Motivele invocate de procuroarea DIICOT Laura Ecedi pentru a-l mai tine dupa gratii pe fostul senator PNL Sorin Rosca Stanescu (foto) nu au convins-o pe judecatoarea Lorena Zidaru, de la Judecatoria Sectorului 4, sa respinga propunerea Comisiei de la Penitenciarul Jilava de liberare conditionata. In sentinta din 14 mai 2015, contestata intre timp de DIICOT, Lorena Zidaru a constatat ca jurnalistul Sorin Rosca Stanescu a executat fractia de o treime din pedeapsa primita in dosarul Rompetrol si ca a avut o conduita corespunzatoare, ca atare, indeplineste conditiile prevazute de lege pentru acordarea liberarii conditionate. Instanta a retinut ca, in timpul detentiei, Rosca Stanescu – aparat de avocatul Dan Chitic - a fost recompensat de 3 ori si a scris tot atatea lucrari stiintifice.

Reprezentanta parchetului s-a opus eliberarii sustinand ca printre criteriile enumerate de textul de lege aplicabil in cauza - art. 59 C.p. - se numara durata procesului penal si modul in care opinia publica ar percepe o eventuala solutie de liberare conditionata. Aceste argumente, ca de altfel si sustinerea DIICOT referitoare la natura activitatilor jurnalistice desfasurate de fostul senator in spatele gratiilor, au fost respinse de judecatoarea Zidaru.

Sorin Rosca Stanescu (65 ani) a fost condamnat definitiv, in 7 octombrie 2014, la 2 ani si 4 luni inchisoare cu executare in dosarul „Rompetrol”. Decizia a fost pronuntata de judecatoarele Cristina Craiu si Mihaela Nita, de la Sectia a I-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, desemnate recent sa analizeze contestatia prin care DNA cere anulare deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca, pensionara acuzata pe nedrept de santaj de sefa ICCJ Livia Stanciu si tinuta ilegal 6 luni in arest.

Prezentam motivarea hotararii prin care judecatoarea Lorena Zidaru a dispus liberarea conditionata a lui Sorin Rosca Stanescu:

„Sub nr. 16985/4/2015 a fost inregistrata pe rolul acestei instante propunerea de acordare a beneficiului liberarii conditionate formulata de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul PNT Bucuresti Jilava a petentului condamnat ROSCA STANESCU SORIN STEFAN.

In procesul-verbal nr. 16/30.04.2015 intocmit de Comisia de propuneri, se retine ca executarea acestei pedepse a inceput la data de 07.10.2014 si urmeaza sa expire la data de 06.02.2017, pedeapsa fiind egala cu 854 zile. Pentru a deveni propozabil in vederea liberarii conditionate, condamnatul trebuia sa execute fractia de 1/3 din pedeapsa, respectiv 284 zile de inchisoare. Comisia a constatat sub acest aspect ca detinutul a executat si castigat 296 zile de inchisoare. Comisia a considerat ca detinutul poate fi liberat conditionat, acesta fiind la prima analiza.

In primul rand, trebuie observat ca instanta urmeaza a face aplicarea art. 5 NC.p. cu privire la legea penala mai favorabila, urmand a analiza conditiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberarii conditionate conform legislatiei anterioare, iar nu conform noilor reglementari penale si procesual penale intrate in vigoare la data de 01.02.2014. Analizand conditiile impuse de cele doua legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberarii conditionate, instanta constata ca legea penala mai favorabila este cea a Codului Penal din anul 1969, aceasta lege cuprinzand dispozitii mai permisive atat cu privire la cerintele imperative pentru acordarea liberarii conditionate, cat si cu privire la modul de supraveghere al petentului dupa ce acesta ar fi fost liberat conditionat.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca sunt indeplinite conditiile prev. de art. 59 Cod penal pentru acordarea liberarii conditionate, retinand in acest sens ca detinutul a executat fractia obligatorie din pedeapsa prevazuta de lege, iar in perioada detentiei conduita sa a fost corespunzatoare.

Potrivit caracterizarii atasate la dosar, condamnatul a participat la numeroase programe educationale si psihologice desfasurate la nivelul sectiei de detinere si a publicat 3 lucrari stiintifice, astfel ca se poate considera ca acesta a facut eforturi in sensul indreptarii comportamentului sau. Din punct de vedere al comportamentului, petentul a fost recompensat de 3 ori si nu a fost sanctionat disciplinar pe perioada detentiei. Instanta constata ca petentul nu a desfașurat activitati productive intrucat nu a fost selectionat.

Totodata, instanta observa ca din punct de vedere psihologic la momentul evaluarii petentul nu necesita asistenta psihologica, prezinta personalitate matura, structurata, nivel intelectual ridicat, corespunzator nivelului de instruire scolara, sfera larga de interese si preocupari, fermitate si perseverenta in atingerea obiectivelor stabilite, buna modulare a frustrarilor emotionale aferente mediului carceral prin munca intelectuala, atitudine cooperanta, capacitate buna de contact, bun potential de adaptare si conduita echilibrata pana in prezent. Instanta retine ca pe perioada detentiei petentul a pastrat o legatura permanenta cu membrii familiei prin intermediul vizitelor regulate ale acestora, a fost sprijinit permanent (financiar si afectiv), a efectuat convorbiri telefonice si a corespondat cu persoane din anturajul sau.

In legatura cu sustinerile reprezentantului Ministerului Public instanta observa ca printre criteriile enumerate de textul de lege aplicabil in cauza, respectiv art. 59 C.pen., nu se numara durata procesului penal la capatul caruia s-a pronuntat o solutie de condamnare la pedeapsa privativa de libertate aplicata petentului condamnat si nici modul in care opinia publica ar percepe solutia data intr-o cauza de liberare conditionata, motiv pentru care considera ca acestea nu sunt elemente pe care sa le aiba in vedere in prezenta cauza. In ceea ce priveste sustinerea reprezentantului Ministerului Public referitoare la natura activitatilor desfasurate de petent in cadrul locului de detinere, instanta constata ca nu exista pentru petent obligatia de a urma activitati in totalitate distincte in raport de profesia pe care o avea anterior incarcerarii, iar sintagma 'dovezi temeinice de indreptare' existenta in dispozitiile legale ale art. 59 C.pen. nu justifica o astfel de diferentiere a activitatilor, dupa cum au sau nu legatura cu profesia si ocupatia petentului.

Avand in vedere ca persoana condamnata a dat dovezi de indreptare, dar si ca aceasta nu are antecedente penale, instanta considera ca este pregatita ca in viitor sa se incadreze intr-o viata normala, parasind campul infractional. Instanta apreciaza ca exista premisele ca timpul executat din pedeapsa sa fi fost suficient pentru reeducarea petentului si pentru formarea unei atitudini corecte fata de valorile sociale, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala, scopul preventiv si educativ al pedepsei fiind atins, iar functiile de exemplaritate si eliminare temporara ale pedepsei fiind indeplinite. Prin comportamentul avut pe parcursul executarii pedepsei condamnatul a demonstrat ca isi insuseste scopul preventiv si educativ al pedepsei asa incat sa poata fi reintegrat in societate”.

*Cititi aici Sentinta penala nr. 1.125/14.05.2015 privind liberarea conditionata a lui Sorin Rosca Stanescu