22 septembrie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DRAGNEA, TINUT FARA MOTIV IN PUSCARIE DE JUDECATORII #REZIST – Tribunalul Giurgiu a motivat eliberarea lui Liviu Dragnea dupa condamnarea politica dispusa de ICCJ: “Contrar celor sustinute de catre Ministerul Public si retinute in parte de instanta fondului... Faptul ca nu si-a recunoscut infractiunea pentru care a fost condamnat nu poate fi retinut ca un aspect negativ... Nu poate fi valorificat in defavoarea condamnatului, fiind propria apreciere a exercitarii dreptului la aparare” (Decizia)

Scris de: George TARATA | pdf | print

23 iulie 2021 14:34
Vizualizari: 6424

Liviu Dragnea (foto) a fost tinut fara motiv in puscarie de judecatoarea Mirela Madalina Stirbu de la Judecatoria Sectorului 5 si de judecatorii Claudiu Corobana si Ciprian Purice de la Tribunalul Bucuresti, toti trei judecatori cu afinitati #rezist si parte a taberei magistratilor activisti, care au facut pe plac DNA si au blocat liberarea conditionata la care avea dreptul a ex-liderul PSD Liviu Dragnea, dusmanul de moarte al #rezist si al magistratilor activisti. Asta reiese din Decizia 313 din 15 iulie 2021 a Tribunalului Giurgiu, pronuntata in dosarul 7901/302/2021, prin care a fost admisa contestatia lui Liviu Dragnea impotriva sentintei judecatoarei Stirbu de la Judecatoria Sectorului 5, din 27 aprilie 2021, si s-a dispus liberarea conditionata a acestuia din Penitenciarul Rahova, unde se afla din mai 2019, ca urmare a condamnarii politice pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie astfel incat presedintele Klaus Iohannis sa scape de principalul adversar politic si sa isi instaleze “Guvernul Meu”.


 

Inainte de a prezenta motivarea deciziei de eliberare a lui Dragnea, amintim ca cererea de liberare conditionata a ajuns sa fie judecata de Tribunalul Giurgiu dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a trimis cauza la aceasta instanta ca urmare a admiterii cererii de stramutare a dosarului formulate de ex-liderul PSD. Conform legii, admiterea cererii de stramutare a dus automat la desfiintarea hotararii judecatorilor Claudiu Corobana si Ciprian Purice de Tribunalul Bucuresti, care in 27 mai 2021 respinsesera contestatia lui Dragnea impotriva sentintei Judecatoriei Sectorului 5 care ii refuzase liberarea conditionata. O cerere de stramutare admisa dupa ce Lumea Justitiei a dezvaluit ca Liviu Dragnea a fost judecat de judecatorii Corobana si Purice desi acestia se aflau in stare de incompatibilitate pe motiv ca in trecut au semnat sesizari si memorii impotriva fostului lider PSD si a partidului pe care acesta l-a condus (click aici pentru a citi).


Nerecunoasterea faptelor se circumscrie dreptului la aparare


Revenind la decizia Tribunalului Giurgiu de liberare conditionata, publicata de site-ul rolii.ro, instanta arata ca in pofida argumentelor retinute de Judecatoria Sectorului 5 si de procurorul de sedinta al DNA, Liviu Dragnea indeplineste toate conditiile pentru a fi pus in libertate. In acest sens, Tribunalul Giurgiu a stabilit ca Dragnea (aparat de avocatii Flavia Teodosiu si Corneliu-Liviu Popescu) indeplineste prima conditie a liberarii conditionate, executand fractia de 2/3 din pedeapsa, adica 1280 zile inchisoare. De asemenea, a constatat ca Liviu Dragnea a avut un comportament exemplar, si-a indeplinit recomandarile educationale din Planul de interventie educativa si terapeutica, a avut o atitudine decenta si civilizata fata de personalul unitatii, nu a stabilit relatii conflictuale cu celelalte persoane private de libertate, a fost recompensat de 8 ori in mod constant, nu doar la momentul cand s-a apropiat de analiza comisiei pentru liberare conditionata. “Atata timp cat, din caracterizarea inaintata de penitenciar, rezulta ca petentul a avut o atitudine pozitiva fata de activitatile si programele de educatie si asistenta psihosociala, reusind sa-si ridice si sanctiunea disciplinara, natura infractiunii nu poate conduce la concluzia ca scopul preventiv educativ al pedepsei nu a fost atins”, subliniaza Tribunalul Giurgiu.

