28 November 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ICCJ ACUZA INCALCAREA DREPTULUI LA UN PROCES ECHITABIL – Inalta Curte a identificat probleme in procedura camerei preliminare: “Nu doar magistratul care a indeplinit atributiile de judecator de camera preliminara, ci toti membrii completului de judecata investit cu solutionarea fondului unei cauze penale trebuie sa aiba posibilitatea de a asculta nemijlocit partile si de a solutiona, in mod direct, orice aspecte invocate de acestea in cadrul procedurii camerei preliminare” (Decizia)

Scris de: George TARATA | pdf | print

14 November 2021 18:50
Vizualizari: 5808

La Inalta Curte de Casatie si Justitie se incalca dreptul la un proces echitabil in procedura de camera preliminara. Nu o spunem noi, ci fix Inalta Curte cu ocazia sesizarii CCR cu o exceptie de neconstitutionalitate.


 

Completul de 5 judecatori al ICCJ care solutioneaza dosarul “Romgaz” in care DIICOT l-a trimis in judecata pe fostul ministrul al Economiei Adriean Videanu (foto) a sesizat CCR cu o exceptie de neconstitutionalitate ridicata de Videanu, prin intermediul avocatilor sai Stefan Deaconu si Cristian Ene, exceptie vizand prevederile referitoare la procedura camerei preliminare. Mai exact, este vorba despre art. 31/1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara care stabileste ca faza camerei preliminare este solutionata de unul dintre judecatorii din completul de 3 ICCJ care va judeca fondul cauzei.


Art. 31/1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

Procedura de judecata in camera preliminara se desfasoara de un judecator din completul prevazut la art.31 alin.(1) lit.a)”.


Art. 31. alin. 1 lit. a (la care face trimitere art. 31/1):

(1) In materie penala, completele de judecata se compun dupa cum urmeaza: a) in cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 3 judecatori”.


Astfel, conform Deciziei CCR nr. 328 din 20 mai 2021 (atasata la finalul articolului), Inalta Curte sustine cu referire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Adriean Videanu, pe care a constatat-o intemeiata si a trimis-o la CCR, ca prevederile art. 31/1 din Legea 304/2004 incalca principiile privind accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil, principiul nemijlocirii, precum si principiul egalitatii in drepturi. In acest sens, ICCJ a explicat ca toti cei trei judecatori din completul ICCJ care solutioneaza fondul unui dosar trebuie sa ia parte la procedura camerei preliminare, si nu doar unul dintre ei, astfel incat toti cei trei judecatori sa aiba posibilitatea de a asculta partile si de a solutiona aspecte pe care partile le ridica si care sunt de competenta camerei preliminare. Caci in momentul de fata, aratam noi, avem de-a face cu o situatie in care, spre exemplu, un judecator poate respinge exceptii invocate de inculpat, exceptii despre care exista posibilitatea sa fi fost admise de ceilalti doi judecatori care solutioneaza fondul, in cazul in care acestia ar fi participat la procedura camerei preliminare. Cu alte cuvinte, doi judecatori sunt nevoiti sa solutioneze un dosar “triat” deja de un coleg de-a lor inainte de inceperea fondului.

De asemenea, in incheierea prin care a sesizat CCR cu exceptia de neconstitutionalitate, ICCJ mai pune in discutie o problema. Si anume ca in cazul inculpatilor judecati in prima instanta la ICCJ faza camerei preliminare este asigurata de unul dintre cei trei judecatori care vor solutiona fondul, in timp ce in cazul celor judecati la fond de instante obisnuite, judecatorul camerei preliminare este acelasi cu judecatorul fondului, astfel ca nu exista riscul incalcarii principiului nemijlocirii.


Iata argumentele pentru care ICCJ a apreciat ca intemeiata exceptia de neconstitutionalitate:

“Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 5 judecatori apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, intrucat dispozitiile art.31/1 din Legea nr.304/2004 nu respecta exigentele impuse de principiile privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, consacrate de prevederile art.21 din Constitutie si ale art.6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Arata, astfel, ca persoanele implicate in proceduri penale trebuie judecate cu respectarea principiului referitor la liberul acces la justitie, a dreptului la un proces echitabil si a principiului nemijlocirii, pentru a putea formula, in mod eficient, cereri de probe, exceptii, aparari si concluzii. Considera ca dispozitiile de lege criticate incalca principiul nemijlocirii, care stabileste ca, intr-o cauza penala, avand in vedere gravitatea acuzatiilor si seriozitatea consecintelor, hotararea trebuie pronuntata de judecatorii care au fost prezenti pe tot parcursul procedurii si administrarii probelor, astfel cum rezulta din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 30 ianuarie 2003 cu privire la admisibilitatea cererii nr.57836/00, pronuntata in Cauza Mellors impotriva Regatului Unit, Hotararea din 18 martie 2014, pronuntata in Cauza Beraru impotriva Romaniei, si Hotararea din 2 decembrie 2014, pronuntata in Cauza Cutean impotriva Romaniei). Apreciaza ca nu doar magistratul care a indeplinit atributiile de judecator de camera preliminara, ci toti membrii completului de judecata investit cu solutionarea fondului unei cauze penale trebuie sa aiba posibilitatea de a asculta nemijlocit partile si de a solutiona, in mod direct, orice aspecte invocate de acestea in cadrul procedurii camerei preliminare, cu atat mai mult cu cat functia de judecata a fondului nu este incompatibila cu cea de judecator de camera preliminara. Invoca, in acest sens, si jurisprudenta Curtii Constitutionale, potrivit careia dreptul la un proces echitabil trebuie respectat de legiuitor si atunci cand reglementeaza procedura desfasurata in camera preliminara (Decizia nr.641 din 11 noiembrie 2014, paragrafele 32-34). De asemenea, apreciaza ca textul de lege criticat incalca principiul egalitatii in drepturi, consacrat de prevederile art.16 alin.(1) din Constitutie, intrucat creeaza o situatie discriminatorie pentru inculpatii judecati in prima instanta de catre instanta suprema, in sensul ca, in cazul acestora, desi completele care judeca in prima instanta cauzele penale sunt compuse din trei judecatori, numai unul dintre acestia exercita atributiile prevazute de dispozitiile art.3 alin.(1) lit.c) si alin.(6) din Codul de procedura penala, pe cand in cazul inculpatilor judecati in cauzele penale de competenta instantelor obisnuite, completele de judecata investite cu solutionarea fondului sunt alcatuite, potrivit prevederilor art.54 alin.(1) din Legea nr.304/2004, dintr-un judecator unic, care indeplineste, in prealabil, si atributiile de judecator de camera preliminara. Prin urmare, in cazul acestor din urma inculpati, nu exista riscul unei incalcari a principiului nemijlocirii, deoarece acelasi magistrat care a exercitat atributiile specifice camerei preliminare, verificand legalitatea actului de sesizare, a actelor efectuate de organele de urmarire penala si a administrarii probelor, va realiza si activitatea de judecata a fondului cauzei in baza probelor cu privire la care a verificat legalitatea administrarii in mod direct si nemijlocit, cu respectarea si asumarea tuturor consecintelor ce decurg din solutiile pronuntate in ceea ce priveste exceptiile invocate si legalitatea rechizitoriului. Invoca, totodata, Decizia nr.802 din 5 decembrie 2017, prin care Curtea Constitutionala a subliniat ca procedura desfasurata in camera preliminara este deosebit de importanta, avand o influenta directa asupra desfasurarii si echitatii procedurii ulterioare”.


Refuzul CCR


Exceptia de neconstitutionalitate, chiar si sustinuta de ICCJ, a fost respinsa insa de Curtea Constitutionala. Prin Decizia nr. 328 din 20 mai 2021 (vezi facsimil), luata in unanimitate, judecatorii CCR arata ca judecatorul de camera preliminara nu antameaza fondul dosarului, ci doar verifica legalitatea sesizarii instantei, a competentei, a legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, important fiind ca sentinta pe fond sa fie data de toti membrii completului. CCR nu a explicat totusi daca e in regula ca doar unul dintre cei trei judecatori sa se pronunte pe aspecte ce ar putea schimba cursul cauzei, desi exista posibilitatea ca ceilalti doi colegi ai acestuia din completul de fond sa aiba o viziune total diferita pe respectivele aspecte.


Prezentam motivele pentru care CCR a respins exceptia de neconstitutionalitate vizand art. 31/1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara:

“Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art.31/1 din Legea nr.304/2004 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie si din Conventie - invocate si in prezenta cauza - si fata de critici similare. Astfel, prin Decizia nr.718 din 6 octombrie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.5 din 5 ianuarie 2021, Curtea a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.31/1 din Legea nr.304/2004, pentru argumentele retinute in paragrafele 71-83 ale deciziei mentionate. in acest sens, Curtea a constatat ca instanta judeca in complet de judecata a carui compunere este cea prevazuta de legea privind organizarea judiciara, respectiv Legea nr.304/2004, iar textul criticat face parte din titlul II - 'Instantele judecatoresti', capitolul I - 'Inalta Curte de Casatie si Justitie', sectiunea 4 - 'Completele de judecata' din actul normativ mentionat. Potrivit expunerii de motive a Legii nr.304/2004, organizarea judiciara se instituie avand ca finalitate asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei. Organizarea judiciara are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instante judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente extranee. Astfel, avand in vedere dispozitiile Legii nr.304/2004, cauzele penale date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, a tribunalului si a curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator [art.54 alin.(1)], in timp ce in cauzele penale de competenta in prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie completul de judecata este format din 3 judecatori [art.31 alin.(1) lit.a)]. Textul de lege criticat – art.31/1 din Legea nr.304/2004 - stabileste insa ca procedura de judecata in camera preliminara se desfasoara numai de un judecator din completul prevazut la art.31 alin.(1) lit.a) din lege, asadar din completul de trei judecatori, investit cu solutionarea cauzei date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Dispozitiile art.31/1 din Legea nr.304/2004 au fost introduse prin prevederile art.I pct.3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.3/2014, act normativ care, potrivit preambulului sau, a fost adoptat 'avand in vedere faptul ca intrarea in vigoare a pachetului legislativ in materie penala, procesual penala si executional penala, pachet compus din sapte legi organice si numeroase adaptari legislative aduse unui numar de peste 250 de legi speciale, impune necesitatea aplicarii coerente a tuturor acestor acte normative, ceea ce presupune existenta unui cadru normativ adaptat si corelat; tinand seama de faptul ca este imperios necesar ca masurile legislative cuprinse in noul Cod penal si noul Cod de procedura penala sa permita punerea lor in practica eficienta, prin crearea unui regim procedural unitar atat pentru dosarele aflate pe rolul organelor judiciare, cat si pentru cele constituite incepand cu 1 februarie 2014; luand in considerare ca intrarea in vigoare a noilor coduri trebuie sa asigure o mai buna previzibilitate a normei in aceasta materie, fara a genera disfunctionalitati la nivelul instantelor'.

Prin decizia mai sus mentionata, Curtea a constatat ca, in temeiul prevederilor art.354 alin.(1) din Codul de procedura penala, avand denumirea marginala 'Compunerea instantei', instanta judeca in complet de judecata, a carui compunere este cea prevazuta de lege, incalcarea dispozitiilor privind compunerea completului de judecata fiind sanctionata cu nulitatea absoluta, in conditiile dispozitiilor art.281 din acelasi act normativ. Instanta nu este compusa potrivit legii in cazul in care sunt incalcate prevederile - din legea privind organizarea judiciara sau din legile speciale - referitoare la compunerea completului de judecata dintr-un judecator, din 2 judecatori sau din 3 judecatori. Asa cum a statuat Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina in sine aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a prevazut ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme - notiune autonoma folosita de Constitutie - nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala. Legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante. Aceasta constructie constitutionala a dus la calificarea la nivel legal a aspectelor referitoare la compunerea instantei judecatoresti ca fiind norme de procedura de ordine publica. De aceea, incalcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecata - care exprima o exigenta de ordine publica - atrage nulitatea absoluta a actelor pronuntate de acesta. O astfel de viziune asigura coerenta actiunii puterii judecatoresti, garantand, in acelasi timp, independenta si impartialitatea judecatorului. Asadar, normele cu caracter organic privitoare la compunerea instantei sunt menite sa asigure increderea publicului in actul de justitie (Decizia nr.685 din 7 noiembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1021 din 29 noiembrie 2018, paragrafele 177, 178 si 187).

Totodata, prin Decizia nr.718 din 6 octombrie 2020, mai sus mentionata, Curtea a retinut ca dispozitiile art.3 din Codul de procedura penala reglementeaza principiul separatiei functiilor judiciare, in cuprinsul prevederilor alin.(1) fiind enumerate: functia de urmarire penala, functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala, functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata si functia de judecata. Functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata este exercitata de judecatorul de camera preliminara, care verifica legalitatea actului de trimitere in judecata si a administrarii probelor pe care acesta se bazeaza, precum si legalitatea solutiilor de netrimitere in judecata. Functia de judecata se exercita de catre completuri de judecata constituite in conditiile legii. Astfel, potrivit dispozitiilor art.346 alin.(7) din Codul de procedura penala, judecatorul de camera preliminara care, in urma verificarii legalitatii solutiei de trimitere in judecata, a dispus inceperea judecatii, exercita functia de judecata in cauza. Cu privire la aceste din urma norme procesual penale, prin Decizia nr.663 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 19, si Decizia nr.353 din 7 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.466 din 29 iunie 2015, paragraful 12, Curtea a constatat ca este in interesul infaptuirii actului de justitie ca acelasi judecator care a verificat atat competenta si legalitatea sesizarii, cat si legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala sa se pronunte si pe fondul cauzei. In esenta, Curtea a aratat ca simplul fapt ca un judecator a luat o decizie inaintea procesului nu poate justifica in sine o banuiala de partialitate in privinta acestuia. Ceea ce trebuie avut in vedere este intinderea si importanta acestei decizii. Aprecierea preliminara a datelor din dosar nu poate semnifica faptul ca ar fi de natura sa influenteze aprecierea finala, ceea ce intereseaza fiind ca aceasta apreciere sa se faca la momentul luarii hotararii si sa se bazeze pe elementele dosarului si pe dezbaterile din sedinta de judecata (Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 6 iunie 2000, pronuntata in Cauza Morel impotriva Frantei, paragraful 45).

De asemenea, Curtea a constatat ca obiectul procedurii camerei preliminare, reglementat de dispozitiile art.342 din Codul de procedura penala, il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, in conditiile in care judecatorul de camera preliminara - printre alte atributii stabilite de prevederile art.54 din Codul de procedura penala - verifica legalitatea trimiterii in judecata dispuse de procuror si legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala. Procedura camerei preliminare a fost incredintata, asadar, judecatorului de camera preliminara - a carui activitate se circumscrie competentei materiale, personale si teritoriale a instantei din care face parte -, ceea ce ii confera acestei noi faze procesuale un caracter jurisdictional. Totusi, din reglementarea atributiilor pe care functia exercitata de judecatorul de camera preliminara le presupune, Curtea a observat ca activitatea acestui judecator nu priveste fondul cauzei, intrucat actul procesual exercitat de catre acesta - dupa trimiterea in judecata a inculpatului, rechizitoriul constituind actul de sesizare a instantei de judecata - nu antameaza si nu dispune, in sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esentiale ale raportului de conflict: fapta, persoana si vinovatie (Decizia nr.641 din 11 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.887 din 5 decembrie 2014, paragrafele 27 si 28).

In acelasi timp, prin Decizia nr.718 din 6 octombrie 2020, citata anterior, Curtea a retinut ca solutionarea unei cauze se realizeaza ca urmare a deliberarii judecatorului sau judecatorilor care compun completul de judecata si pronuntarii hotararii judecatoresti, dupa finalizarea cercetarii judecatoresti, ulterior inchiderii dezbaterilor in cauza. In materie penala, potrivit dispozitiilor art.393 alin.(2) si (3) din Codul de procedura penala, deliberarea poarta asupra existentei faptei si vinovatiei inculpatului, asupra stabilirii pedepsei, asupra stabilirii masurii educative ori masurii de siguranta, daca este cazul sa fie luata, asupra deducerii duratei masurilor preventive privative de libertate si a internarii medicale, asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, a mijloacelor materiale de proba, a cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei. Curtea a statuat ca redactarea hotararii judecatoresti - actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza, cu autoritate de lucru judecat, cauza penala - este rezultatul activitatii de deliberare, desfasurata in secret, la care participa numai membrii completului in fata carora a avut loc dezbaterea. Asadar - ca garantie a dreptului partilor la un proces echitabil, judecat de o instanta independenta si impartiala, care se supune numai legii -, judecatorul care a participat la dezbateri si la deliberari este acela care redacteaza/motiveaza hotararea judecatoreasca (Decizia nr.33 din 23 ianuarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.146 din 15 februarie 2018, paragrafele 176 si 177). De asemenea, Curtea a subliniat ca sensul prevederilor art.124 alin.(1) din Constitutie este acela ca instantele judecatoresti care infaptuiesc justitia, potrivit dispozitiilor art.126 alin.(1) din Constitutie, trebuie sa respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care guverneaza toate raporturile sociale deduse judecatii. Norma constitutionala consacra principiul legalitatii actului de justitie si trebuie corelata cu prevederile art.16 alin.(2) din Constitutie, care statueaza ca 'Nimeni nu este mai presus de lege', si cu cele ale art.124 alin.(3) din Constitutie, care reglementeaza alte doua principii constitutionale: independenta judecatorului si supunerea lui numai legii. Toate aceste principii fundamenteaza activitatea instantelor judecatoresti, pe de o parte, si fixeaza pozitia lor fata de lege, pe de alta parte. Atributiile judecatorului implica identificarea normei incidente, analiza continutului sau si o necesara aplicare a acesteia la faptele stabilite. Astfel, in activitatea de infaptuire a justitiei, judecatorul interpreteaza legea, realizand un echilibru intre spiritul si litera ei, intre exigentele de redactare si scopul urmarit de legiuitor, si o aplica raportului conflictual dedus judecatii, solutionandu-l printr-o hotarare judecatoreasca, intemeiata pe un rationament juridic, care stabileste solutia judicioasa aplicabila situatiei de fapt care a generat conflictul.

Avand in vedere toate cele retinute anterior, prin Decizia nr.718 din 6 octombrie 2020, mai sus mentionata, Curtea a observat ca - desi este in interesul infaptuirii actului de justitie ca acelasi judecator care a verificat atat competenta si legalitatea sesizarii, cat si legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala sa se pronunte si pe fondul cauzei - in vederea asigurarii unui regim procedural unitar in ceea ce priveste camera preliminara in toate cauzele penale, indiferent ca sunt de competenta in prima instanta a judecatoriei, a tribunalului, a curtii de apel sau a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legiuitorul a optat ca, inclusiv in cauzele penale aflate in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procedura de camera preliminara sa se desfasoare numai de un judecator, oricare din cei trei judecatori ai completului fiind - in acord cu cerintele constitutionale ale art.16 alin.(1) - compatibil sa exercite functia de judecator de camera preliminara in respectivele cauze. In vederea asigurarii dreptului la un proces echitabil, judecat de o instanta independenta si impartiala, care se supune numai legii, cu respectarea continuitatii completului de judecata, este necesar doar ca hotararea judecatoreasca - actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza, cu autoritate de lucru judecat, cauza penala - sa fie rezultatul activitatii de deliberare la care sa participe membrii completului in fata carora a avut loc dezbaterea. Cu alte cuvinte, aprecierea preliminara a cauzei, in speta verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala, poate fi realizata de un singur membru al completului de trei judecatori - competent sa solutioneze cauzele penale in prima instanta la Inalta Curte de Casatie si Justitie -, determinant fiind insa ca aprecierea finala in cauza sa se faca in urma deliberarii membrilor completului care au participat la dezbateri.

Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate pronuntata de Curte prin Decizia nr.718 din 6 octombrie 2020, citata anterior, precum si considerentele care au fundamentat aceasta solutie isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza”.


Comentarii

# maxtor date 14 November 2021 18:58 -9

cei 5 in speta au fost cacaciosi:trebuiau sa-l asculte!

# Pintea date 14 November 2021 20:47 +85

Trage de timp! Unii, de ex. Videanu, chiar merita sa nu aiba nici proces echitabil, sa li se incalce si lor drepturi si libertati, adica sa sufere de pe urma monstrilor pe care i-au creat. Cum au suferit si adversarii lor politici, iar ei rânjeau si se imbogățeau.

# Ultimul Charlot date 15 November 2021 08:50 0

Adică, dacă judecătorul care judecă fondul cauzei nu este același cu cel care a judecat la camera prelinara, sentința dată este nulă de drept. Concret, cine judecă fondul, trebuie să judeca și camera preliminară. Excepție face completul de 3 de cameră preliminară de la ICCJ in care este suficient ca doar unul dintre ei să fie și în completul de fond.

# MN date 15 November 2021 10:07 +80

cum dracu se face ca numai mafiotii astia contesta si se admita ori ce Decizie a vreunui judecator. cum dracu pungasu asta de Videanu se face ca nu este vinovat cu nimic, pai asta cu Udrea , Berceanu, si Blaga au furat jumate din aceasta tara iar acum nu sunt vinovati. macar 10 ani sa ii dea si lui marmura...

# Papura Voda date 15 November 2021 13:58 +116

Primo. Lui MN. Sa crape ficatii in tine !. Blaga doar ce a fost achitat. Acum o ora in urma. Secundo. Lege stramba aplicata de CCR-isti si mai stramb. Ati vazut domniile voastre, practicanti ai dreptului, macar o motivare a unui jude de C.P. de la instantele inferioare in grad ?. Uitati-va frumuseilor . Veti constata ca 101% din juzii de fond de la instantele inferioare ICCJ motiveaza deja, vartos, fondul. Nu se rezuma doar la controlul de legalitate si regularitate al probelor atasate rechizitoriului, la cum au fost acestea obtinute, s.a.m.d. Deci,ANTEPRONUNTAREEE !!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.11.2022 – Ministerul Justitiei tine scorul la Campionatul Mondial de Fotbal

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva