6 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Intalnire cu psihologul Inaltei Curti - Claris Raicu - “duhovnicul sufletelor” judecatorilor supremi

Scris de: | pdf | print

20 September 2010 11:38
Vizualizari: 12575

O mana de psihologi incadrati la cele mai mari instante din Romania si la Consiliul Superior al Magistraturii ii ajuta pe judecatori, magistrati asistenti, grefieri si arhivari sa faca fata mai bine stresului zilnic, sa se regaseasca si sa treaca mai usor peste volumul mare de munca din fiecare zi. Pana acum, activitatea psihologilor din instante nu a fost cunoscuta multora, poate si din pricina discretiei de care acestia au dat dovada. Lumeajustitiei.ro va prezinta un interviu cu psihologul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Claris Raicu (foto) care ne-a primit cu deschidere pentru a ne relata experientele pe care le-a avut pana acum in incercarea sa de a ajuta magistratii sa isi pastreze echilibrul necesar in aceasta profesie.

 

Cum arata o zi din viata dumneavoastra la munca?

Ziua incepe cu un “buna-dimineata” si un zambet pe buze, adresate tuturor colegilor. Continuu cu revista presei, pe care o primesc in fiecare zi de la colegii mei de la departamentul de informare si urmaresc agenda de lucru. In general, presedintele de sectie, prin magistratul asistent sef, ma solicita atunci cand se confrunta cu anumite situatii care vin sa previna sau sa imbunatateasca comunicarea in echipa, atmosfera de lucru, adaptarea la volumul mare de munca, adaptarea la conditiile de munca precare, lipsa spatiului etc. Din cauza volumului mare de munca, majoritatea colegilor sunt foarte antrenati in activitatile lor si au timpul foarte calculat. Saptamanal am intalniri profesionale si cu doamna doctor Roxana Suciu, medicul institutiei.

De ce aveti aceste intrevederi cu medicul?

Dansa imi comunica diagnosticele medicale cu care ea se confrunta iar eu incerc sa surprind o corelatie intre acestea si impactul psihologic al acestores asupra vietii magistratului. De exemplu, incidenta mare de boli cardiace, in termeni psihologici poate fi tradusa printr-un conflict continuu, pe care magistratul il traieste in viata de zi cu zi. De asemenea, dansa imi sugereaza ca, in intalnirile si discutiile pe care le am cu angajatii institutiei, sa ma axez pe activitati de relaxare, pe invatarea respectarii unui program de viata mai echilibrat si pe educare pentru un stil de viata sanatos. Va dau un exemplu: din cauza volumului mare de munca, multi dintre judecatorii Inaltei Curti nu au un program de masa, nu au acea ora libera, la pranz, in care sa isi ia masa linistiti si eventual, sa isi rezerve cinci minute pentru ei, inainte de a se intoarce la dosare. Trebuie stabilit un ritual, pentru ei, astfel incat fiecare judecator sa aiba un anume timp numai pentru sine, fie pentru masa si cateva minute de repaos, fie pentru relaxare, apoi sa se intoarca la sedinta de judecata pentru restul de dosare. In acest fel, omul devine mai constient de sine, cu mai mult respect pentru sine insusi si se simte si mai bine fizic.

Au magistratii o reticenta in a veni la dumneavoastra?

Daca sunt invitati in cabinet, da. Daca suntem pe culoarul institutiei, nu. Si acest lucru se intampla datorita faptului ca nu au timp pentru ei. De multe ori, fructifica intalnirea cu mine pe culoar unde fie discutam generalitati, fie anumite probleme personale, care se incheie cu sugestii. Tind sa cred ca reticenta vine din lipsa timpului. Nu am reusit inca sa-mi creez o relatie bazata pe incredere cu toti colegii, si asta pentru ca suntem “doar” 482 de angajati. Eu cred ca in viitor aceste bariere vor fi depasite, acest lucru cere timp si perseverenta din partea mea.

Care sunt cele mai dese probleme cu care va confruntati, care va sunt povestite?

Conditiile de munca precare, volumul de munca, problemele financiare, conflictele sercviciu-familie, oboseala, starea de sanatate precara, timpul scurt alocat vietii personale.

Cum faceti consilierea unui magistrat care este prea impovarat de munca?

In primul rand, pastrand confidentialitatea asupra aspectelor discutate. Prin ascultare activa, il las pe om sa vorbeasca, si de obicei, discutia se incheie cu: “ok, daca vrei sa te ajut sa intelegi ce ti se intampla, ar fi de preferat sa iti faci timp sa ne vedem la cabinet”.

Si mai vin?

Da, majoritatea mai vin. Am avut un caz in care cineva mi-a spus ca si-ar dori mult sa discute cu mine, dar am varsta fiicei sale, motiv pentru care nu poate. Am luat-o ca pe o remarca pozitiva, in sensul ca persoana era constienta de propriile limite. Exista prejudecata ca daca psihologul este mai tanar decat omul care ii bate la usa, acesta din urma nu poate fi ajutat. Nu este asa, psihologul este un specialist care are metode si tehnici de lucru acreditate de un corp de profesionisti. Iar de bariera varstei treci prin credibilitate, pe care o obtii fie prin numarul mare de oameni multumiti de sprijinul oferit de tine, fie prin intalnirile de grup unde ii ajuti pe oameni sa reflecteze la problemele cu care se confrunta in viata de zi cu zi. Adica 10-12 oameni dintr-o sectie, stransi pentru a purta o discutie pe o tema anume, de regula pe o problema anume. Revenind la intrebarea initiala, gestica, mimica, dialogul trebuie sa fie in asa fel dirijate, coordonate, incat omul care vine la tine sa inteleaga, sa simta ca in momentul respectiv esti cu sufletul si gandul la problemele lui. De aceea, nu uit niciodata sa adaug ceva nou la cunostintele mele de psihologie, de aceea sunt precoupata zilnic de dezvoltarea mea profesionala si personala.

Cum reusiti sa legati un dialog cu un magistrat care este afectat de deciziile pe care trebuie sa le ia zi de zi, prin prisma profesiei?

Cu rabdare. Si ii ofer timp sa decida daca ne vedem la cabinet sau lasam discutia pentru un cadru mai relaxant pentru el. In general, oamenii de la ICCJ au in spate ani de experienta, si profesionala si personala. Cert este ca nu suntem atoatestiutori, desi uneori ne place sa credem ca da. Sunt disponibila sa intind o mana catre oricine, oricand, pana la urma fiecare pornim in viata cu cate o poveste sau devenim personajele unei intamplari. Un magistrat care are astfel de probleme este limpede ca are un conflict interior intre ceea ce este el ca persoana si ceea ce trebuie sa faca, in conformitate cu profesia pe care o are. De la o anumita experienta de viata incolo, astfel de conflicte sunt putin probabile, dar daca exista, trebuie sa se apeleze la un specialist. Primul pas este sa constientizezi ca o bucatica din viata ta personala se transpune in munca. Dar judecatorul trebuie sa fie impartial, astfel ca

Se impaca impartialitatea cu natura umana?

Si magistratii sunt oameni, nu sunt extraterestrii. Dar se poate ajunge la o impartialitate, prin autoeducare si prin echilibru. Iar la echilibru ajungi prin egalizarea simtirilor cu gandurile. Cand ceea ce simt este egal cu ceea ce gandesc, sunt echilibrat. Automat, sunt sau pot fi impartial.

Care este diferenta dintre un psiholog si un psihiatru in perceptia publica?