Foarte importanta este o mentiune pe care instanta o face: faptul ca Liviu Dragnea nu si-a recunoscut faptele si nu s-a cait pentru asa-zisa infractiune pentru care a fost condamnat nu au nicio relevanta in analiza cererii de liberare conditionata, atat timp cand indeplineste conditiile pentru a fi eliberat din penitenciar. Astfel, Tribunalul Giurgiu explica in mod cat se poate de clar ca alegatiile conform carora Liviu Dragnea nu poate fi eliberat conditionat intrucat nu si-a recunoscut faptele nu pot fi luate in calcul intrucat nu reprezinta o conditie prevazuta de lege care trebuie indeplinita obligatoriu in vederea acordarii liberarii conditionate. In plus, Tribunalul Giurgiu arata ca nerecunoasterea faptelor de catre Liviu Dragnea nu poate fi folosita impotriva acestuia, fiind vorba despre exercitarea dreptului la aparare.


Iata fragmente din decizia Tribunalului Giurgiu de liberare conditionata a fostului presedinte PSD Liviu Dragnea, pe care o atasam integral la finalul articolului:


“In fapt, Tribunalul constata ca, in speta detinutul se afla in executarea unei pedepse de 3 ani si 6 luni inchisoare stabilita prin sentinta penala nr. 377/2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, fiind emis mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 71/2019 de Tribunalul Bucuresti.

Executarea pedepsei inchisorii a inceput la data 27.05.2019 si urmeaza sa expire la data de 21.10.2022, petentul executand pedeapsa in regim inchis.

In ceea ce priveste conditia sa fie executata fractia de pedeapsa prevazuta de lege, art. 59 alin. (1) si (2) C.pen. din 1969 stabileste ca persoana condamnata poate fi liberata inainte de executarea in intregime a pedepsei dupa ce a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani. In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. 1 se tine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz insa, liberarea conditionata nu poate fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei cand aceasta nu depaseste 10 ani.

In concret, Tribunalul constata ca, pana la data de 21.04.2021, petentul a executat 696 zile din cele 1280 zile pe care le avea de executat, i-au fost acordate in compensare conform Legii nr. 169/2017, 36 zile si i se considera ca executate, ca urmare a muncii prestate, 122 zile, avand astfel un total de 854 zile castigate si executate, iar pentru a putea fi liberat conditionat trebuia sa execute cel putin 2/3 din pedeapsa, reprezentand 853 zile. In consecinta, Tribunalul retine ca in prezent petentul a executat fractia corespunzatoare din pedeapsa pentru a putea beneficia de liberarea conditionata, acesta executand 2/3 din pedeapsa de 1280 zile inchisoare, prima conditie a liberarii conditionate fiind indeplinita.

In continuare Tribunalul retine inainte de analiza pe fond a cauzei, faptul ca liberarea conditionata nu vizeaza reducerea pedepsei individualizata de judecator ci reprezinta o individualizare ulterioara, administrativa, care sa poata acorda unui condamnat fata de care a fost atins scopul pedepsei, sansa de a se reintegra mai rapid in societate. Pe cale de consecinta este vorba despre un act de clementa ce ramane la indemana judecatorului care este convins de comportamentul condamnatului ca acesta merita intr-adevar sa fie redat comunitatii mai devreme decat s-a apreciat initial de catre judecatorul care a dispus condamnarea.

