Inalta Curte risca sa se transforme in partid politic de Opozitie dupa ce, a doua oara consecutiv, s-a raliat cu PNL si USR pentru sesizarea CCR cu privire la neconstitutionalitatea Legilor Justitiei. Asa cum Lumeajustitiei.ro a anuntat in exclusivitate, pe surse, de joi seara, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au reunit pe 29 martie 2018, (in ziua in care PNL si USR au sesizat CCR pe Legile Justitiei) dupa ce s-a lasat intunericul, pentru a vota de urgenta sesizarea CCR cu privire la privire la neconstitutionalitatea unor articole din Legile Justitiei, cu precadere din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Intrucat cvorumul a fost o problema pentru judecatorii Sectiei penale a caror initiativa a fost organizarea sedintei fulger a Sectiilor Unite, aflati ca, aseara, la orele 20.00, in Inalta Curte se aflau, dintr-un total de 111 jdecatori in functie, 74 de judecatori care au fost prezenti pentru a asigura cvorumul in vedere sesizarii CCR.

Confirmarea a venit in cursul diminetii de vineri, 30 martie 2018,cand Inalta Curte a anuntat ca, sub presedintia vicepresedintei ICCJ, judecatoarea Gabriela Elena Bogasiu, Inalta Curte a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei in legatura cu aspecte de neconstitutionalitate cuprinse in Legea de modificare si completare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Mai exact, in legatura cu neconstitutionalitatea unor alineate din cuprinsul a doua articole de lege din 303/2004, despre care ICCJ a apreciat ca sunt “neclare, confuze si incalca principiul legalitatii” sau pot afecta “nu doar dreptul la exercitarea functiei de judecator sau procuror, ci insasi exercitarea dreptului la munca”.

Iar, dupa cum veti vedea, motivul zumzaielii de aseara de la Inalta Curte a fost unul cat se poate de clar: evitarea introducerii in Legea 303/2004 a posibilitatii instituirii in sarcina magistratilor a unei raspunderi patrimoniale pentru erorile judiciare comise.

Acest lucru reiese chiar din Hotararea nr. 1 a Sectiilor Unite din sedinta din 29 martie 2018 (facsimil), pe care o puteti citi integral la finalul articolului unde, la pagina 3, se sustine ca art. I pct. 152 cu referire la art. 96 alin. (3) si alin. (8) teza I Incalca art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, intrucat continutul textelor de lege sunt neclare, confuze si incalca principiul legalitatii.

Mai exact, a prevederilor art 96 alin. (3) si (8) din Legea 303/2004 privitoare la raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Judecatorii ICCJ reclama modul in care este definita eroarea judiciara in cadrul unei proceduri judiciare, fiind nemultumiti de faptul ca eroarea judiciara este retinuta atunci cand se constata ca “s-au incalcat norme de drept material sau procesual, fapt ce a condus la incalcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei” ori cand prin incalcarea “in mod vadit incontestabil a normelor de drept material sau procesual (…) s-a produs o vatamare grava a drepturilor fundamentale ale persoanei”.

Iata ce prevad dispozitiile art. 96 alin. (3) si (8) din Legea 303/2004:

Or, potrivit celor retinute de cei 74 de judecatori ai ICCJ In Hotararea nr. 1/29.03.2018 a Sectiilor Unite, noua forma a legii creeaza confuzii cu privire la sfera examinarii acestora in conditiile unei situatii concrete, fiind totodata si neprevizibile.

Judecatorii ICCJ afirma in Hotararea nr. 1 si ca aspectele privitoare la raspunderea patrimoniala deroga de la disp. Art. 52 alin. (3) din Constitutia Romaniei, intrucat “instituie in sarcina magistratilor o raspundere materiala ce depaseste granitele trasate acestui articol”.

Iata ce prevede articolul 52 alin. (3) din Constitutia Romaniei:

“Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.”

Iata ce retin judecatorii ICCJ in Hotararea nr. 1/29.03.2018:

“Aceste prevederi sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constitutie referitoare la obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, prin continutul lor neclar si confuz incalcand principiul legalitatii, care este fundamental pentru buna functionare a statului de drept.

De asemenea, deroga de la dispozitiile art. 52 alin. (3) din Constitutie, care asigura un echilibru perfect intre necesitatea asigurarii cadrului legal si institutional al functionarii unei justitii independente – ca premisa fundamentala a existentei statului de drept si democratic – si drepturile persoanei care a avut de suferit in urma savarsirii unei erori judiciare, instituind in sarcina magistratilor o raspundere materiala ce depaseste granitele trasate acestui articol. (…)

Textul mai sus mentionat adoptat de Parlamentul Romaniei, ulterior deciziei nr. 45 din 30 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2018, este lipsit de claritate si conduce la confuzii in interpretarea si aplicarea legii.

Consideram ca formularile 'incalcarile drepturilor fundamentale absolute' si 'drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei' ce au fost raportate din perspectiva tehnicii legislative folosite la notiunea de eroare judiciara, sunt de asa natura incat, pe de-o parte, creeaza confuzii cu privire la sfera examinarii acestora in conditiile unei situatii concrete, iar pe de alta parte, nu sunt previzibile.

De asemenea, formularea 's-a solutionat o situatie litigioasa contrar realitatii faptice sau juridice' echivaleza cu repunerea in discutie a chestiunilor de fapt sau de drept transate definitiv in procedura repararii pagubei.

Prin reglementarea din prezenta lege a textelor mai sus mentionate, nu s-a respectat continutul dispozitiilor deciziei nr. 45 din 30 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, care a precizat in mod expres si clar criteriile de definire a erorii judiciare.

Altfel spus,, prin formularea adoptata, legiuitorul a facut o translatie a dispozitiilor din decizia Curtii Constitutionale, omitand sa reglementeze conditiile dispuse de instanta de contencios constitutional, accentuand si mai mult neclaritatea legii, prin caracterul evaziv si nepredictibil al urmatoarelor formulari 'in mod vadit necontestabil', 's-a solutionat o situatie litigioasa', 'neregularitate in modul de desfasurare a procedurilor judiciare', in raport cu 'vatamarea grava'. (…)

Consideram ca se introduce un criteriu extinsec si de dublu standard de apreciere din partea unei institutii exterioare puterii judecatoresti, cum este Ministerul Finantelor Publice, care prin aceasta evaluare proprie aduce atingere independentei sistemului judiciar prin faptul ca se adauga evaluarii facute de Inspectia Judiciara, singurul organ cu atributii de verificare independenta a raspunderii magistratilor, ce are un caracter consultativ. (…)

Caracterul neprevibil se sustine, pe de alta parte si prin atribuirea unui rol consultativ evaluarii Inspectiei Judiciare, in raport cu evaluarea unei entitati dintr-o alta autoritate, respectiv autoritatea executiva, careia i se confera caracter decisiv.”

Totodata, ICCJ a sesizat CCR si pentru neconstitutionalitatea Art. I pct. 57 art. 42 indice 1 alin. (2) din Legea 303/2004, acuzand ca incalca art. 1 alin. (5), art. 41 alin. (1) si art. 125 din Constitutia Romaniei, in sensul ca notiunea de “inapt” nu este definita in contextul unei evaluari specifice activitatii desfasurate de judecator sau procuror si ar putea astfel afecta “nu doar dreptul la exercitarea functiei de judecator sau procuror, ci insasi exercitarea dreptului la munca”.

Iata ce prevede art. 42 indice 1 alin. (2) atacat de CCR la ICCJ:

Iata comunicatul publicat de ICCJ vineri 30 martie 2018:

“Joi, 29 martie 2018, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au constituit in Sectii Unite, conform dispozitiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la exercitarea controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, asupra Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

sedinta Sectiilor Unite a fost convocata la cererea Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, transmisa prin adresa nr.105/C/29.03.2018, in temeiul art.27 alin.(1) teza a III-a din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, prin Hotarârea nr.1 din 29 martie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea de modificare si completare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.”

*Cititi aici integral Hotararea ICCJ din 29 martie 2018

*Cititi aici integral Legea nr. 303/2004, in forma in care a fost trimisa spre promulgare