Chiar ma intrebam intr-o zi daca a mai decedat un VIP sau daca a mai fost vreunul spitalizat, pentru ca media sa reaminteasca si de noi, psihologii. In primul rand, publicul trebuie educat sa inteleaga aceasta diferenta. Medicul psihiatru este absolvent al Facultatii de Medicina si are competente si studii diferite de cele ale psihologului, care este absolvent de Psihologie. Psihologul poate cere ajutorul medicului psihiatru in vederea diagnosticarii unei persoane care poate sa manifeste tulburari inscrise in sfera psihiatrica. In urma unui examen psihiatric, este necesara interventia psihologului si o anumita medicamentatie. Psihologul vine in ajutorul psihiatrului, este un duhovnic al sufletului, un educator foarte bine pregatit, exigent atat cu el insusi, cat si cu pacientul lui. Acest aspect il diferentiaza de acele persoane despre care se spune ca au psihologia vietii. V-as aminti de un studiu facut de cativa dintre colegii mei care lucreaza in instante: Teodora Palievici, de la Curtea de Apel Suceava, Daniela Buliga, de la Curtea de Apel Iasi, Cristina Afilipoaie de la Curtea de Apel Timisoara, Maria Paris, de la Curtea de Apel Constanta si Camelia Irimia, de la Curtea de Apel Ploiesti, studiu care spune ca angajatii instantelor judecatoresti manifesta o oarecare reticenta in relatie cu psihologul institutiei, poate si pentru ca prezenta psihologului poate induce uneori anxietate colectivului profesional. Totusi, la nivel perceptiv, diponibilitatea personalului de a apela la serviciile psihologice este totusi mai mare decat s-a presupus la inceputul acestui studiu. Acest fapt evidentiaza si o foarte buna flexibilitate. In opinia angajatilor, psihologul este acea persoana care, prin prisma cunostintelor sale, este capabila sa inteleaga personalitatea umana in toata complexitatea ei.

Ar fi necesar sa existe obligativitatea unor sedinte de consiliere psihologica pentru magistrati macar o data pe luna?

Atunci cand esti obligat sa vii la psiholog, sansele de vindecare scad. Asa ca nu consider necesar sa ii obligam pe magistrati, ci mai degaraba as dori sa dezvolt suport-grupuri pentru acestia. Mai exact, lunar sa am intalniri cu tematici diverse, indreptate spre anumite probleme cu care se confrunta.

Depresia poate afecta capacitatea unui magistrat de a solutiona un dosar?

Depresia a devenit un fenomen foarte raspandit, numindu-se “guturaiul psihiatriei”. Ea se caracterizeaza prin trairea sentimentului de tristete, plans frecvent, sentiment de culpabilitate, iritabilitate, anxietate, tensiune psihica, nivelul energiei psihice e redus si orice actiune, cat de mica, presupune efort, tendinta de retragere. Somnul este dificil, apetitul scade etc. Daca un magistrat se confrunta cu astfel de simptome, sunt convinsa ca activitatea lui profesionala va avea de suferit. Dar cel mai important lucru este sa ne informam, sa prevenim aparitia depresiei, si sa ne autoeducam pentru un stil de viata sanatos, nu numai alimentar, ci si psihic si spiritual.

Ati intalnit vreodata un magistrat care sa reclame un stres psihologic ca urmare a cercetarii disciplinare la care era suspus?

Nu. Nu m-am confruntat cu o astfel de problema, dar as veni cu toata deschiderea si buna intentie in sprijinul lui, deviza mea in viata fiind: bine faci, bine gasesti! In final, as vrea sa ii incurajez pe magistrati sa-si acorde timp sa reflecteze la problemele cu care se confrunta in viata de zi cu zi si sa apeleze cu toata increderea la serviciile oferite de cabinetul de asistenta psihologica.

Comentarii

# pompiliu bota date 20 September 2010 16:21 +2

Te rog mult, consultă-i pe Mircea Aron şi pe Aida Popa. Spre binele lor!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 5.10.2022 – Tudoran loveste din nou. Un judecator numara lunile pana la pensie

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva