Ne-am obisnuit deja ca "Ziua Justitiei" sa fie sarbatorita la doua date diferite de institutii diferite. Conform cutumei, prima petrecere este organizata de Uniunea Juristilor din Romania, iar cea de-a doua, de Consiliul Superior al Magistraturii. La ambele "Zile ale Justitiei" participa cam aceiasi reprezentanti ai institutiilor din sistemul judiciar. Depinde insa de locatie si de organizatori. Intr-o nota sobra dar destinsa, Consiliul Superior al Magistraturii, condus de judecatorul Adrian Bordea, a organizat duminica, 6 iulie 2014, cea de-a XX-a aniversare a "Zilei Justitiei". La evenimentul care s-a tinut in Sala "Pasilor pierduti" din Palatul de Justitie au participat peste 150 de persoane, cele mai multe dintre ele, aflate in functii importante in Ministerul Justitiei, CSM, ICCJ, PICCJ, DNA, DIICOT, INM, Inspectia Judiciara, Parlamentul Romaniei sau Consiliul Concurentei.

In deschidere, tenorul Alfredo Pascu, prim-solist al Teatrului de Opereta si Musical "Ion Dacian", a intonat Imnul de Stat al Romaniei, moment care a ridicat in picioare intreaga audienta.

Gazda evenimentului a fost presedintele CSM, Adrian Bordea, care a avut si cuvantul de deschidere la eveniment, vorbindu-le participantilor despre increderea societatii in Justitie, despre care sustine ca a crescut la 47%. Seful CSM a subliniat rolul magistratilor in actul Justitiei, afirmand ca procurorii "apara interesele generale ale societatii, ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor", iar judecatorii trebuie sa faca posibila aplicarea legii la situatii noi, "fara a fi pus in discutie un exces de putere".

Cu prilejul Zilei Justitiei, eveniment care a fost moderat de noul purtator de cuvant al CSM, judecatoarea Daniela Pantazi, au mai tinut discursuri si ministrul Justitei, Robert Cazanciuc, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Livia Doina Stanciu, Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlatean, presesdintele Comisiei Juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, Catalin Boboc, presedintele Comisiei Juridice de numiri, disciplina, imunitati a Camerei Deputatilor, Liviu-Bogdan Ciuca, judecatoarea Camelia Toader de la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, directorul Institutului de Cercetari Juridice, Mircea Dutu, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, prof. univ. dr. Verginia Vedinas si judecatorul Dumitru Visternicean, din partea Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova.

Livia Stanciu: "Vrem sa crestem nivelul de integritate al celor care pretind ca se afla in slujba dreptatii"

In ceea ce o priveste pe sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, in timpul discursul sau, aceasta a vorbit despre cele trei mari provocari actuale ale Justitiei, scotand in evidenta necesitatea cresterii nivelului de moralitate dar si de integritate din Justitie si vorbind despre magistratul care se afla in slujba dreptatii:

"M-am hotarat sa va vorbesc despre trei mari provocari pe care le gasim in sectorul de activitate in care activam. Avem datoria de a ne transforma... provocarea principala este intrarea in vigoare a noilor Coduri. A doua provocare este aspirarea la un alt nivel de pregatire profesionala, iar a treia provocare este necesitatea asigurarii unui inalt nivel de moralitate a tuturor membrilor actului de Justitie. Indrum intregul corp profesional sa participe activ la un dialog interprofesional, cat mai constructiv. (...) Vrem sa crestem nivelul de integritate al celor care pretind ca se afla in slujba dreptatii".

La "Ziua Justitiei" organizata de CSM in Sala "Pasilor pierduti" din Palatul de Justitiei au mai luat parte si vicepresedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, membrii CSM, Marius Tudose, Alexandru Serban, Norel Popescu, Alina Ghica, Oana Haineala, Lia Palade, Monalisa Neagoe, Florentina Gavadia, Daniela Ciochina, Bogdan Gabor, secretarul general al CSM Roza Marcu, directoarea INM judecatoarea Octavia Spineanu, adjunctii acesteia, Ana Maria Garofil si Marian Trusca, prim-adjunctul Procurorului General, Bogdan Licu, adjunctul procurorului-sef al DIICOT Alina Bica, Georgiana Hosu, procurorul sef adjunct al DNA, Marius Iacob, sefa Inspectiei Judiciare, judecatoarea Rica Vasiliu Cravelos si adjunctul acesteia, procurorul Gheorghe Stan, presedinta Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din PICCJ, procuroarea Camelia Sutiman, presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, procurorul Constantin Sima, secretarul general al Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania, prof. univ. dr. Ovidiu Predescu si presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu.

Din partea CSM au absentat, motivat sau nu, Cristi Vasilica Danilet, Mircea Aron, Horatius Dumbrava si Corina Dumitrescu. Nici la aceasta "Zi a Justitiei" nu a participat insa procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, premierul Victor Ponta sau Presedintele Traian Basescu. Din informatiile pe care le avem, presedintele Traian Basescu si-ar fi confirmat prezenta la eveniment, insa in ultima clipa s-a razgandit si nu a mai dorit sa participe.

Prezentam in continuare integral discursul judecatorului Adrian Bordea - presedinte al CSM, cu prilejul "Zilei Justitiei":

"Doamna presedinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, domnilor ministri, Excelentele voastre doamnelor si domnilor ambasadori si reprezentanti ai ambasadelor, distinsi invitati,

Ne bucura participarea la acest eveniment a reprezentantilor CSM din Republica Moldova.

Imi revine deosebita onoare de a deschide manifestarea ocazionata de aniversarea Zilei Justitiei. In urma cu 20 de ani, prin Hotarare de Guvern s-a stabilit ca prima duminica din luna iulie sa fie dedicata Zilei Justitiei.

Cele cateva cuvinte pe care doresc sa le rostesc pornesc de la un aforism - “Fiat justitia pereat mundus” - a carui paternitate nu mai este recunoscuta jurisconsultilor sau senatorilor romani, ci papei Hadrian al VI-lea, aforism preluat ca principiu de viata de imparatul Sfantului Imperiu Roman, Ferdinand I (1558). Fiat justitia pereat mundus se constituie ca un simbol al infaptuirii justitiei, al independentei si impartialitatii, pe care societatea o cauta. Alaturi de aceasta, intr-o legatura stransa aducem in prim-plan teodiceea rationalismului modern al lui Leibniz, prin care “justitia divina si justitia umana nu reprezinta decat cazuri particulare ale jurisprudentei universale, in care justitia umana nu este altceva decat logica aplicata domeniului moral”.

Ziua Justitiei reprezinta nu numai o aniversare, ci mai degraba un moment de reflectie asupra activitatii trecute, prezente si viitoare. Fara a prezenta date statistice, trebuie doar sa relev cresterea, in ultima perioada, a increderii societatii in aceasta institutie, la aproximativ 47%.

Idealul justitiei – suum quiqe triuere – este de a da fiecaruia ce i se cuvine, fara a se lasa atinsa de prejudecati, interese, pasiuni, ideal greu de atins in aflarea adevarului, dar mai greu de atins in cautarea dreptatii. Aceasta pentru ca, fie ca recunoastem sau nu, constiinta morala este uneori favorizata, alteori impiedicata de factorii adiacenti mentionati, la care academicianul Atanase Joja adauga factorii externi – politic sau economic.

In temeiul principiilor universale evolueaza sistemele jurisdictionale, cu rolul esential de a sanctiona incalcarea dreptului altuia, in nota comuna de a trai onest, in respectul normelor impuse de societate.

Idealul justitiei reprezinta independenta acestui sistem, care, in toate momentele istorice, s-a confruntat cu dificultati cognitiv-axiologice.

Independenta nu este un privilegiu acordat magistratilor, ci o garantie a preeminentei dreptului, o garantie a procesului echitabil, desfasurat in termen rezonabil, a dreptului la aparare si a unui recurs efectiv.

Independenta si impartialitatea sunt atribute constitutionale ale sistemului judiciar, menite sa asigure functionarea sa ca factor de echilibru in sistemul puterilor statului.

Analiza sistemica a mediului social, a raportului intre membrii societatii sau individ-societate, conduce la un silogism, potrivit caruia ipoteza conflictului perceput la nivel individual concluzioneaza asupra reactiei date de nevoia ordinii de drept stabile si previzibile.

In aceasta masura, conflictul, ca reflectare negativa a valorilor acceptate, incalcare ilegitima a regulii, trebuie tratat din perspectiva libertatii de vointa, intr-un raport de cunoastere si evaluare deschis rezultatelor urmarite, responsabilizand individul la actiuni necesare realizarii idealului moral al timpului sau.

Statele membre ale comunitatii europene realizeaza diferit reformele structurale sau institutionale in sistemele judiciare, determinand cresteri sau scaderi ale numarului magistratilor, incercand astfel sa raspunda cererilor legitime ale cetatenilor privind proximitatea si eficacitatea justitiei. Unele state apartinand in special sistemului de Common Law au apreciat utila convocarea mai frecventa a judecatorilor ocazionali (assistance judges) ori a judecatorilor neprofesionali (lay judges).

Oricum ar fi, insa, locul si rolul justitiei in sistemul organizarii satului roman este dat de prevederile constitutionale (art.124), care consacra aceea ca justitia este infaptuita de judecatori independenti, care se supun numai legii. Alaturi de acestia, procurorii apara interesele generale ale societatii, ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor (art 1- Legea nr. 303/2004).

Garantiile oferite magistratilor, integrate intr-un statut constitutional sau legal, sunt esentiale pentru independenta si impartialitatea de care trebuie sa dea dovada.

Prevederile constitutionale si ale legilor organice atribuie Inaltei curti de Casatie si Justitie competente privind judecarea unor cauze. Insa, cea mai importanta functie a instantei supreme ramane, cu toate interferentele din ultimul timp, aceea de interpretare si aplicare unitara a legii, functie care nu poate fi atribuita niciunei alte instante, fie ea constitutionala.

Aceasta functie este cu atat mai importanta cu cat dinamica sociala creeaza situatia inadecvarii unor texte de lege la conditiile sociale in schimbare, cu consecinta unor efecte pentru care nu au fost edictate. Inadecvarea legii la aceste schimbari releva limitele principiului legalitatii, dar si subtilitatea jurisprudentei de a incerca interpretarea adecvata rezultatului asteptat. ”Fictiunea legalitatii absolute constrange pe judecator la o analiza rudimentara”, scria Jean Francois Perrin - Pour une theorie de la connaissance juridique.

In acest context, formarea profesionala a magistratilor se impune cu caracter obligatoriu, nu numai in raport de avizul 4/2003 al Consiliului consultativ al judecatorilor europeni, dar ca o necesitate practica de permanenta adaptare la schimbarile continue intervenite in raporturile sociale.

Jurisprudenta asigura prioritatea imperativului legalitatii in teoria functionalitatii sistemului statal; iar normele astfel create nu se opun ordinii publice, ci actioneaza in baza legii. Interpretarea depaseste astfel procesul simplei deslusiri a intelesului literal al normei si permite implicarea sistemului de drept pozitiv in statutul relatiilor sociale. Puterea judecatoreasca nu pretinde, prin incorporarea normei jurisprudentiale, ca are prerogative abrogatorii sau de modificare a legii, substituindu-se astfel celei legislative, dar are competenta de a face posibila aplicarea legii la situatii noi, fara a fi pus in discutie un exces de putere.

Omul este o fiinta valorizatoare, gata sa se asigure in actiunea sa de rezultatele si scopurile urmarite intr-un sistem deschis, in care ierarhizarile nu pot fi posibile decat intre valori de acelasi tip.

In domeniul particular al dreptului, determinarea axiologica o constituie armonia, preocuparea constanta pentru concordanta intre practica si certitudinea juridica, dispozitiile susceptibile a fi aplicate avand prioritate numai daca rezultatele urmarite conduc catre aceasta.

Realizarea armoniei trebuie urmata de respectarea tuturor valorilor corespunzatoare campului de aplicare normativ, pentru realizarea protectiei previziunii justificate, intr-o ordine determinata in care dualitatea conduitei individ-societate va fi impusa in favoarea socialului, in cadrul careia valoarea morala este definitorie.

Constiinta morala este rezultatul educatiei, element necesar in evolutia sociala, ce apare ca un “organon de obligatii ce trebuie acceptate, practicate si prezervate, pentru ca viata in comun sa fie posibila si durabila” – Ferdinand Gonseth.

In acest context trebuie tratata chestiunea coruptiei, ca abatere de la moralitate, cinste, datorie. Abaterea de la norma este inacceptabila si trebuie sanctionata, altfel capacitatea corectiei este in pericol, iar societatea condusa spre anarhie.

Justitiei ii revine sarcina corectiei si o va face, pentru ca “Artemis”, zeita, este legata la ochi, nu oarba, si pentru ca sabia sa este atat de lunga incat poate atinge varful piramidei sociale.

De aceea “fiat justitia pereat mundus” se constituie ca un simbol al independentei de care societatea are nevoie.

Inchei prin a multumi judecatorilor si procurorilor, membrilor CSM, Inspectiei Judiciare, aparatului tehnic al CSM, INM si SNG, precum si personalului de specialitate din instante si parchete, pentru activitatea depusa si prin a-i felicita pentru rezultatele obtinute. Nu in ultimul rand, in mod special aduc multumiri ministrului Justitiei pentru colaborarea cu instantele, parchetele si cu CSM. Totodata, si celorlalte institutii ale statului care concura la buna functionare a justitiei. Fiat justitia pereat mundus!"