Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a-l achita pe avocatul Robert Rosu in recursul in casatie declarat impotriva hotararii „Completului negru” care il aruncase in inchisoare timp de 5 ani reprezinta un act de dreptate pentru intreaga breasla a avocatilor, intrucat a demonstrat ca avocatii trebuie sa aiba dreptul a-si exercita profesia in mod liber, fara presiuni.

Ideea a fost exprimata de catre Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – condusa de avocatul Traian Briciu (foto) – intr-un comunicat emis luni, 7 martie 2022. UNBR subliniaza ca decizia ICCJ din recursul in casatie demonstreaza ca Robert Rosu si-a exercitat profesia in mod legal si cu buna-credinta.

Inainte de a va lasa sa cititi comunicatul Uniunii, amintim ca Lumea Justitiei a prezentat in premiera motivarea hotararii de achitare definitiva a lui Rosu (click aici pentru a citi).

Iata comunicatul UNBR:

„Dosarul “Ferma Baneasa”: Aspecte relevante pentru profesia de avocat in motivarea deciziei de admitere a recursului in casatie

- Rolul avocatului, in functionarea sistemului judiciar, este esential

- Regulile referitoare la independenta profesiei, conflictul de interese si diligenta unui bun profesionist au fost respectate de avocat

- Intocmirea raportului due dilligence, formularea de notificari, memorii, participarea la sedintele Consiliului de Administratie, influentarea opiniei se circumscriu esentialmente, activitatilor pe care le desfasoara orice avocat in exercitarea atributiilor conferite de lege

- Onorariul de succes “nu este o chestiune prohibita” si are caracterul unui contract aleatoriu

Inalta Curte de Casatie si Justitie a motivat Decizia nr. 534/23.11.2021, prin care a fost admis recursul in casatie formulat de avocatul Robert Rosu impotriva deciziei de condamnare din 17.12.2020 si a fost achitat pentru toate acuzatiile.

Decizia nr. 534/23.11.2021 clarifica o serie de aspecte relevante pentru profesia de avocat si intareste principiul potrivit caruia avocatul nu poate face obiectul unei represiuni de natura penala pentru sustinerile si consultatiile bazate pe interpretarea legii si a situatiei de fapt. In plus, arata faptul ca activitatile desfasurate de avocat au fost conforme cu normele legale si atributiile care ii reveneau si nu pot contura elementele materiale ale laturii obiective a faptelor de constituire a unui grup infractional organizat sau complicitate la abuz in serviciu.

Totodata, motivarea subliniaza faptul ca potrivit dispozitiilor legale, asistarea/reprezentarea unui client in fata unor institutii sau instante de judecata, certificarea/atestarea unor acte juridice de catre un avocat sau sustinerea unor puncte de vedere juridice potrivit constiintei si pregatirii profesionale a avocatului, urmarirea incasarii onorariului, nu pot fi retinute ca fapte imputabile avocatului pe taramul dreptului penal.

Decizia intareste principiul potrivit caruia avocatii nu pot fi acuzati pentru „delicte de opinie” pentru rationamentul juridic pe care acestia il fac in sustinerea intereselor clientilor lor si pentru actiunile desfasurate in cadrul normal al exercitarii profesiei de avocat.

Rolul avocatului, in functionarea sistemului judiciar, este esential

”Inalta Curte retine ca, intr-o societate moderna, perfectionarea institutionala si functionala este consolidata prin respectarea celor mai bune practici legate de functionarea sistemului judiciar, asigurarea unei depline compatibilitati intre acesta si legislatia aplicabila.

In acest context, justitia constituie o functie fundamentala a statului, iar administrarea ei reprezinta un atribut esential al puterii suverane a acestuia.

Rolul avocatului, in functionarea sistemului judiciar, este esential. Acesta se manifesta pe doua planuri: protejarea drepturilor si intereselor legitime ale subiectilor de drept, prin accesul acestora la aparare calificata, respectiv infaptuirea actului de justitie, prin apararea intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept. In aceste coordonate, Codul deontologic si principiile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat reprezinta principalele repere care ghideaza indeplinirea misiunii avocatului in societate, respectarea acestora fiind esentiala, in vederea asigurarii ordinii de drept.

Avocatul, potrivit legii, nu este absolvit de raspundere penala, dar a contura o forma de participatie penala si a retine vinovatia acestuia – care isi exercita prerogativele profesionale in limitele legii, Codului deontologic si ale Statutului, servind, prin actele intocmite, apararea intereselor partii – constituie o teza profund eronata, de natura a anihila rolul acestuia in procedurile prevazute de lege.”(pag. 814 alin.2-5 , Decizia I.C.C.J.).

Regulile referitoare la independenta profesiei, conflictul de interese si diligenta unui bun profesionist au fost respectate de avocat

„Reglementarea specifica exercitarii profesiei de avocat este cuprinsa in trei acte normative, dupa cum urmeaza: Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat si Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, acesta din urma fiind adoptat prin Decizia nr. 1486/2007 a Comisiei Permanente U.N.B.R. si devenind, astfel, Codul deontologic al avocatului roman.

Toate aceste reglementari traseaza regulile de conduita absolut necesar a fi respectate in exercitarea profesiei de avocat, dintre acestea prezentand utilitate, in economia actualei spete, regulile referitoare la independenta profesiei, conflictul de interese si diligenta unui bun profesionist.

Independenta profesiei de avocat este garantata de lege, art. 2.1.1 din Codul deontologic al avocatilor, stabilind ca „avocatul trebuie sa evite orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze la a nu neglija etica sa profesionala, pentru a-i multumi pe clientii sai, pe judecator sau pe terti”.

Diligenta unui bun profesionist impune obligatia pentru avocat de a executa cu constiinciozitate si probitate profesionala activitatile sale, in raport cu partea, tertii, autoritatile, institutiile publice sau private.” (pag. 809)

”O atare forma de reprezentare este reflectata de Statutul profesiei de avocat.

Astfel, potrivit art. 126 alin. 5 din Statut (forma in vigoare la data de 01.11.2006), dispozitie care se regaseste, in prezent, in art. 121 alin. 6 al Statutului, „in cazul in care avocatul si clientul convin, o terta persoana poate fi beneficiarul serviciilor avocatiale stabilite prin contract, daca tertul accepta, chiar si tacit, incheierea contractului in astfel de conditii”. (…)

Intocmirea raportului due dilligence, formularea de notificari, memorii, participarea la sedintele Consiliului de Administratie, influentarea opiniei se circumscriu esentialmente, activitatilor pe care le desfasoara orice avocat in exercitarea atributiilor conferite de lege

Astfel cum se retine in decizia atacata, inculpatului Rosu Robert Mihaita i-au fost atribuite mai multe activitati circumscrise complicitatii, ca forma de participatie penala, dupa cum urmeaza:

– intocmirea raportului de due diligence, act prin continutul caruia au fost prezentate inculpatului (…), pe baza examinarii inscrisurilor depuse, argumente in favoarea dreptului solicitat de parte, in sensul valorificarii drepturilor reale ale acestuia asupra imobilelor care au apartinut autorilor sai;

– formularea de notificari, memorii, participarea la sedintele Consiliului de Administratie al (…);

– influentarea opiniei consilierului juridic al institutiei detinatoare a terenurilor pretinse de parte.

Or, toate aceste acte exercitate de (…), in calitatea sa de avocat, se circumscriu, esentialmente, activitatilor pe care le desfasoara orice avocat in exercitarea atributiilor conferite de Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat, respectiv Codul deontologic.

Imprejurarea potrivit careia partea, (…), nu ar fi fost indreptatita la restituirea acestor imobile, nu poate fi imputata avocatului, cata vreme acesta are obligatia de diligenta, in temeiul careia, folosind intreaga lui pricepere, este tinut sa faca tot ce ii este permis de lege, pentru recunoasterea dreptului pretins de parte. Natura juridica a legalitatii si temeiniciei acestor pretentii este atributul exclusiv al instantei de judecata.

Totodata, „influentarea” inculpatei (…) – consilier juridic al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Plantelor – este in afara oricarei fapte penale, fiind de notorietate diversitatea opiniilor doctrinare si jurisprudentiale, in general, in dreptul recunoscut partilor de restituire a bunurilor confiscate de fostul regim.

Instanta de apel retine, in decizie, incalcarea, de catre (…), a urmatoarelor dispozitii din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat si Statutul profesiei de avocat:

– art. 2 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, potrivit caruia, in exercitarea profesiei, avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic;

– art. 37 alin. 6 si 7 din aceeasi lege, care inlatura raspunderea penala a avocatului, in masura in care sustinerile acestuia sunt in legatura cu apararea in cauza si sunt necesare stabilirii adevarului;

– art. 7 alin. 4, art. 114 alin. 2 si 3 din Statutul profesiei de avocat, referitoare la obligatia avocatului de a actiona numai in limitele legii, respectiv de a se abtine, in mod constient, de la sfatuirea partii in activitati infractionale.

Obligatiile avocatului se circumscriu, in principal, diligentei si prudentei unui bun profesionist in domeniul dreptului, indeplinirii de catre acesta a actelor specifice profesiei si, numai in mod exceptional, obtinerii unui anumit rezultat, care ar putea fi succesul procedurilor desfasurate.

Prin insasi natura profesiei sale, avocatul este dator sa respecte dispozitiile dreptului material si procedural, care constituie garantia obtinerii unei solutii favorabile partii.

Obligatiile privind asistenta partii sunt reglementate de art. 3, art. 40 din Legea nr. 51/1995, art. 230, art. 234 din Statut, ceea ce presupune, in esenta, prezenta avocatului alaturi de client in procedurile initiate, implicarea in desfasurarea acestor proceduri ce sunt favorabile partii.

Reprezentarea partii de catre avocat are loc in calitatea acestuia de mandatar. In baza acestei calitati, avocatul este indreptatit sa introduca, in numele partii, cereri, memorii, actiuni pentru indeplinirea procedurilor. Acest mandat este unul de reprezentare a partii, fie ca aceasta reprezentare se realizeaza in justitie sau in fata altor institutii publice ori private.” (pag. 814-815)

Onorariul de succes “nu este o chestiune prohibita” si are caracterul unui contract aleatoriu

Inalta Curte retine ca preocuparea unui avocat de a incasa onorariul de succes – care nu este o chestiune prohibita, cum se retine, de altfel, si in decizia atacata – stabilit prin contractul de asistenta juridica incheiat cu partea, nu trebuie privita intr-o maniera dezaprobatoare, cu atat mai mult cu cat, in cauza, preocuparea inculpatului Rosu Robert Mihaita a fost de recuperare a acestui onorariu, neachitat de reprezentantii Reciplia L.T.D., iar demersurile intreprinse de S.C.A. Tuca Zbarcea si Asociatii au cumulat activitati derulate pe o perioada ce a depasit trei ani.

Potrivit art. 129 alin. 6 din Statutul profesiei de avocat, onorariul de succes consta intr-o suma fixa sau variabila, stabilita pentru atingerea, de catre avocat, a unui anumit rezultat.

In felul acesta, onorariul de succes are caracterul unui contract aleatoriu, deoarece se are in vedere posibilitatea unui castig sau a unei pierderi, in functie de rezultatul activitatii avocatului, fiind datorat doar daca se atinge rezultatul vizat. Aceasta inseamna ca onorariul de succes se datoreaza de parte sub conditie suspensiva. In cazul in care conditia este indeplinita si partea refuza achitarea onorariului de succes, avocatul poate demara procedura de executare silita, cata vreme onorariul de succes nu poate fi inclus in cuantumul cheltuielilor judiciare. Onorariul de succes face parte din contractul de asistenta juridica, caruia legea ii confera caracterul de titlu executoriu.

Concluzionand, activitatea inculpatului (…) de a transpune intr-un contract vointa partilor, liber exprimata, cu respectarea dispozitiilor legale in materie, in baza actelor prezentate de parti, exclude totalmente antrenarea raspunderii penale a acestuia pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, fapta sa nefiind prevazuta de legea penala.” (pag. 810-811)”.

* Cititi aici intreaga motivare de achitare definitiva a lui Robert Rosu