Sub acest din urma aspect se cuvine a fi amintit, astfel cum a fost statuat pe cale doctrinara, ca functiile pedepsei pot fi ordonate dupa cum urmeaza: functia retributiva (prin aplicarea si executarea pedepsei, pe de o parte, infractorul isi plateste datoria catre societate, iar pe de alta parte victima infractiunii obtine o satisfactie morala ce o impiedica sa isi faca singura dreptate), functia de intimidare (amenintarea aplicarii si executarii pedepsei reprezinta un factor descurajator determinant pentru prevenirea savarsirii unor infractiuni) si functia de reeducare (executarea pedepsei urmareste corijarea defectelor umane ce au condus la incalcarea normelor penale, scopul executarii pedepsei fiind redat de legiuitor prin dispozitiile art. 3 din legea 254/2013).

In acest context teoretic, orientarea legiuitorului catre realizarea concreta a functiilor pedepsei, in special a celei de reeducare si implicit a scopului pedepsei, prin instituirea unor conditii pentru acordarea liberarii conditionate, constituie un deziderat ce nu poate fi ignorat, aceasta concluzie impunandu-se cu prisosinta din continutul expunerii de motive la Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, potrivit careia, liberarea conditionata nu reprezinta un drept recunoscut condamnatului de a nu executa pedeapsa pana la termen, ci un instrument juridic prin care instanta de judecata constata ca nu mai este necesara continuarea executarii pedepsei in regim de detentie pana la implinirea integrala a duratei stabilite cu ocazia condamnarii intrucat condamnatul, prin conduita avuta pe toata durata executarii, dovedeste ca a facut progrese in vedere reintegrarii sociale si convinge astfel instanta ca nu va mai comite infractiuni, iar liberarea sa anticipata nu reprezinta un pericol pentru colectivitate.

Totodata, sub aspectul celei din urma conditii impuse de legiuitor, respectiv aceea ca instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate, aceasta impune o analiza prin prisma consideratiilor expuse de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 67/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 587 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala cu referire la art. 97 alin. 1, 2, 3, 6, 10, 11 si 13 din Legea nr. 254/2013.

In acest sens, prin decizia anterior amintita, au fost statuate urmatoarele aspecte cu valoare de principiu constitutional: pct. 55 asa fiind, liberarea persoanei condamnate inaintea epuizarii termenului pedepsei este un beneficiu prevazut de lege, si nu un drept. Acordarea acestui beneficiu este lasata de legiuitor la aprecierea instantei de judecata, care va analiza, conform prevederilor art. 587 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala, coroborate cu cele ale art. 99 alin. (1) din Codul penal si, respectiv, ale art. 100 alin. (1) din Codul penal, precum si potrivit dispozitiilor art. 97 din Legea nr. 254/2013, indeplinirea conditiilor prevazute de legea penala pentru dispunerea acesteia.

Pct. 16 prin urmare, atat in ipoteza avuta in vedere de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, aceea a liberarii conditionate dispuse cu privire la o persoana care a fost condamnata la pedeapsa inchisorii, cat si in cazul liberarii conditionate, ca forma de individualizare a pedepsei detentiunii pe viata, instanta judecatoreasca competenta sa analizeze cererea de liberare conditionata nu este investita doar pentru a verifica formal faptul ca fractiile de pedeapsa prevazute de Codul penal au fost executate, ci pentru a aprecia cu privire la indeplinirea tuturor conditiilor reglementate de Codul penal. Iar una dintre aceste conditii, in ambele ipoteze juridice analizate, este aceea ca instanta sa aiba convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate. Or, aceasta din urma este o apreciere proprie, de natura concluziva, a instantei judecatoresti, formata ca urmare a analizarii celorlalte conditii reglementate pentru dispunerea liberarii conditionate.

Pct. 17 asa fiind, simpla implinire a termenului reprezentand fractia de pedeapsa ce trebuie executata pentru acordarea liberarii conditionate nu confera persoanei condamnate dreptul de a fi pusa in libertate.

Pct. 19 (…) aceasta apreciere are la baza datele si informatiile din procesul-verbal, intocmit de comisia pentru liberare conditionata cu prilejul formularii propunerii de liberare conditionata, documentele care atesta mentiunile cuprinse in procesul-verbal anterior precizat, precum si orice alte informatii furnizate de administratia penitenciarului, ce releva conduita persoanei condamnate in perioada executarii fractiei obligatorii de pedeapsa (…).

Tribunalul retine contrar celor mentionate de prima instanta faptul ca pe durata detentiei petentul-condamnat a avut un comportament exemplar.

Astfel, pe parcursul executarii pedepsei si-a indeplinit recomandarile educationale din Planul de interventie educativa si terapeutica, a avut o atitudine decenta si civilizata fata de personalul unitatii, nu a stabilit relatii conflictuale cu celelalte persoane private de libertate, a fost recompensat de 8 ori, recompense obtinute in mod constant (aproape lunar sau la doua luni) si nu doar la momentul cand s-a apropiat de analiza comisiei pentru liberare conditionata.

Petentul a castigat 122 zile ce ii sunt considerate ca executate in baza muncii prestate. Nu in ultimul rand, Tribunalul va avea in vedere si faptul ca dupa analizarea petentului in fata comisiei pentru liberarea conditionata a fost pronuntata sentinta penala nr. 1007/23.04.2021 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti in dosarul nr. _____________ prin care a fost obligata Administratia Penitenciarului Rahova Bucuresti sa recunoasca petentului zilele castig din munca pe care le-ar fi realizat in perioadele 02.07._____________20 si 16.09._____________21, pentru care s-a constatat in mod definitiv incalcarea dreptului la munca prin sentinta penala nr. 1905/2020 a Judecatoriei Sectorului 5 si prin sentinta penala nr. 45/15.01.2021 a Judecatoriei Sectorului 5, cu excluderea perioadei 12.12._____________21 (in care petentul a fost internat la Penitenciarul Spital Jilava si Penitenciarul Spital Rahova).

Potrivit evaluarii psihologice petentul a avut o conduita adecvata normelor institutionale manifestata pe parcursul traseului executional, a prezentat interes pentru activitatile lucrative si de reintegrare sociala.

Tribunalul arata ca, petentul a fost sanctionat disciplinar o singura data pentru o abatere disciplinara savarsita pe parcursul executarii pedepsei, in urma comunicarii acestuia cu mass media, fara solicitarea unui acord anterior administratiei penitenciarului (in data de 15.09.2020 ramanand definitiva aceasta sanctiune), sanctiune pe care a reusit sa o ridice in 19.02.2021, sanctiune ce nu va fi avuta in vedere ea fiind ridicata la momentul analizarii cererii de liberare conditionata.

Totodata, Tribunalul retine ca, pe durata detentiei petentul a participat constant la activitatile de educatie si asistenta psihosociala desfasurate la nivelul sectiei de detinere.

Contrar celor sustinute de catre reprezentantul Ministerului Public si retinute in parte de instanta fondului, Tribunalul constata ca petentul a participat la activitati educative si sociale diversificate si adecvate naturii infractiunilor pentru care a fost condamnat.

Analizand procesul verbal nr. 16 din 21.04.2021 al Penitenciarului Bucuresti - Rahova, precum si caracterizarea anexata acestuia aflate la fila 40 si urm. din dosarul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, reiese ca nu-i poate fi imputabil petentului faptul ca o ________ programe au fost finalizate fara credite, acestea fie nu au fost creditate, fie nu au fost finalizate din motive obiective ce nu tin de persoana condamnatului.

Petentul L____ NicolaeDragnea, a participat la activitati cu caracter religios, la activitati de grup, activitati sportive, o ________ concursuri tematice si nu in ultimul rand la nenumarate programe avand ca obiect redactare reviste.

Atata timp cat, din caracterizarea inaintata de penitenciar, rezulta ca petentul a avut o atitudine pozitiva fata de activitatile si programele de educatie si asistenta psihosociala, reusind sa-si ridice si sanctiunea disciplinara, natura infractiunii nu poate conduce la concluzia ca scopul preventiv educativ al pedepsei nu a fost atins.

In plus, Tribunalul retine ca orientarea europeana in aceasta materie este de a reglementa acordarea liberarii conditionate tinand cont exclusiv de conduita condamnatului pe durata executarii pedepsei, pentru ca numai in acest fel poate fi influentata si modelata mai eficient conduita condamnatului care dobandeste astfel o motivare in plus cunoscand ca o buna conduita il aduce mai aproape de punerea in libertate.

Acordarea sau nu a liberarii tinand seama de stari de fapt anterioare inceperii executarii, precum natura si gravitatea infractiunii comise, constituie o cauza de descurajare a persoanei condamnate in procesul de reintegrare deoarece aceasta realizeaza ca liberarea nu depinde de conduita sa pe durata executarii, ci de faptele sale anterioare, pe care oricum nu le mai poate influenta in niciun fel.

Instanta, raportand intreaga perioada executata, si in acord cu comisia de liberari conditionate din cadrul Penitenciarului Bucuresti-Rahova care a propus in unanimitate liberarea petentului condamnat, apreciaza ca exista premisele ca timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului si ca acesta, prin participarea la programele desfasurate in vederea pregatirii graduale pentru liberare, si-a format o atitudine corecta fata de valorile sociale, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala, scopul preventiv si educativ al pedepsei fiind atins, iar functiile de exemplaritate si eliminare temporara ale pedepsei fiind indeplinite, astfel incat in viitor sa se incadreze intr-o viata normala, parasind campul infractional.

Totodata, retine Tribunalul ca perioada de timp pana la implinirea integrala a duratei pedepsei nu este foarte mare, intervalul din pedeapsa executata de catre condamnat fiind suficient pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins.

Nu in ultimul rand, Tribunalul va avea in vedere, in acord cu considerentele R.I.L. nr. 67/2007 pronuntat de I.C.C.J. si timpul petrecut de petent in penitenciar de la momentul la care a introdus cererea de liberare conditionata, pana la momentul solutionarii prezentei, fiind astfel deja implinit termenul de reiterare stabilit de judecatorul fondului.

Cu privire la afirmatiile facute de petentul condamnat in spatiul public, dupa liberarea conditionata, Tribunalul retine ca nu prezinta relevanta iesirile publice ale acestuia ci are in vedere strict conduita procesuala din timpul executarii pedepsei si atitudinea manifestata in fata instantei, cu ocazia ultimului cuvant, cand acesta a solicitat a se observa ca 'a dus pedeapsa cu decenta si demnitate, a iesit la munca cand i s-a permis, a participat la cursuri, a primit recompense in fiecare luna, inclusiv in luna iulie'.

Faptul ca petentul nu si-a recunoscut infractiunea pentru care a fost condamnat, nu poate fi retinut ca un aspect negativ de natura a impiedica admiterea prezentei contestatii, legea instituind alte conditii care trebuie indeplinite pentru acordarea acestui beneficiu, iar in lipsa oricaror antecedente penale este exclusa perseverenta infractionala, cu atat mai mult cu cat petentul contestator urmeaza a beneficia pentru prima data de institutia liberarii conditionate.

Relevant trebuie sa fie doar comportamentul persoanei pe durata executarii pedepsei, care, in cazul petentului, acesta a fost exemplar, fiind indeplinite conditiile de a fi staruitor in munca, disciplinat (sanctiunea disciplinara fiind ridicata) si sa dea dovezi temeinice de indreptare.

Conduita procesuala a petentului condamnat a fost una corecta, acesta prezentandu-se in fata instantei prin intermediul sistemului de video conferinta, apararile fiind tehnice, neducand la tergiversarea cauzei. Este adevarat, petentul nu si-a recunoscut faptele, dar acest aspect nu poate fi valorificat in defavoarea condamnatului, fiind propria apreciere a exercitarii dreptului la aparare.

Potrivit art. 30 alin. 1 si 6 din Constitutia Romaniei, libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.

De asemenea articolul 10 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului consacra libertatea de exprimare, aratand ca orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare, iar acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a se tine seama de frontiere.

Fata de toate aceste aspecte, Tribunalul si-a format convingerea ca petentul s-a indreptat si ca se poate reintegra in societate”.


* Cititi aici integral Decizia Tribunalului Giurgiu privind liberarea conditionata a fostului presedinte PSD Liviu Dragnea

Foto: Agerpres

Comentarii

# Sile date 23 iulie 2021 15:49 +154

E foarte clar pentru toata lumea , chiar si pentru #c, ca Dragnea fu inchis politic ! Nesimtitul de Wuhannis si-a dorit asta impreuna cu guvernul mieu , parlamenmtul mieu, justitia me , caci el e un sclavete SRI . Va amintiti ca atunci cand cu alegerea , prima data , dihorul avea dosar in lucru ... Normal ar fi ca Dragnea sa dea in judecata , poate la CEDO , sa-si faca bani de ingrijiri medicale serioase la coloana si apoi sa le-o traga , sa nu mai ramana piatra pe piatra !

# imun/teanu date 23 iulie 2021 18:22 +7

Observati! La Sile, care destul pertinent, din corturi au sarit (56 cu rosu) multi ieniceri si spahii (le stim din vechime "cutuma"), in chilotii lor "rogvaivi", cum le e preferinta ori cur-cu-bei ori cu-cur-bei.

# MN date 23 iulie 2021 21:24 +70

mai mare rusinea sa spui ca Dragnea nu se poate integra in Societate si ca nu s-a indreptat. ma doare capu sa aud in secolul 21 ca o persoana ca Dragnea considera o judecatoare de judecatorie, fara sa aiba studii de psihologie, psihiatrie si totusi isi permite sa respinga propunerea de eliberare a conduceri penitenciarului formata din , judecator, comandantul penitenciarului, psihologul penitenciarului, doctorul penitenciarului, educatorul penitenciarului si seful sectiei unde este cazat detinutu. intreb daca este mai competente aceasta judecatoare de judecatorie decat cei mai sus mentionati care il cunoaste foarte bine, ii cunoaste comportamentul detinutului pe tot parcursul pedepsei, pe ce criterii si pe ce cunostinte peste celor de mai sus se bazeaza aceasta ticaloasa de femeie judecator, adica colega ei judecator repartizat la penitenciar pe o perioada de timp care la cunoscut cu siguranta deaceea la propus pentru eliberare conditionata. trebuie sa raspunda ....

# Poetul date 23 iulie 2021 23:11 +47

# , nu bagati botul ? O duceti bine cu Wuhannis si Plicuros Ban , nu ?

# Manole date 23 iulie 2021 23:17 +36

Pentru Dragnea inchisoarea a fost ca Viagra , intaritor : pregati-va # ! :eek: Dupa ce va termina va rupe pe genunchi ! 8)

# Golan date 24 iulie 2021 08:16 +150

Tatal meu avea un prieten din copilarie,maghiar de nationalitate,caruia ii spuneam unchiul Soani ca-nd venea pe la noi pe acasa,de la Oradea.S-a intamplat ca la o sedinta de partid dansul sa spuna ca ''e prea scumpa carnea in macelarii''.Ca urmare a acestui fapt, secu veche,l-a arestat si apoi l-a condamnat la 5 ani de inchisoare ce ia facut la Aiud,si ne-a povestit ca a lucrat la atelierul de tamplarie acolo.Nu l-au condamnat pentru ce a spus in sedinta,ci pentru ceva de drept comun,ca de ''democratia socialista''nu trebuia sa aiba detinuti politici.Cum SRI l-a condamnat pe Liviu Dragnea fara fapta penala,ci pentru c-a vrut sa le taie uriasul buget,se vede ca si ''democratia''actuala e tot atat de adevarata ca si aceea comunista,despre care tot latra asa zisul stat de drept,ca era dictatura.

# Culita date 26 iulie 2021 16:28 +22

Dragnea trage-i pe roata in piata ! :-)

# Petrov date 26 iulie 2021 20:53 +20

Ciolacule : legenda spune ca Dragnea ar fi zis "pe multi am sa popesc" ...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.09.2021 – 30 milioane euro, spaga la oamenii lui Iohannis

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva