Prof.univ.dr. Valerian Cioclei (foto), unul dintre specialistii care au lucrat la proiectul pentru Noul Cod penal, a avertizat, inca din 2014, asupra problemelor ce le poate naste “tenativa la abuz in serviciu”, o infractiune care nu este incriminata de legiuitor si care, dupa Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei din 22 iunie 2017 prin care a fost declarata neconstitutionala infractiunea prevazuta la art.15 din Legea 78/2000, le va da mari batai de cap procurorilor DNA, specializati in dosarele pe abuz in serviciu sau tentativa la abuz in serviciu.

Intr-o opinie juridica realizata, in 29 mai 2014, pe cazul fostului edil al municipiului Bacau, Romeo Stavarache, trimis in judecata pe 1 aprilie 2014 de DNA pentru tentativa la abuz in serviciu, prof.univ.dr. Valerian Cioclei sublinia ca “tenativa de abuz in serviciu nu este pedepsita”, iar unica solutie care se impune in dosar este achitarea pe art. 16 alin. 1 lit. b) CPP - fata nu este prevazuta de legea penala. Cu toate acestea, dosarul s-a judecat timp de trei ani, Stavarache fiind condamnat la fond si achitat definitiv in apel.

Aceasta arata, conform opiniei juridice a lui Valerian Cioclei, pe care o prezentam integral la finalul articolului, ca “neincriminarea faptei in forma tentativei exprima atat o optiune a legiuitorului, cat si un specific al infractiunii”.

Referindu-se la cazul primarului Stavarache, prof.univ.dr. Cioclei a aratat in opinia sa juridica, exprimata la solicitarea Societatii de avocatura Zamfirescu Racoti & Partners, ca “ceea ce a putut genera confuzia parchetului si, probabil, explica trimiterea in judecata pentru o fapta care, in forma retinuta, nu este prevazuta de legea penala, este, probabil art. 15 din Legea 78/2000 care stabileste ca: 'tentativa la infractiunile prevazute in prezenta sectiune se pedepseste'.”

Retine insa Valerian Cioclei faptul ca acest text nu este invocat de procurori in rechizitoriu, neaparand in incadrarea juridica stabilita, invocarea sa fiind singura care ar “putea justifica, dar nu inlatura, eroarea comisa”.

Amintim ca Romeo Stavarache a fost trimis in judecata printr-un rechizitoriu semnat de sefa DNA Bacau Cornelia Grincescu si confirmat de fostul sef al Sectiei a II-a din DNA Claudiu Dumitrescu.

Prezentam in continuare opinia juridica a prof.univ.dr. Valerian Cioclei:

"Problema de drept avuta in vedere

Legalitatea inculparii pentru tenativa la infractiunea de abuz in serviciu

La infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, asa cum aceasta era prevazuta in vechiul Cod penal la art. 248, ca de altfel si la infractiunea de abuz in serviciu prevazuta la art. 297 din Codul penal actual, tentativa nu este incriminata.

Neincriminarea faptei in forma tenativei exprima atat o optiune a legiuitorului, cat si un specific al infractiunii. Asa cum s-a constatat in doctrina, abuzul in serviciu 'fiind o infractiune instantanee se consuma in momentul in care s-a savarsit actiunea incriminata si s-a produs urmarea imediata, iar in caz de omisiune, in momentul in care a expirat termenul in care actul trebuia sa fie efectuat. In cazul savarsirii prin inactiune, tenativa nu este posibila; pe cand in cazul savarsirii prin actiune, tentativa e posibila, dar nu este pedepsita'.

In privinta art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 trebuie precizat ca dispozitiile acestuia reprezinta o norma de referire ceea ce presupune ca ele trebuie sa se raporteze la continutul infractiunii complinitoare (in speta art. 248 C.pen.anterior, sau art. 297 din Codul penal actual); raportarea priveste inclusiv forma in care fapta este sau nu incriminata (doar fapta consumata sau si tentativa). Cu alte cuvinte, varianta agravanta a abuzului in serviciu prevazuta in legea speciala nu modifica in nici un fel continutul infractiunii la care face trimitere, nu poate antrena sanctionarea tentativei la abuz in serviciu. Doctrina juridica a explicat cat se poate de clar acest tip de norma (de referire) si modul in care ea este legata de norma complinitoare.

Ceea ce a putut genera confuzia parchetului si, probabil explica trimiterea in judecata pentru o fapta care, in forma retinuta, nu este prevazuta de legea penala, este, probabil art. 15 din Legea 78/2000 care stabileste ca: 'tentativa la infractiunile prevazute in prezenta sectiune se pedepseste'. Desi acest text nu este invocat si nu apare in incadrarea juridica stabilita prin rechizitoriu este singurul ce ar putea justifica, dar nu inlatura, eroarea comisa.

Astfel, este evident in sensul art. 15 din Legea 78/2000. 'infractiunile prevazuta in prezenta sectiune' sunt acele fapte incriminata in Sectiunea 3 a legii (infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie), adica cele prevazute la art. 10, 11, 12 si 13 din Legea 78/2000 . Aceste infractiuni sunt definite in legea speciala si, in mod firesc, tot legea speciala stabileste (prin art. 15) regimul tentativei in ceea ce le priveste.

Fapta de santaj, la care face trimitere art. 13 indice 1, precum si fapta de abuz in serviciu, la care face trimitere art. 13 indice 2 sunt si raman incriminate in Codul penal , in termenii si conditiile fixate de acesta. Ca atare, tot Codul penal stabileste, in cazul lor, regimul tentativei. Prin expresia infractiunii prevazute in prezenta sectiune, folosita in art. 15 din Legea 78/2000, nu se poate intelege infractiunea de abuz in serviciu. Codul penal nu este o sectiune a Legii 78/2000.

Cum tenativa la abuz in serviciu nu este incriminata de legiuitor, inculpatul a fost trimis in judecata pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala. Sunt incidente astfel dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. b, teza I din Codul de procedura penala.”

*Cititi aici integral Opinia juridica a prof.univ.dr. Valerian Cioclei