Sala Constantin Stoicescu din Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti a gazduit joi, 11 decembrie 2014, Conferinta "Rolul legal al avocatului intr-un Stat de drept cu privire la apararea vietii private si a secretului profesional. Situatia din Romania", organizata de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – UNBR si Baroul Bucuresti, cu prilejul Zilei Europene a Avocatilor. Evenimentul care a fost moderat de Emil Hurezeanu s-a bucurat de prezenta unor reprezentanti de marca din Justitie, atat avocati, cat si procurori sau judecatori. Dintre acestia ii amintim pe presedintele UNBR, avocatul Gheorghe Florea, presedintele Uniunii Nationale a Juristilor din Romania, senatorul Ioan Chelaru, decanul Baroului Bucuresti, Ilie Iordachescu, decanul Baroului Ilfov, Serban Lovin, decanul Baroului Ramnicu-Valcea, Monica Livescu, vicepresedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, judecatoarea Rodica Aida Popa de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul sef al serviciului de prevenire si combaterea criminalitatii informatice din DIICOT, Ioana Bogdana Albani, judecatoarea Andreea Simona Uzlau, vicespresedintele UNBR, avocatul Ionel Hasotti, avocatul Florin Petrosel, dar si generalul SRI Dumitru Dumbrava. La evenimentul organizat de UNBR si-a facut aparitia si ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc.

Procurorul Gheorghe Muscalu: "Este sarcina judecatorului de a cenzura actiunile procurorului sau organului de urmarire penala, este sarcina judecatorului de a inlatura ce nu este legal obtinut sau este la limita legalitatii. Este sarcina avocatului de sesiza neregularitati in acesta cauza"

Lucrarile Conferintei au fost deschise de presedintele UNBR Gheorghe Florea, discursul acestuia fiind urmat de cel al vicepresedintelui CSM, procurorul Gheorghe Muscalu. In timpul discursului sau, procurorul Gheorghe Muscalu a vorbit despre utilizarea tehnicilor speciale de interceptare, despre modul in care sunt reglementate si despre necesitatea ca acestea sa fie folosite abia dupa ce au fost autorizate si cu un scop bine definit. In acest sens, procurorul Gheorghe Muscalu a afirmat ca dintre toate tehnicile speciale, interceptarea comunicatiilor este una dintre cele mai importante, dar care, in acelasi timp, afecteaza viata privata. In acest sens, procurorul Muscalu a aratat ca este de datoria judecatorului sa cenzureze actiunile procurorului sau ale organului de urmarire penala si de a inlatura totodata tot ce nu este obtinut pe cale legala. In ce il priveste pe avocat, vicepresedintele CSM a evidentiat ca acestuia ii revine sarcina de a sesiza toate neregulile dintr-un dosar, cu atat mai mult cu cat se prezuma ca avocatul cunoaste cel mai bine cauza.

Prezentam in continuare pasaje din discursul procurorului Gheorghe Muscalu:

"Procurorul are sarcina de a pune in aplicare prevederile legale care sub o forma sau alta aduc atingere vietii privata. Cand am facut cursurile Facultati de Drept aici in aceasta cladire nimeni nu mi-a vorbit vreodata la vreun curs de penal ca intr-o forma sau alta un organ al Statului, o institutie a Statului, poate sa intre cu un picior in viata privata a unei persoane, fara ca persoana sa cunosca acest lucru. Imi aduca aminte ca in 1996 se introducea in Codul de procedura penala de la acel moment un text nou care oferea posibilitatea interceptarii comunicatiilor. Un text inspirat din legislatia Statelor Unite care dadea posibilitatea organelor de urmarire penale sa autorizeze interceptarea comunicatiilor de orice fel si sa le foloaseasca in dosare. (...) Noul Cod de procedura penala aduce un plus de siguranta in acest domeniu. Legea noastra prevede foarte clar ca rezultatul utilizarii acestor tehnici speciale se poate regasi in probe din dosarul penal in dovedirea vinovatiilor, aceste tehnici pot fi utilizate numai in cadrul investigatiei penale. (...) De asemnea, foarte important, toate aceste tehnici pot fi folosite numai daca au fost autorizate. Legiuitorul in reglementarea acestei proceduri autorizate a avut in vedere pe de o parte protectia persoanei, drepturilor si libertatilor persoanei, iar pe de alta parte, necesitatea utilizarii unei astfel de tehnici. Poate ca nu sunt limitativ prevazute in Codul de procedura penala aceste tehnici si metode de cercetare, poate ca ar mai fi fost si altele, dar legiuitorul a vrut sa le indice pe cele mai importante. Cea mai importanta poate care afecteaza viata privata este interceptarea comunicatiilor. In acelasi timp insa, ca urmare a dezvoltarii zonei IT, avem accesul la un sistem informatic, avem accesul la supravegherea video-audio, avem fotografierea. (...) Ce este important si trebuie sa subliniez este faptul ca oricare dintre metode poate fi folosita de procuror numai daca metodele clasice nu pot conduce la rezultatul scontat. Nu este prima metoda, nu este primul element pe care il voi folosi. In fond si la urma urmei sunt metode costisitoare si foarte costisitoare. Nimic nu se face fara bani, totul costa. (...) Niciodata un procuror nu va fi aparat daca in realizarea unui scop intr-un dosar penal apeleaza direct la aceste tehnici. In fond si la urma urmei acesta modalitate de lucru poate fi catalogata la un moment dat abuziva. Nu suntem inca in situatia in sistemul judiciar din Romania de a spune ca aceste modalitati sunt consacrate. Exista, nu numai in Romania, ci si in alte state din lume situatii in care se abuzeaza de aceste modalitati. Este sarcina judecatorului de a cenzura actiunile procurorului sau organului de urmarire penala, este sarcina judecatorului de a inlatura ce nu este legal obtinut sau este la limita legalitatii. Este sarcina avocatului de sesiza neregularitati in acesta cauza. In aceste situatii, Justitia in Romania se infaptuieste prin judecator, iar procurorul isi are rolul sau in cadrul activitatii judecatoresti. (...) In anul I de facultate imi spuneau ca intotdeauna cel care va cunoaste mult mai bine un dosar in instanta este avocatul. Judecatorul are 20,30, 40, 50 de dosare. Avocatul se concentreaza pe o singura cauza. Multe dintre neregularitatile sesizate in utilizare acestor tehinici au fost sesizate de catre avocati si indrepte, corectate de proceduri legislative, inlaturate din cauzele respective, astfel incat sa se ajunga la solutii legale si temeinice. (...) Procurorul solicita judecatorului de drepturi si libertati la cererea motivata a persoanei autorizarea interceptarii comunicatiilor prin orice mijloc de comunicare. Procedura de autorizare nu poate fi ceruta pentru orice tip de infractiune. Este un mijloc costisitor si foarte costisitor".

Judecatoarea Rodica Aida Popa: "Fara virtualitate, fara sisteme informatice ma tem ca nu putea exista"

Discursul vicepresedintelui CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, a fost urmat de cel al judecatorei ICCJ, Rodica Aida Popa, care de la prezidiul Salii Constantin Stoicescu din Facultatea de Drept a subliniat importanta dialogului interprofesional coerent intre judecatori si avocati, precum si necesitatea unei bune colaborari intre acesti actori ai Justitiei, in asa fel incat rezultatul sa fie acela al respectarii legii si al drepturilor justitiabilior. Totodata, judecatoarea Aida Popa a invocat si importanta uriasa pe care o are in prezent sistemul informatic in Justitie.

Prezentam in continuare pasaje din discursul judecatoarei Rodica Aida Popa:

"In primul rand, sunt foarte emotionata pentru ca ma aflu in randul dumneavoastra si, in acelasi tim, ma vad eu pusa la bara sa pledez pentru ceea ce inseamna dialog interprofesional intre judecatori, procurori si avocati de Ziua Avocatului European. In al doilea rand, va marturisesc ca sunt emotionata pentru ca ma aflu intr-o agora a culturii si formarii viitorilor oameni ai justitiei, fie ca sunt judecatori, procurori sau avocati. Eu insami acum 25 de ani absolveam aceasta facultate de care ma simt in continuare atat de legata. In aceste momente ma simt intr-o familie, familia Justitiei romane la un moment aniversar, aceea a avocatului european.

In societatea contemporana romana dar si europeana, necesitatea unor standarde in domeniu reprezinta pentru specialisti o preocupare. Traiesc intr-un spatiu public dar traiesc si intr-un spatiu virtual. Ce ma face sa spun acest lucru? Fara virtualitate, fara sisteme informatice ma tem ca nu putea exista. Si nici nu vom exista in viitor fara ele pentru ca devenim dependenti de acest spatiu public si virtual. In aceasta virtualitate se intreaba daca avem nevoie de necesitatea existentei unor standarde de conduita in profesiile noastre, sau a unui dialog interprofesional. Noi insine ne intrebam de ce este nevoie de existenta unor standarde, de condita, de integritate, in acest nou spatiu al Uniunii Europene. (...)

Ceea ce cred eu personal este ca fiecare cuvant pe care il spunem are o semnificatie deosebita, atat noi ca judecatori, cat si procurorii prin dosarele pe care le instrumenteaza, si nu las la urma avocatul, ci il consider cu un rol special, cu o pondere deosebita in apararea dreptatii. Avocatul vine cu aceasta plusvaloare in stabilirea si realizarea actului de justitie pentru justitiabil. (...) Impreuna, judecatori, procurori si avocati, rezonam cu ceea ce inseamna dispozitiile procedurale intr-un dialog interprofesional coerent. (...) Avem nevoie in sistemul judiciar de aceasta colaborare judecatori - avocati, pentru ca drepturile si legea trebuie sa fie fundamentul unei societati reale, efective pentru justitiabil".