2 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MOTIVAREA DEZLEGARII ICCJ PE PRESCRIPTIE – Inalta Curte explica de ce deciziile CCR privind prescriptia nu pot fi invocate in calea contestatiei in anulare daca au fost respinse in apel: “Echivaleaza cu o critica a rationamentului judiciar al instantei cu prilejul solutionarii apelului si ar determina o reevaluare a fondului cauzei... S-ar transforma calea de atac extraordinara din una de anulare si retractare in una de reformare, largind nepermis sfera controlului judiciar” (Decizia)

Scris de: George TARATA | pdf | print

28 November 2022 16:21
Vizualizari: 5819

In Monitorul Oficial a fost publicata hotararea prelabila pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie luna trecuta in legatura cu aplicarea Deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia. Este vorba despre Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, data in dosarul 1.341/1/2022 de un complet condus de presedintele Sectiei penale a ICCJ Daniel Gradinaru (foto) si din care au mai facut parte judecatorii ICCJ Mircea Selea, Andrei Claudiu Rus, Maricela Cobzariu, Rodica Cosma, Adriana Ispas, Eleni Marcu, Adina Cioflan si Constantin Epure.


 

Completul ICCJ prentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a hotarat ca dispozitiile din Codul penal care nu prevedeau intreruperea prescriptiei reprezinta lege penala mai favorabila. Adica instantele vor fi obligate sa tina cont de faptul ca prescriptia speciala nu a mai existat dupa Decizia CCR 297/2018.

Deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 trebuie aplicate de toate instantele, iar Codul penal care nu prevedea intreruperea prescriptiei constituie lege penala mai favorabila. Mai exact, art. 155 alin. 1 din Codul penal (care prevedea intreruperea cursului prescriptiei, dar care a fost declarat neconstitutional prin deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, astfel incat nu mai exista intreruperea cursului prescriptiei) este legea penala mai favorabila.

Pe de alta parte, ICCJ a stabilit ca deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 nu pot fi invocate in cadrul contestatiilor in anulare, daca decizia CCR 297/2018 a fost invocata in faza de apel, fiind respinsa aplicarea ei. Iar daca in ceea ce priveste primul aspect, cel al legii penale mai favorabile lucrurile sunt clare, dezbateri intense si nemultumiri a provocat partea din hotararea ICCJ prin care s-a stabilit ca deciziile CCR pe prescriptie nu pot fi aplicate in calea contestatiei in anulare daca ele au fost invocate si respinse in faza apelului.


Lumea Justitiei prezinta motivarea ICCJ privind neaplicarea deciziilor CCR pe prescriptie in calea contestatiei in anulare daca ele au fost invocate si respinse in faza apelului, hotararea prealabila nr. 67 din 25 octombrie 2022 fiind atasata integral la finalul articolului:

 

“Potrivit dispozitiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala, in interpretarea data acestora prin Decizia nr. 10 din 9 martie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala au urmatorul cuprins: 'Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri: [...] b) cand inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de incetare a procesului penal; [...]', insa 'instanta care solutioneaza contestatia in anulare nu poate reanaliza o cauza de incetare a procesului penal, in cazul in care instanta de apel a dezbatut si a analizat incidenta cauzei de incetare a procesului penal'.

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac cu o natura juridica mixta, atat de anulare, avand in vedere scopul urmarit, cat si de retractare, ce poate fi formulata impotriva hotararilor penale definitive numai in cazurile strict reglementate de normele procesual penale ale art. 426 si in termenul prevazut de art. 428 din Codul de procedura penala, la instanta care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere, respectiv la instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare. Intrucat prin intermediul sau se tinde la inlaturarea autoritatii de lucru judecat, dobandita de o hotarare definitiva, contestatia in anulare este o cale de atac extraordinara supusa unui formalism mai ridicat decat cel incident in cazul cailor ordinare de atac. Astfel, aceasta poate fi exercitata numai in conditiile procedurale stricte prevazute de Codul de procedura penala referitoare la titularii caii de atac, termenul de introducere, cazurile de contestatie in anulare, motivele aduse in sprijinul acestora si dovezile in sustinerea lor.

Prin Decizia nr. 10 din 29 martie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala s-a retinut ca natura de 'in anulare' a caii de atac semnifica faptul ca 'verificarea pe care o face instanta in cadrul contestatiei in anulare reprezinta o apreciere asupra incalcarii unor garantii procesuale ce nu tin de fondul cauzei, dar care s-au produs', iar natura 'de retractare' pune instanta in situatia de 'a verifica, ea insasi, conditiile legale in care a dat hotararea si, daca este cazul, de a o infirma, fara insa a-si putea extinde controlul asupra legalitatii sau temeiniciei solutiei pronuntate'.

In consecinta, pe calea contestatiei in anulare nu pot fi invocate chestiuni privind fondul cauzei (vitium in judicando), ci numai erori de procedura (error in procedendo). De asemenea, prin intermediul contestatiei in anulare poate fi invocata nulitatea unor anumite acte de procedura, si nu a oricarui act de procedura efectuat cu incalcarea legii.

In acelasi sens, in jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a retinut ca in vederea respectarii autoritatii de lucru judecat a hotararii definitive si a securitatii raporturilor juridice stabilite prin hotarari definitive, 'intentia legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestatiei in anulare, a unor hotarari care sunt in puterea lucrului judecat decat in situatiile exceptionale in care se remarca erori de procedura care nu au putut fi inlaturate pe calea apelului si in conditiile reglementate expres in art. 426—432 din Codul de procedura penala'.

Dispozitiile art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala, referindu-se la incidenta unei cauze de incetare a procesului penal, fac trimitere in mod explicit la dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. e)—j) din Codul de procedura penala raportat la art. 396 alin. (6) din Codul de procedura penala. Dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. e) din Codul de procedura penala includ intre cauzele de incetare a procesului penal intervenirea prescriptiei raspunderii penale.

Avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale precitata, se retine ca aprecierea eronata a instantelor de judecata asupra incidentei unei cauze de incetare a procesului penal, inclusiv prescriptia raspunderii penale, constituie o eroare de judecata, respectiv 'o greseala de drept, ce implica reevaluarea fondului hotararii judecatoresti astfel pronuntate'. In schimb, 'omisiunea instantei de a se pronunta cu privire la incidenta unei cauze de incetare a procesului penal reprezinta o eroare de procedura, in acest caz instanta neanalizand aspectele ce ar putea determina o solutie de incetare a procesului penal' (Decizia Curtii Constitutionale nr. 453/2020, paragrafele 29 si 30).

Asadar, in ipoteza in care persoana condamnata a invocat in fata instantei incidenta dispozitiilor referitoare la prescriptia raspunderii penale, iar instanta de apel a examinat aceasta chestiune, invocarea aceleiasi cauze de incetare a procesului penal pe calea contestatiei in anulare intemeiate pe dispozitiile art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala echivaleaza cu o critica a rationamentului judiciar al instantei cu prilejul solutionarii apelului si ar determina o reevaluare a fondului cauzei. In aceasta situatie, s-ar transforma calea de atac extraordinara a contestatiei in anulare din una de anulare si retractare in una de reformare, largind nepermis sfera controlului judiciar, contrar vointei legiuitorului astfel cum a statuat instanta de contencios constitutional.

In schimb, in ipoteza in care instanta de apel a omis sa se pronunte asupra incidentei dispozitiilor referitoare la prescriptia raspunderii penale invocate de catre persoana condamnata ori daca acestea nu au fost invocate si nici examinate din oficiu, omisiunea instantei va constitui o eroare de procedura care va putea fi invocata prin intermediul contestatiei in anulare intemeiate pe dispozitiile art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala.

Referitor la interpretarea eronata de catre organele judiciare a naturii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018, chestiune constatata prin Decizia nr. 358/2022 a instantei de contencios constitutional care a retinut ca prima a avut natura unei decizii simple/extreme si ca aceasta nu putea fi interpretata ca o permisiune acordata de catre instanta de contencios constitutional organelor judiciare de a stabili ele insele cazurile de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale, se retin urmatoarele:

Prin Decizia nr. 358/2022, Curtea Constitutionala a retinut ca 'lipsa de interventie a legiuitorului in cazul pronuntarii unor decizii de admitere (indiferent de tipologia acestora) si implicatiile acestei pasivitati, indeosebi in materie penala, au determinat nasterea unei practici judiciare ce tinde la adoptarea unei solutii de suplinire a competentelor legiuitorului, prin identificarea ansamblului legislativ si aplicarea acestuia, de multe ori prin analogie, la cazul dat. Astfel, incercarea organelor judiciare, justificata de neindeplinirea de catre legiuitor a obligatiei constitutionale prevazute de art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie, de a da un efect normei in forma ramasa dupa pronuntarea deciziei Curtii Constitutionale duce de multe ori la o aplicare neunitara a acestei norme' (paragraful 53) si 'identificarea cazurilor de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale a ramas o operatiune realizata de catre organul judiciar, ajungandu-se la o noua situatie lipsita de claritate si previzibilitate, situatie ce a determinat inclusiv aplicarea diferita la situatii similare a dispozitiilor criticate (fapt confirmat prin constatarea de catre inalta Curte de Casatie si Justitie a existentei unei practici neunitare). Astfel, lipsa de interventie a legiuitorului a determinat in sarcina organului judiciar necesitatea de a se substitui acestuia prin conturarea cadrului normativ aplicabil in situatia intreruperii cursului prescriptiei raspunderii penale si, implicit, aplicarea legii penale prin analogie' (paragraful 71).

In acest context, in cazul in care instanta de apel a examinat incidenta dispozitiilor referitoare la prescriptia raspunderii penale, se impune punerea in balanta a principiilor autoritatii de lucru judecat si securitatii raporturilor juridice in ceea ce priveste hotararile judecatoresti ramase definitive ulterior publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si pana la publicarea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 358/2022 cu existenta unei practici judiciare generalizate referitoare la modalitatea in care a fost examinata institutia intreruperii cursului prescriptiei raspunderii penale prin prisma efectelor primei decizii a instantei de contencios constitutional. Acest test de echilibru va fi incident exclusiv in ceea ce priveste hotararile ramase definitive ulterior publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018, intrucat, din perspectiva producerii ex nunc a efectelor deciziilor instantei de contencios constitutional, numai acestea au avut aptitudinea de a fi constituit cauze pendinte la acel moment. Raporturile juridice solutionate definitiv anterior publicarii deciziei mentionate constituiau facta praeterita din perspectiva efectelor Deciziei nr. 297/2018 si nu pot, prin intermediul unei contestatii in anulare, sa fie transformate in cauze pendinte in raport cu aceasta.

Desi, asa cum s-a aratat ulterior prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2022, practica judiciara generalizata a fost una eronata si a condus la aplicarea de catre organele judiciare a legii penale prin analogie, aceasta situatie constituie o chestiune de drept, o eroare de judecata, iar nu una de procedura, intrucat vizeaza chiar fondul cauzei, respectiv regimul raspunderii penale. Faptul ca eroarea cu privire la natura Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018 a avut un caracter generalizat la nivelul practicii judiciare nu conduce la concluzia existentei unei erori de procedura, ci, dimpotriva,subliniaza faptul ca a fost rezultatul rationamentului judiciar dezvoltat de instantele investite cu judecarea cauzelor respective. Similar, intervenirea Deciziei Curtii Constitutionale nr. 358/2022 prin care a fost relevata eroarea de interpretare a naturii Deciziei nr. 297/2018 nu are semnificatia unei cauze de schimbare a caracterului de eroare de judecata a instantelor judecatoresti.

Din perspectiva consecintelor calificarii chestiunii analizate drept o eroare de procedura se retine ca in jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a aratat ca 'principiul autoritatii de lucru judecat este de o importanta fundamentala atat in ordinea juridica nationala, cat si la nivelul Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la justitie si dreptul la un proces echitabil in fata unei instante fiind necesar a fi interpretate in lumina preambulului la Conventie, care enunta suprematia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca solutia data in mod definitiv oricarui litigiu de catre instante sa nu mai poata fi supusa rejudecarii (Hotararea din 28 octombrie 1999, pronuntata in Cauza Brumarescu impotriva Romaniei, paragraful 61). Conform acestui principiu, niciuna dintre parti nu este abilitata sa solicite reexaminarea unei hotarari definitive si executorii cu unicul scop de a obtine o reanalizare a cauzei si o noua hotarare in privinta sa. Instantele superioare nu trebuie sa isi foloseasca dreptul de reformare decat pentru a corecta erorile de fapt sau de drept si erorile judiciare, si nu pentru a proceda la o noua analiza. Totodata, acestui principiu nu i se poate aduce derogare decat daca o impun motive substantiale si imperioase (Hotararea din 7 iulie 2009, pronuntata in Cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei, paragraful 99, si Hotararea din 24 iulie 2003, pronuntata in Cauza Ryabykh impotriva Rusiei, paragraful 52)'.

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 453/2020 precitata s-a retinut ca, spre deosebire de contestatia in anulare, scopul caii extraordinare de atac a recursului in casatie este acela de a indrepta anumite erori grave de drept comise la judecarea apelului (paragraful 23). Astfel, Curtea Constitutionala a aratat ca 'Recursul in casatie reprezinta, asadar, un mijloc de a repara ilegalitatile si nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sanctionarea hotararilor necorespunzatoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul avand si un rol subsidiar in uniformizarea jurisprudentei. Intrucat recursul in casatie nu are ca finalitate remedierea unei gresite aprecieri a faptelor si a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevarului printr-o urmarire penala incompleta sau o cercetare judecatoreasca nesatisfacatoare, instanta de casare nu judeca procesul propriu-zis, ci judeca exclusiv daca hotararea atacata este corespunzatoare din punctul de vedere al dreptului, adica daca aceasta este conforma cu regulile de drept aplicabile. Astfel, spre deosebire de contestatia in anulare — care vizeaza indreptarea erorilor de procedura — si de revizuire — cale de atac ce urmareste eliminarea erorilor de judecata —, recursul in casatie are ca obiect verificarea conformitatii hotararii atacate cu normele juridice aplicabile, in scopul indreptarii erorilor de drept' (paragraful 25).

Prin aceeasi decizie, instanta de contencios constitutional a dezvoltat analiza prin raportare la cauzele de incetare a procesului penal si a retinut ca 'Avand in vedere diferentele dintre calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare si cea a recursului in casatie, Curtea retine ca o asemenea greseala juridica (constand in faptul ca instanta s-a pronuntat gresit cu privire la lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal) ar putea fi indreptata, eventual, pe calea recursului in casatie, aceasta fiind calea de atac reglementata de legiuitor in scopul indreptarii erorilor de drept comise cu prilejul judecarii apelului. Spre deosebire de aceasta, incidenta unei cauze de incetare a procesului penal asupra careia instanta de apel a omis sa se pronunte va fi invocata pe calea contestatiei in anulare, care are ca scop indreptarea unor erori de procedura care nu au putut fi inlaturate pe calea apelului (paragraful 32). Curtea retine insa ca ipoteza invocata de autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu se regaseste, in prezent, printre cazurile in care poate fi invocat recursul in casatie, intrucat art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura penala vizeaza, in mod expres, doar ipoteza dispunerii in mod gresit a incetarii procesului penal, nu si solutia simetrica a gresitei nedispuneri a incetarii procesului penal. Reglementarea acestei din urma solutii ar putea constitui obiectul unei viitoare interventii legislative a Parlamentului asupra prevederilor art. 438 din Codul de procedura penala sau ar putea face obiectul unei viitoare analize de constitutionalitate a dispozitiilor legale anterior mentionate (paragraful 33). Prin urmare, Curtea retine ca omisiunea instantei de a se pronunta asupra unei cauze de incetare a procesului penal poate face obiectul caii extraordinare de atac a contestatiei in anulare, prevazuta la art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala, pe cand solutia gresitei nedispuneri a incetarii procesului penal, in situatia in care instanta, in mod eronat, a constatat lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal, nu face obiectul de reglementare al textului criticat. Cu toate acestea, avand in vedere natura institutiei recursului in casatie, gresita pronuntare a instantei cu privire la lipsa incidentei unei cauze de incetare a procesului penal este necesar a fi reglementata la art. 438 din Codul de procedura penala (paragraful 34)'.

Avand in vedere argumentele expuse, se desprinde concluzia ca in ipoteza in care instanta de apel a examinat incidenta dispozitiilor legale referitoare la prescriptia raspunderii penale prin raportare la Decizia Curtii Constitutionale nr. 297/2018, invocarea naturii juridice diferite a acesteia din urma, astfel cum a fost stabilita prin Decizia nr. 358/2022, nu poate fi realizata pe calea contestatiei in anulare intemeiate pe dispozitiile art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala, intrucat constituie o chestiune de drept, iar nu o eroare de procedura.

In consecinta, in ceea ce priveste chestiunea de drept invocata de catre instanta de trimitere, inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala constata ca instanta care solutioneaza contestatia in anulare, intemeiata pe efectele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 si nr. 358 din 26 mai 2022, nu poate reanaliza prescriptia raspunderii penale, in cazul in care instanta de apel a dezbatut si a analizat incidenta acestei cauze de incetare a procesului penal in cursul procesului anterior acestei din urma decizii.

In raport cu cele aratate, Inalta Curte de Casatie si Justitie va admite sesizarile formulate de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala in dosarele nr. 1.341/1/2022 (pct. I.1), nr. 1.344/1/2022 (pct. IV.1.1), nr. 1.346/1/2022 (pct. IV.2.1), nr. 1.348/1/2022 (pct. IV.3.1), nr. 1.396/1/2022 (pct. IV.4) si nr. 1.495/1/2022 (pct. IV.10.2), respectiv Curtea de Apel Brasov, Sectia penala, in Dosarul nr. 1.465/1/2022 (pct. IV.7.1), prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarelor chestiuni de drept: 'Daca normele care reglementeaza efectul intreruptiv de prescriptie al actelor de procedura sunt norme de drept substantial susceptibile de a fi aplicate ca lege penala mai favorabila sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum” si „Daca in aplicarea dispozitiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedura penala, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 10/2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, instanta care solutioneaza contestatia in anulare, intemeiata pe efectele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 si nr. 358 din 26 mai 2022, poate reanaliza prescriptia raspunderii penale, in cazul in care instanta de apel a dezbatut si a analizat incidenta acestei cauze de incetare a procesului penal in cursul procesului anterior acestei din urma decizii' si va stabili ca:

1. Normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial) supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 5 din Codul penal.

2. Instanta care solutioneaza contestatia in anulare, intemeiata pe efectele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 si nr. 358 din 26 mai 2022, nu poate reanaliza prescriptia raspunderii penale, in cazul in care instanta de apel a dezbatut si a analizat incidenta acestei cauze de incetare a procesului penal in cursul procesului anterior acestei din urma decizii”.


* Cititi aici integral hotararea prealabila a ICCJ privind aplicarea deciziilor CCR pe prescriptie

Comentarii

# Lorenzo de Medici date 28 November 2022 17:54 +8

Și, totuși, ICCJ nu are dreptate cu privire la rediscutarea prescripției în calea de atac a contestației în anulare, dacă a fost dezbătută în apel. Este adevărat că încă din 2017, tot pritr-o dezlegare de drept, ICCJ și-a preconstituit pro causa un atare acoperământ juridic, dar și acum, ca și atunci, cu ignoararea noii redactări a motivului de contestație în anulare, care, trimite numai la condamnarea inculpatului, când probele zic altceva și...cam atât. Restul, sunt invenții și inovații interpretative. Că se modifica structura căii de atac, așa este, dar în niciun caz nu e una nepermisă (permisă de cine ar trebui ?, de ICCJ cumva ?), ci este una creată de legiuitor, prin noul cod de procedură, încă din 2014, și corespunde unui standard superior de protecție a legalității răspunderii penale și a dreptului la libertate și securitate personală. Așa că mai ușor cu pianul pe scările interpretării după ureche a legii, că fie ea supremă, o instanță aplică legea, nu o creează.

# Gica contra sistemului date 28 November 2022 18:41 +11

După câte știu Bogdanel zburda în libertate în urma unei revizuiri în care a fost ridicata necost prescripției speciale "rezolvata" de CaCaRe prin Decizia 297/2018. Ori revizuirea este o cale de atac în retractare . Cum e stimabili din ICCJ? Și pentru ca ma fascinează logica juridica repet, Decizia 358/2022 a constatat necost prescripției speciale, înainte de modificarea acestuia prin OUG 71/2022, deși este publicata ulterior ordonanței, pentru ca ceea ce mai rămăsese din textul în cauza din CP era necost intrucat prin Decizia 297/2018 același CaCaRe criticatese și declarase necost o fracțiune a sintagmei din finalul acestui text de lege și lăsase fără înțeles restul acestui text. Astfel prin criticarea unui grup de cuvinte fără înțeles gramatical propriu CaCa Reul a "soluționat" , după 10 ani, prescripția speciala a răspunderii penale, timp în care mulți fraieri au făcut bulau cu răspunderea penala prescrisa. Dar ce conteza dacă acum a "scăpat" cine trebuie!

# maxtor date 28 November 2022 19:36 0

"ar determina o reevaluare a fondului cauzei..."-bine ca nu mai e pedeapsa cu moartea!(impushcare dupa apel si reabilitatre la pastele cailor);"re-evaluarea" aia are mai multe grade,exceptie de n.c.!

# maxtor date 28 November 2022 19:39 0

intra la "eroare de procedura"-ghici in beneficu cui?

# maxtor date 28 November 2022 19:40 0

fond,apel si....-cine a schimbat asta????

# Gica contra sistemului date 28 November 2022 22:25 +6

Evident, nici unul dintre zeii dambovitei ai justiției autohtone nu vrea sa pună cap la cap cronologia publicării actelor cu putere de lege menționate în postarea anterioara a lui Gica și să-l contrazică, dacă e cazul. La fel și cu analiza gramaticala a textelor declarate necost de CaCaRe în 2018 și 2022. E greu cu gramatica și cu înțelesul unui grup de cuvinte rupt dintr-o sintagma și declarat necost de CaCaRe in 2018. Căci ce inteles poate avea un grup de cuvinte care nu alcatuiesc nici măcar o sintagma? Ori formeaza o construcție precizatoare sau sunt simple unități sintactice ce determina unitati morfologice. Altceva, din punct de vedere gramatical nu mai exista. Dar norma juridica trebuie scrisa după regulile gramaticii, imperativ ce a fost uitat de filosofii dreptului dâmbovițean. Veniți bai la Gica sa va învețe că prea mulți cu mate-info ați urmat Dreptul, din care nu ați înțeles nimic.

# maxtor date 29 November 2022 00:04 0

"hotararea prealabila "-vax albina,politica de 2 bani.

# maxtor date 29 November 2022 03:54 0

cum percepem: -singura distingere(intre "vechiul" si "noul") e data de oug80,obliga partile sa isi asume fara a preciza.

# La astia e ca la pacanele de greu ! date 29 November 2022 07:09 +2

Numai ca ei e pe invers. Nu inteleg ce e mare (decizii CCR) si ce e mica(alte prevederi legale). Si, la final, la pacanele acesti indivizi si individe comenteaza fotbal cu jucatori de hochei pe iarba echipati de oina. Hartia suporta orice, bat-o vina si e clar ca astia de se intituleaza magistrati (model pezeropea , in realitate) umbla dupa altele decat justitie.

# santinela date 29 November 2022 07:47 +46

Logica pe astia de la ICCJ,completul lui peste care cica a dezlegat, dreaptaaa ca fulgerul. Adica daca in faza de apel dai peste un complet timpit,format numai din h-rezisti,care nu vor ei sa aplice decizia CCR ai pus-o,ramii condamnat desi prescriptia trebuia sa opereze . Deci 9 berbeci,a caror nume il gasiti in hotarire au reusit sa faca o motivare mai tare ca a liviei Stanciu.O performanta de exceptie as zice daca nu ar fi de plins. Halal justitie ,halal judecatori cocotati acolo sus pentru a lua un purcoi de bani salariu si pentru ce , pentru asa ceva ?

# DODI date 29 November 2022 08:41 +32

Când vrei să spui NIMIC folosești multe cuvinte. Exact cu s-a procedat cu MINUTA CSM pentru salvarea securistului petrov. Din păcate pentru români se găsesc mulți juriști-pupincurști care pun botul la toate fărădelegile comise de SRI prin interpușii săi acoperiți din justiție.

# Justitie? date 29 November 2022 10:05 +338

CAB a respins cererea CNSAS de constare a calitatii de colaborator a fostului judecator Cristian Jipa de la ICCJ. In apararea sa, fostul magistrat a aratat ca a primit o adeverinta de necolaborare in 2010, deci nu mai poate fi verificat a doua oara, chiar daca la dosar au aparut elemente noi. In anii ’80, Jipa dadea note despre colegii lui si despre sectele religioase din Campulung Muscel. In prima adeverinta de necolaborare emisa de CNSAS se arata ca „SRI a comunicat ca domnul Jipa Cristian figureaza pe o fisa de evidenta in atentie la Sectia Judeteana de Informatii Arges, dar dosarul a fost distrus in decembrie 1989”. Din actele de la dosar rezulta ca fostul judecator de la ICCJ a fost recrutat in 1980, pe cand era jurist la Colectivul de Asistenta Juridica Campulung, in Problema Justitie. Numele conspirativ al lui Jipa era „Gelu Popescu”, notele date de acesta fiind descoperite in dosarele unor terti, dosarul lui Jipa fiind distrus in decembrie 1989.

# Justitie? date 29 November 2022 10:08 +378

In toamna anului 2021, CCR a declarat neconstitutionala ultima modificare a legii in baza careia functioneaza CNSAS. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in procesul in care Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, contesta calitatea de colaborator al Securitatii. Exceptia de neconstitutionalitate invocata de avocatul lui Isarescu, Valeriu Stoica, viza prevederile legale care permiteau CNSAS sa revina asupra unei decizii initiale de necolaborare cu Securitatea, in masura in care cercetatorii au descoperit informatii noi, nestiute la momentul emiterii deciziei. CCR a decis ca e neconstitutional ca CNSAS sa revina asupra deciziei de necolaborare, chiar daca probele nou-descoperite demonstreaza contrariul. In acest caz, Jipa s-a folosit de adeverinta de necolaborare din 2010, chiar daca intre timp au aparut elemente noi care demonstreaza ca fostul judecator a colaborat cu Securitatea. Cati or mai fi in aceasta situatie!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 1.02.2023 – CSM schimba regulamentul pentru numirea sefilor

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva