A fost o chestiune de timp pentru ca vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul Cristian Ban (foto), sa primeasca botezul primului interviu acordat oficiosului ziare.com, asemenea colegului sau judecator Bogdan Mateescu (aka "Bobita Matilet"). Intr-un interviu acordat Ioanei Ene Dogioiu, aceeasi care a facut interviuri si cu Kovesi, Coldea sau Mateescu, si aparut pe oficios in 7 noiembrie 2017, Cristian Ban (fara porecla deocamdata) a denuntat toate masurile si deciziile luate la varful Ministerului Justitiei ori Parlamentului legate de Legile Justitiei, dar si de DNA, Kovesi sau deciziile CCR si s-a plans ca nu se tine cont de ceea ce a propus CSM pe Legile 303, 304 si 317.

Ban crede ca sefa DNA nu este obligata sa se duca la audiere in Parlament: "Prezenta acesteia este obligatorie sau facultativa"

Procurorul Cristian Ban din CSM a acuzat ca in cuprinsul proiectului de modificare a Legilor Justitiei "exista si propuneri neconstitutionale", care "sunt de natura a afecta grav independenta judecatorilor si procurorilor" dar si, atentie, "lupta impotriva marii coruptii", de parca in Legile 303, 304 si 317 e vorba despre marea coruptie...

Intrebat daca apreciaza ca "ne aflam in prezenta unui asalt politic asupra Justitiei", Ban a afirmat ca in ultimul an au fost intensificate aceste atacuri, "cu predilectie asupra DNA si a procurorilor, atat din partea unor oameni politici, cat si din partea unor persoane din diverse medii, condamnate penal ori aflate in diverse stadii procesual penale, precum si din partea unor trusturi de presa", facand vorbire cu acest prilej la "incidentul reprobabil" de la DNA, in care Kovesi a fost inregistrata in timpul unei sedinte de lucru in care cerea decaparea de premieri.

Despre Laura Kovesi si refuzul acesteia de a se prezenta la Comisia parlamentara de ancheta a alegerilor prezidentiale din 2009, Ban a opinat ca prezenta la audiere este obligatorie sau facultativa, conform deciziei CCR. Ii transmitem totusi lui Ban, pentru a nu fi in eroare, ca Decizia CCR la care face referire prevede in clar obligativitatea lui Kovesi de a se prezenta in fata membrilor Comisiei.

Referindu-se la separarea carierelor judecatorilor de cele ale procurorilor, vicepresedintele CSM i-a spus Ioanei Ene Dogioiu ca aceasta masura devine periculoasa intrucat "tinde la crearea a doua CSM-uri si ulterior creeaza premisele pierderii statutului de magistrat al procurorilor".

In interviul acordat lui Dogioiu, in scris sau verbal, vicepresedintele CSM nu a ratat ocazia de a reclama institutiile de presa pe care le acuza de "atacuri mediatice" asupra procurorilor prin "rostogolirea de clisee", precum "pucisti" sau binom, trinom, camp tactic sau republica procurorilor care in final, sustine Ban, au rolul de a afecta in mod grav credibilitatea si independenta sistemului judiciar.

Prezentam in continuare pasaje din interviul acordat de vicepresedintele CSM Cristian Ban la ziare.com:

Vedem o mare preocupare si o mare graba pentru modificarea Legilor Justitiei. Ce justifica aceasta urgenta?

... In urma consultarii sistemului judiciar si a unor dezbateri intense in cadrul CSM, s-a conturat o propunere de modificare a Legilor Justitiei care a fost inaintata la Ministerul Justitiei (MJ) in primavara acestui an. Dar nici proiectul MJ, nici cel al Parlamentului nu si-au insusit propunerile sistemului judiciar decat intr-o mica masura si in domeniile nesemnificative. Mai mult, profitand de promovarea proiectului legislativ, au venit cu propuneri de modificare care sunt de natura a afecta grav independenta judecatorilor si procurorilor, lupta impotriva marii coruptii, organizarea sistemului judiciar si caracterul ireversibil al reformelor inregistrate in ultimii ani in Justitie, obiectiv esential in cadrul MCV. (...)

Ce probleme ati identificat in aceste noi proiecte?

Exista si propuneri neconstitutionale, cum ar fi cea privind posibilitatea ocuparii de catre magistrati a unor functii alese sau numite de demnitate publica, functii cu un evident statut politic. Ambele proiecte inaintate spre avizare la CSM propun modificari in modul de admitere in magistratura, care vor avea un impact negativ asupra functionarii INM si asupra calitatii umane recrutate. Aspecte foarte grave se refera la infiintarea unei Inspectii Judiciare, sub control politic, si a unui Parchet special, sub control politic, prin intermediul carora se vor realiza atat cercetarea disciplinara, cat si cea penala a magistratilor. Evident, aceste instrumente creeaza premisele, pe de-o parte, pentru exercitarea de presiuni asupra magistratilor si membrilor CSM care vor "deranja", iar pe de alta, pentru a-si asigura o imunitate reciproca.

Cum adica?

Daca reclami un abuz penal al inspectorilor judiciari, competenta va apartine noii directii si invers, daca reclami o abatere disciplinara a procurorilor noii directii, competenta revine inspectiei. Ambele institutii fiind controlate de acelasi politic. Nu exista o justificare rezonabila pentru trecerea IJ sub controlul MJ sau al unei alte entitati nou create si nestiute, reglementata prin lege speciala, si nici de creare a unui Parchet (Directii) independent pentru anchetarea magistratilor. Propunerea de infiintare a unei asemenea structuri la acelasi nivel cu DNA si DIICOT, o structura independenta de celelalte, este total neserioasa si nu face altceva decat sa reflecte intentia politicului de infiintare a unui Parchet controlabil. (...)

Considerati ca ne aflam in prezenta unui asalt politic asupra Justitiei?

De aproximativ un an de zile se constata o crestere a atacurilor asupra Justitiei, cu predilectie asupra DNA si a procurorilor, atat din partea unor oameni politici, cat si din partea unor persoane din diverse medii, condamnate penal ori aflate in diverse stadii procesual penale, precum si din partea unor trusturi de presa. Un alt element ingrijorator care se constata in ultimul timp este cel prin care anumite institutii publice par a fi folosite de mediul politic in atacurile indreptate impotriva sistemului judiciar si, in special, impotriva DNA si procurorilor. A existat in cursul acestui an in interiorul DNA un incident reprobabil, constand in inregistrarea si divulgarea catre mass-media a unei sedinte de lucru, inregistrare care se pare ca a fost ulterior modificata si trunchiata, in scopul discreditarii conducerii structurii de parchet. Astfel de practici constituie infractiune sau abatere disciplinara, ridicand totodata semne de intrebare despre cat de lunga este mana politicului. (...)

Vorbeati de atacuri impotriva DNA si a procurorilor in general. Exista insa si multe acuzatii de abuz la adresa procurorilor. Este un nivel ingrijorator?
Magistratii raspund penal, disciplinar si material asemenea oricarei categorii profesionale, fara imunitati sau privilegii. Nu s-a constatat o crestere a infractionalitatii in randul magistratilor mai mare decat la nivelul altor categorii profesionale, astfel incat crearea unui Parchet numai pentru cercetarea magistratilor nu este bazata pe nicio realitate faptica. Nu exista nicaieri in Europa structuri de parchet care sa ancheteze o anumita categorie profesionala.

Si, totusi, exista situatia dlui procuror Negulescu, devenit linie constanta de atac, ca un fel de imagine a procurorilor. De ce nu a fost ea rezolvata mai repede?

Procurorul Negulescu nu poate fi perceput ca fiind imaginea procurorului roman. Pe rolul Sectiei pentru procurori s-a inregistrat un prim dosar undeva prin martie, dupa care pe parcursul a 3 luni de zile sectia a mai fost sesizata cu alte doua dosare privind mai multe abateri imputate, astfel incat, pentru inceput, respectand termenele minime legale in care se desfasoara procedura de judecata, sectia a trebuit sa procedeze la conexarea acestor cauze. In cauzele reunite, volumul probelor propuse in acuzare si aparare este unul ridicat, fiind necesara spre pilda audierea unui numar ridicat de martori. In prezent, dosarul se afla in lucru, administrarea probelor facandu-se cu respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale.

Exista in CSM tabara procurorilor si tabara judecatorilor, antagonice?
Cu siguranta nu exista o impartire pe tabere, judecatori-procurori in cadrul CSM, in ciuda incercarilor politicului de a dezbina cele doua categorii de magistrati si de a scoate procurorii din randul magistratilor.
De ce spuneti ca exista aceasta intentie?

Aceasta incercare a inceput in primavara, odata cu adoptarea legii de salarizare, cand fara nicio justificare, discriminatoriu si neconstitutional, procurorii au fost prevazuti a fi salarizati mai putin decat judecatorii. Din pacate, "proclamatia privind separarea carierelor" aparuta ca urmare a initiativei unor membrii CSM a fost speculata in acelasi sens la unele trusturi media. Multi spun ca nu e normal ca procurorul sa fie magistrat, deci in rand cu judecatorul, ci ar trebui sa fie in rand cu avocatul, astfel incat partile procesului sa fie egale. Consider ca nu putem avea o justitie independenta fara un judecator si fara un procuror independent. Or, independenta nu o poate oferi decat statutul constitutional de magistrat. Principiul separarii carierelor, desi pare unul firesc, devine periculos dincolo de o anumita limita, intrucat tinde la crearea a doua CSM-uri si ulterior creeaza premisele pierderii statutului de magistrat al procurorilor. In acest sens, ultimul proiect initiat de catre Parlament goleste de continut institutia in sine, plenul nemaiavand practic prea multe atributii. Din acesta perspectiva, trebuie vazut daca acest separatism este benefic sistemului judiciar sau ascunde anumite interese conjuncturale determinate de formarea unor majoritati in sectii si plen.
La comisiile din Parlament se lanseaza acuzatii extrem de grave privind "binomul", implicarea SRI in anchete, dosare la comanda. Ca actual membru CSM, dar pana anul trecut procuror in activitate, cum le priviti?
De o perioada de timp in spatiul public au fost lansate tot felul de acuzatii privind interceptari nelegale, dosare fabricate, dosare politice, fara a exista un singur caz dovedit in acest sens. Sunt rostogolite anumite clisee gen "binom, trinom, camp tactic, republica procurorilor" si mai nou "statul paralel, securistii, pucistii", care repetate obsesiv si amestecate cu unele cazuri reale, au scopul de a inocula opiniei publice ideea ca toate anchetele procurorilor si hotararile judecatorilor sunt abuzive si nu se bazeaza pe probe administrate legal. Aceasta dezinformare concertata care se desfasoara prin institutii mass media afecteaza in mod grav credibilitatea si independenta sistemului judiciar in ansamblul sau. Tare ma tem ca in ritmul acesta al atacurilor mediatice si al presiunilor la care sunt si vor fi supusi magistratii ca urmare a cresterii rolului politicului asupra Inspectiei Judiciare si directiei de parchet nou infiintate, asa zisa "republica a procurorilor" se va transforma in "regatul hotilor".
Este dna Kovesi obligata sa se prezinte in fata comisiei parlamentare de ancheta a alegerilor din 2009, conform recentei decizii CCR?
In functie de calitatea in care este solicitata si obiectul comisiei parlamentare, prezenta acesteia este obligatorie sau facultativa conform deciziei CCR.