Fostul procuror Cristian Panait din Parchetul General a fost comemorat, sambata, la Cimitiriul Ghencea Militar. Joi, pe 29 martie 2012, magistratul ar fi implinit 39 de ani
Sambata s-au comemorat 10 ani de la moartea fostulului procuror Cristian Panait din Parchetul General. La Cimitirul Ghencea Militar din Capitala, la mormantul lui Panait au fost prezenti matusa defunctului Eleni Dumitru, rude si prieteni ai fostului magistrat. Dar si alte persoane miscate de eveniment. Publicam in continuare un ultim omagiu adus lui Cristian Panait, de colega noastra Dora Vulcan:
<Ar fi implinit 39 de ani si ar fi fost un slujitor demn al Justitiei, cu o cariera pentru care i se prevedea o ascensiune binemeritata, daca sistemul criminal din magistratura de la acea vreme, care sanctiona credinta in valorile autentice ale Justitiei, neviciate de interventia politicului in anchetele penale, nu ar fi decis, pe 10 aprilie 2002 sa-l condamne definitiv la moarte.
La comemorare au fost prezenti membri ai familiei, in special prieteni ai matusii sale, Eleni Dumitru, care l-au cunoscut de copil, care l-au iubit si respectat enorm, precum si oameni pentru care Cristian a devenit intre timp un simbol si o sursa de inspiratie.
Nu au fost prezenti colegii sai din Parchetul General, adica al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nici fostii sefi atat de preocupati de soarta sa pana in ultimele clipe de facusera din domiciliul sau loc de pelerinaj viciat de insinuari bulversante, care i-au confiscat dosarele si care-i pregatisera o inscenare ticaloasa, nici fostii colegi cu care juca fotbal, nici fosta lui prietena cu care avea programata nunta. Sensul expresiei „viata isi urmeaza cursul ei firesc” a dobandit, pentru unii din cei care se declarau prietenii sai, conotatii suficient de cinice incat sa nu mai lase loc unei simple comemorari. Amintirea lui Cristian, un tanar care nu a avut pana la urma alta culpa decat credinta in valori, pare a fi fost suficient de nefireasca unora, cat sa o fi scos definitiv din agenda propriei vieti.
Au venit, insa, oameni care cred cu adevarat in ceea ce reprezinta Cristian Panait: fostul presedinte al Televiziunii Romane, in perioada 2005-2007, regizorul Tudor Giurgiu - autor al lungmetrajului, „Cristian”, Ioana Moldovan, o fostă prietena a lui Cristian, in prezent asistent la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica (UNATC) „I.L. Caragiale” si avocatul Antonie Popescu, care i-a reprezentat pe revolutionari la CEDO. Toti trei, oameni pentru care Cristian Panait si destinul sau zbuciumat au devenit sursa de inspiratie a propriei vieti.
Dupa-amiaza tarziu, cand s-a întors de la mormant, pe Eleni, matusa lui Cristian Panait -„Nicusor”, cum îi spune familia -, o astepta, totusi, acasa un prieten al nepotului ei. Unul adevarat si devotat: Adi. Este porumbelul care-l astepta si pe, candva, studentul la Drept si, mai apoi, exigentul procuror, ca sa impartaseasca painea atat de scump platita de prietenul sau. E cu adevarat nervos si agitat. „Mananca foarte agitat, e suparat pe mine, nu stie unde-am lipsit atata vreme”, traduce Eleni gesturile si limbajul necuvantatoarei care ii culege, intr-adevar nervos si cu un bodoganit straniu, boabele de grau din palma sa. „Am fost la Nicusor, prietenul tau”. Cu un umor ale carui restorturi le-am inteles dupa foarte multi ani, Eleni l-a botezat „Adrian Nastase”. Ma cutremur si o intreb de ce i-a dat tocmai acest nume. Imi spune cu un aer ghidus si visator: „pentru ca e arogant”.
Incerc sa stau mai mult de trei secunde sprijinita de balustrada periculos de joasa de pe care si-a gasit Cristian Panait sfarsitul si ma apuca un rau imens. Picioarele imi tremura ca scuturate de curenti, stomacul mi se strange intr-un zvacnet coplesitor si capul imi vajaie amenintator. Mai arunc o ultima privire spre turla bisericii spre care a privit Cristian si ma arunc inapoi spre usa apartamentului. E prea mult.
Adi se uita la mine cu un ochi critic si, oarecum, circumspect. Sunt intrusa. Eleni ma priveste cu duiosie si intelegere si ma saruta, inainte de plecare, cu sarutul sfintei cruci pe ambii obraji, asa cum il petrecea si pe nepotul ei, inainte de fiecare zi de lucru. Ii las impreuna sa depene si celelalte amintiri.>>
Nota: Lumeajustitiei.ro va reveni in curand cu un amplu material despre culisele mortii premature a fostului procuror Cristian Panait.
Explicatie foto 4 - terasa de unde a cazut procurorul Cristian Panait
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# IOAN DUSCAS
2 April 2012 12:03
+3
# koko
3 April 2012 08:00
+3
# RV
5 April 2012 08:25
+1