii neasteptate in randul avocatilor, motiv pentru care se impune luare unor masuri in acest sens.

Un prim pas in sprijinirea includerii art. 14 indice 1 in Legea nr. 51/1995 il face un cunoscut avocat, care cere sprijinul institutiilor de forta ale Statului pentru ca acoperitii sa nu aiba acces in avocatura. Este vorba despre avocatul Corneliu Liviu Popescu din Baroul Bucuresti care, recent, s-a adresat in calitate de cetatean, serviciilor de informatii din Romania pentru a le solicita sprijinul in vederea adoptarii de Camera Deputatilor a art. 14 indice 1, in forma propusa de Senat.

Printr-o petitie trimisa SRI, SIE, DIPI din MAI, DGIA din MAN, SPP si STS, avocatul Corneliu Liviu Popescu cere serviciilor de informatii sa efectueze, strict in limitele legii, demersuri pentru ca avocatii sa nu poate fi colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii.

In petitia adresata sefilor serviciilor de informatii, avocatul Popescu opineaza ca se impune sprijinirea acestui demers in Camera Deputatilor pentru apararea profesiei de avocat. Motivand, avocatul Corneliu Liviu Popescu sustine ca "serviciile secrete trebuie sa utilizeze alte metode de aparare a securitatii nationale decat recurgerea la avocati ca agenti ai lor, de principiu o asemenea posibilitate fiind grav si disproportionat vatamatoare pentru drepturile omului si, prin aceasta, pentru democratie si statul de drept".

Pe langa petitia trimisa sefului SRI Eduard Hellvig, sefului SIE Mihai Razvan Ungureanu, sefului STS Marcel Opris, sefului DIPI Rares Vaduva, sefului DGIA Marian Hapau si sefului SPP Lucian Pahontu, avocatul Corneliu Liviu Popescu s-a adresat cu aceeasi solicitare si altor institutii ale statului.

Mai exact, avocatul Corneliu Liviu Popescu cere sprijinul pentru apararea avocaturii de acoperiti presedintelui CSAT, Klaus Werner Iohannis, ministerului Justitiei, UNBR, Consiliului Superior al Magistraturii, dar si asociatiilor profesionale ale magistratilor din Romania, AMR, UNJR, APR si AFJR.

Prezentam pasaje din petititia avocatului Corneliu Liviu Popescu adresata conducatorilor serviciilor speciale:

"Stimati Domni conducatori de structuri statale speciale,

Subsemnatul, Corneliu-Liviu POPESCU

Formulez prezenta

P E T I T I E

Prin care solicit ca SRI, SIE, DIPI din MAI, DGIA din MAN, SPP si STS sa efectueze, strict in limitele legii, demersuri pentru sprijinirea adoptarii de Camera Deputatilor a solutiei normative conform careia avocatii nu pot fi membri, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informatii.

Motivele petitiei

In fapt

Mai multi deputati si senatori au depus la Senat o propunere legislativa privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, inregistrata sub nr. L149/2015.

In dezbaterile din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, Domnul Senator Ioan CHELARU, membru al acestei Comisii (si, in acelasi timp, avocat si vicepresedinte al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania), a formulat un amendament vizand introducerea art. 141, conform caruia avocatii nu pot fi lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Amendamentul a fost insusit si adoptat de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului prin pct. 17 din anexa nr. 1 la Raportul nr. XIX/105/22.06.2015.

In sedinta Plenului din 29.06.2015, propunerea legislativa a fost adoptata de Senat, incluzand art. 141, conform caruia avocatii nu pot fi lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Propunerea legislativa adoptata de Senat a fost transmisa Camerei Deputatilor, fiind inregistrata sub nr. PL-x 555/2015.

Prin pct. 7 - 12 din anexa nr. 1 la Raportul nr. PL-x 555/2015/08.03.2016 si prin pct. 7 - 12 din anexa nr. 1 la Raportul suplimentar nr. PL-x 555/2015/04.05.2016, Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor a adoptat un amendament in sensul eliminarii art. 141, conform caruia avocatii nu pot fi lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

La 17.05.2016, Plenul Camerei Deputatilor a decis sa trimita propunerea legislativa la Comisia juridica, de disciplina si imunitati, pentru un raport suplimentar, fixand ca termen de depunere a acestuia data de 15.06.2016.

Arat si faptul ca personal, in calitate de avocat, am facut incepand cu anul 2014 demersuri publice pentru formalizarea juridica a interdictiei exprese ca avocatii sa poata fi agenti al serviciilor secrete sau politienesti.

Astfel, prin cererea inregistrata la Uniunea Nationala a Barourilor din Romania sub nr. 285-DIV-2014/16.10.2014, am solicitat adoptarea de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania a unei hotarari prin care acest organ al ordinului profesional al avocatilor:

1. sa interpreteze dispozitiile Statutului profesiei de avocat ca interzicand unui avocat sa fie membru al personalului care isi desfasoara activitatea acoperit in cadrul organelor de stat cu atributii in domeniul securitatii nationale sau al structurilor ministeriale interne de informatii, politist lucrand sub acoperire, investigator sub acoperire, ca lucrator operativ din cadrul politiei judiciare sau al organelor de stat care desfasoara activitati de informatii, colaborator cu o alta identitate decat cea reala al organelor de urmarire penala, informator al organelor de urmarire penala sau informator al politiei;

2. sa oblige toti avocatii aflati in exercitarea profesiei sa depuna anual la baroul din care fac parte o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu fac parte din categoriile enumerate la pct. 1, sub sanctiunile neinscrierii in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei si excluderii din profesie;

3. sa propuna Congresului avocatilor adoptarea de acesta din urma a unei hotarari pentru modificarea Statutului profesiei de avocat, in sensul introducerii in mod expres in Statut a interdictiei de la pct. 1 si a obligatiei si sanctiunilor de la pct. 2;

4. sa propuna Congresului avocatilor adoptarea de acesta din urma a unei hotarari prin care sa propuna Guvernului initierea unui proiect de lege prin care sa se completeze Legea nr. 51/1995, in sensul introducerii in mod expres in Legea nr. 51/1995 a interdictiei de la pct. 1 si a obligatiilor si sanctiunilor de la pct. 2.

De asemenea, din proprie initiativa si in absenta unei indatoriri legale ori statutare, am depus la Baroul Bucuresti o declaratie ca nu am fost - nici inainte, nici dupa 22 Decembrie 1989 - si ca nu sunt nici in prezent membru al personalului descoperit sau acoperit (ofiter, cadru, agent sau orice altceva), colaborator descoperit sau acoperit ori informator descoperit sau acoperit al niciunui serviciu secret, serviciu sau organ de informatii, serviciu special, serviciu de securitate, serviciu de siguranta, structura politieneasca ori organ judiciar, nici din Romania, nici din strainatate, inregistrata sub nr. 10509/C/20.10.2014. Prin respectiva declaratie am imputernicit Baroul Bucuresti sau orice alt organ al profesiei de avocat sa efectueze orice demersuri considera necesare pentru verificarea continutului sau si am acceptat sa fiu supus unui test privind detectarea comportamentului simulat (test poligraf).

La data de 06.06.2016 am depus la Camera Deputatilor o petitie prin care am solicitat votarea propunerii legislative de modificare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat in forma adoptata de Senat, adica incluzand amendamentul privind interzicerea calitatii de membru, colaborator sau informator al serviciilor de informatii pentru avocati.

La data de 09.06.2016 am depus la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, respectiv la Consiliul Superior al Magistraturii si la Ministerul Justitiei petitii prin care am solicitat ca, strict cu respectarea legii, sa faca demersuri prin care sa sprijine adoptarea acestei solutii legislative.

In drept

Potrivit Constitutiei Romaniei si angajamentelor internationale asumate in cadrul Consiliului Europei si al Uniunii Europene, democratia, statul de drept si drepturile omului sunt valori fundamentale ale statului roman.

Dreptul la aparare prin intermediul unui avocat (ales sau din oficiu) este o componenta a dreptului la un proces echitabil, drept fundamental al omului - consacrat conventional, jurisprudential, unional si constitutional -, esential intr-un stat de drept si democratic. Fara un avocat liber si independent, baza a relatiei de incredere dintre acesta si client, dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil, precum si statul de drept si regimul democratic devin teoretice si iluzorii, iar nu reale si efective.

Avocatul liber si independent, supus numai legii, regulilor statutare si deontologice si propriei constiinte, este ultima linie de aparare a drepturilor omului, fara de care nu exista stat de drept si regim democratic.

Este evident ca libertatea si independenta avocatului si ale profesiei, garantii esentiale ale dreptului la aparare si ale dreptului la un proces echitabil, se opun ca un avocat sa fie agent (lucrator, colaborator, informator) al unui serviciu secret. Calitatea de agent al unui serviciu de informatii, care presupune esentialmente subordonarea fata de o structura statala, anihileaza independenta si libertatea avocatului si ale profesiei. Rolul unui agent al unui serviciu secret, de a obtine si transmite informatii structurii din care face parte, se afla in contradictie manifesta cu obligatia avocatului de pastrare a secretului profesional si cu privilegiul confidentialitatii raporturilor dintre client si avocat, alte garantii esentiale ale dreptului la aparare si ale dreptului la un proces echitabil. Nu numai ca transmiterea de avocatul agent, catre un serviciu secret, a informatiilor aflate de la client face ca acesta sa nu mai beneficieze de un proces echitabil, dar insasi ideea fundamentala de aparare este subminata, prin pierderea increderii justitiabililor in avocati. Un avocat care este agent al unui serviciu secret, fiind obligat prin aceasta a doua calitate sa transmita imediat structurii de represiune din care face parte informatiile confidentiale primite de la client, tradeaza increderea clientului sau (esentiala in raporturile client - avocat si pentru exercitarea normala a profesiei), violeaza drepturile acestuia, deci se comporta in mod josnic si demn de dispret, nobletea profesiei de avocat fiind terfelita.

Securitatea nationala este foarte importanta pentru un stat, dar statul se afla in slujba cetatenilor sai si nu trebuie sa abdice de la valorile democratiei, preeminentei dreptului si drepturilor omului. Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, serviciile de informatii nu trebuie sa submineze democratia sub pretextul ca o apara. Securitatea nationala este o valoare care trebuie sa coexiste cu valorile democratiei, statului de drept si drepturilor omului, iar nu sa le inlature pe acestea din urma. Prin urmare, serviciile secrete trebuie sa utilizeze alte metode de aparare a securitatii nationale decat recurgerea la avocati ca agenti ai lor, de principiu o asemenea posibilitate fiind grav si disproportionat vatamatoare pentru drepturile omului si, prin aceasta, pentru democratie si statul de drept. In plus, in concret, experienta personala ca avocat ma determina sa fiu neincrezator in adeziunea sincera a conducerilor succesive ale serviciilor secrete la valorile democratiei, statului de drept si drepturilor omului.

Pentru toate aceste motive, in continuarea demersurilor mele publice de avocat si de cetatean incepute in anul 2014, prin prezenta petitie, in calitate de cetatean, solicit ca SRI, SIE, DIPI din MAI, DGIA din MAN, SPP si STS sa efectueze, strict in limitele legii, demersuri pentru sprijinirea adoptarii de Camera Deputatilor a solutiei normative din art. 141 al propunerii legislative de modificare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat in forma adoptata de Senat, conform caruia avocatii nu pot fi lucratori, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Nu sunt atat de naiv incat sa-mi imaginez vreo clipa ca un simplu text de lege, fara organe independente si proceduri de control si fara sanctiuni penale, va impiedica pe viitor serviciile secrete sa recurga la agenti care formal sa fie si avocati. Totusi, votarea unei astfel de interdictii legislative exprese reprezinta un simbol ca Romania, macar la nivel declarativ, ramane atasata valorilor democratiei, statului de drept si drepturilor omului."

*Cititi aici petitia avocatului Corneliu Liviu Popescu adresata serviciilor speciale

*Cititi aici petitia avocatului Corneliu Liviu Popescu adresata presedintelui CSAT Klaus Werner Iohannis

*Cititi aici petitia avocatului Corneliu Liviu Popescu adresata Ministerului Justitiei si CSM

*Cititi aici petitia avocatului Corneliu Liviu Popescu adresata asociatiilor profesionale ale magistratilor din Romania