25 September 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

INTERVIU CU AIDA POPA DE LA ICCJ – Fosta vicepresedinta a Inaltei Curti: "Masura arestarii preventive duce la buna desfasurare a procesului... Noile Coduri penale suscita probleme din perspectiva interpretarii si aplicarii lor in ceea ce priveste destinatarii legii... CSM si-a desfasurat activitatea intr-o situatie dificila de reforma judiciara si ca in orice reforma are si plusuri si minusuri...Un procuror de PICCJ s-a dovedit ca poate fi confirmat in functia de judecator la instanta suprema"

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

11 June 2014 18:04
Vizualizari: 9346

Judecatoarea Rodica Aida Popa (foto), fosta vicepresedinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, apreciaza ca magistratii care au savarsit erori judiciare in exercitarea atributiilor de serviciu trebuie sa fie sanctionati conform legii, nefiind de inlaturat ipoteza ca judecatorii si procurorii sa raspunda chiar si material pentru erorile comise, in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului stabileste culpa lor intr-un astfel de caz. Pe de alta parte, judecatoarea Rodica Aida Popa de la Sectia penala a ICCJ nu vede o problema in faptul ca in prezent in instanta suprema ocupa functia de judecator atat magistrati proveniti de la Inspectia Judiciara sau chiar direct dintr-o unitate de parchet, in speta PICCJ. Mai mult, Aida Popa considera ca prin acesta practica, are loc un schimb de experienta in interiorul ICCJ, bazata pe calificarea profesionala pe care o are fiecare magistrat.


In ce priveste activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, judecatoarea Popa afirma ca este una per ansamblu pozitiva, dat fiind ca pana in prezent institutia si-a desfasurat activitatea intr-o situatie dificila de reforma judiciara. Cat despre episodul, din 2013, privind candidatura sa la functia de vicepresedinte al instantei supreme, cand CSM nu i-a acordat votul de incredere pentru un nou mandat in aceasta functie, judecatoarea Aida Popa a refuzat sa isi exprime pozitia fata de acest subiect, considerandu-l o "problema incheiata".

Referindu-se la Ghidul de bune practici intocmit de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in care se sugereaza aplicarea mai multor pedepse cu executare, judecatoarea ICCJ Rodica Aida Popa a afirmat ca scopul acestor recomandari este de a fi aplicate uniform dispozitiile legate de individualizarea judiciara a pedespelor. In acest context, Rodica Aida Popa a subliniat ca rolul Ghidului de bune practici nu este de a impune o practica in acest sens, ci este vorba doar despre "ceva extrajudiciar", fiind de fapt o recomandare care nu trebuie sa fie interpretata ca "o frica sau ca o infrangere a ceea ce se numeste principiul legalitatii".

Acestea sunt doar cateva dintre temele atinse de judecatoarea Rodica Aida Popa de la ICCJ, care a acordat Lumeajustitiei.ro un interviu in exclusivitate.

In cele ce urmeaza, veti afla pozitia judecatoarei supreme fata de masura arestarii preventive, cercetarea si judecarea in stare de libertate, devenita in practica o masura exceptionala, despre respectarea prevederilor CEDO privind asigurarea a doua grade de jursdictie in Inalta Curte, dar si despre revocarea judecatorilor Cristi Vasilica Danilet si Alina Ghica din CSM si ulterior revenirea lor pe aceste pozitii precum si numirea judecatorului Norel Popescu in CSM ca reprezentant al tribunalelor. Judecatoarea Rodica Aida Popa a dezvaluit pentru Lumeajustitiei.ro care sunt, in opinia sa, cele mai arzatoare probleme care trebuie solutionate pentru buna desfasurare a actului de justitie?

Prezentam in continuare interviul acordat Lumeajustitiei de judecatoarea Rodica Aida Popa:

Considerati ca judecatorii pot fi cercetati de procurori pentru abuz in serviciu?

Nu pot sa va dau un raspuns transant asupra acestei probleme pentru ca sunt nuante diferite in legatura cu aceasta infractiune. Conotatiile si efectele unui abuz in serviciu se vor vedea in mod punctual de la caz la caz. Trimiterea in judecata pentru o asemenea infractiune, investirea instantei cu un rechizitoriu pentru o infractiune de abuz in serviciu ramane sa fie analizata prin prisma judecatorului de camerea preliminara, pe baza cererilor si exceptiilor referitoare la sesizarea sub aspectul legalitatii sesizarii pe o asemenea infractiune, iar ulterior, daca se va dispune inceperea judecatii ramane in sarcina judecatorului fondului cauzei sa stabileasca, in raport de probele administrate, cu privire la existenta sau inexistenta unei asemenea infractiuni.

Va adresez aceasta intrebare in contextul in care a existat un judecator de la Bihor care a fost intrebat de DNA de ce a pronuntat o anumita decizie... Vi se pare normal ca un procuror sa ia la verificat o motivare, definitiva sau nu, a unui judecator?

Este o intrebare rupta din context. Repet, in contextul unei sesizari a instantei de judecata cu privire la existenta unei infractiuni, revine competenta stabilirii de catre judecatorul de camera preliminara si ulterior, in eventualitatea dispunerii judecatii, judecatorului fondului respectiv. Mie mi se pare ca in momentul in care este intocmit rechizitoriul pe o asemenea infractiune numai organele abilitate pot sa stabileasca existenta sau inexistenta infractiunii. Nu putem discuta in perspectiva ca un procuror ia in discutie o motivare a unei hotarari. Daca s-a luat in discutie motivarea unei hotarari, s-a luat in perspectiva atributiilor functiei pe care o exercita. Si in raport cu ceea ce va dispune, judecatorului ii va reveni sarcina stabilirii existentei sau inexistentei infractiunii.

In conditiile care se constata ca un judecator a comis anumite abuzuri intr-un dosar, acest lucru fiind stabilit chiar si printr-o decizie a CEDO, cum vedeti raspunderea patrimoniala a magistratilor pentru erori judiciare?

Nu putem vorbi de principiu. Daca s-a stabilit vinovatia unui judecator in exercitarea atributiilor de serviciu urmeaza ca Inspectia Judiciara, in momentul in care este sesizata, sa raspunda in limita raspunderii disciplinare. Este greu de facut o apreciere asupra a ceea ce a stabilit CEDO. Lucrurile trebuie vazute mult mai nuantat, in functie de situatia concreta a cazului. Nu ma eschivez de la a va raspunde la o intrebare, dar nu putem lua o situatie numai dintr-o perspectiva unilaterala.

Nu este de inlaturat si o astfel de ipoteza, s-au facut multe discutii in legatura cu raspunderea magistratului, in mod concret, in urma stabilirii culpei sale in urma erorilor judiciare. Dar consider ca acest lucru poate fi stabilit numai in limitele exprese prevazute de lege.

Vorbind despre activitatea Inaltei Curti, in prezent la Inalta Curte exista si magistrati care provin fie de la Inspectia Judiciara, fie direct de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Vi se pare normal ca un procuror care nu a pronuntat o sentinta in viata lui sa ajunga direct in functia de judecator suprem?

Aceasta problema a suscitat mai multe discutii. Eu nu vad o problema din perspectiva aceasta si o voi spune din perspectiva egalitatii magistratului in fata accesului la promovare in ierarhia instantelor judecatoresti si in ultimul rand la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Curtea Constitutionala a dat aceasta posibilitate nu numai judecatorului, ci si procurorului de a accede in procedura prevazuta de lege la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dispozitiile legale permit acest lucru, conditiile legale parcurse de domnii procurori au fost confirmate prin promovarea ca urmare a sustinerii examenelor in conditiile legii si din punct de vedere al legalitatii lor nu comporta niciun fel de discutie. Repet, si un procuror de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, parcurgand efectiv procedura, s-a dovedit ca poate fi confirmat in functia de judecator la instanta suprema. Sub aspectul experientei si pregatirii profesionale a unui procuror, inspector judiciar, avocat sau oricarui alt magistrat, nu cred ca putem face intr-o astfel de discutie o calificare asupra pregatirii sale profesionale.

Cercetarea si judecarea in stare de libertate a devenit deja o exceptie, in timp ce arestarea preventiva a devenit o regula, ajungandu-se la perioade de arestare preventiva chiar si de 14 luni. Este bine sa fie folosita aceasta exceptie a masurii arestarii preventive ca ceva comun?

Nu pot sa cuantific daca este o regula sau chiar este o exceptie, pentru ca nu avem niste date statistice din care sa reiasca ca masura arestarii preventive este o masura care se dispune de catre judecatorul oricarei instante in mod excesiv. Masura arestarii preventive duce la buna desfasurare a procesului, fara sa intru in toate cazurile prevazute de lege, iar judecatorii verifica legalitatea si temeinicia acestei masuri, fiind suverani in aprecierea conditiilor si prin prisma jurisprudentei CEDO. Aceasta masura este o asumare a indeplinirii conditiilor de legalitate si temeinicie in termenele pe care le aprecieaza ca fiind rezonabile din perspectiva complexitatii cauzei, a procedurilor, a actelor de urmarire.

ICCJ a intocmit un Ghid de bune practici in care aprecia ca ar trebui sa se aplice, conform recomandarilor din Rapoartele MCV, mai multe pedespe cu executare. De ce?

Aceste recomandari au fost o initativa si o preocupare nu numai a judecatorilor Inaltei Curti, ci si a judecatorilor de la curtile de apel. Ele se inscriu in ceea se numeste o detaliere a dispozitiilor legale legate de individulizarea judiciara a pedepselor. S-a simtit nevoia unei aplicari uniforme. La momentul intocmirii lor, aceste ghiduri au fost supuse dezbaterii in sensul consultarii curtilor de apel, care au apreciat intr-o cvasiunanimitate ca ele sunt oportune. Din aceasta perspectiva ele au fost apreciate pozitiv si de expertii Comisiei Europene. Acum, judecatorii sunt liberi sa stabileasca pedespele in functie de dispozitiile legale si daca apreciaza ca aceste recomandari sunt oportune, vor motiva aplicarea dispozitiilor legale si prin prisma acestor criterii, care nu fac altceva decat sa detalieze dispozitiile generale legale legate de individualizare. Eu cred ca este o falsa problema a vedea ghidul ca ceva care este extrajudiciar si care este impus. Nu este impus, este un Ghid de recomandare in aplicarea procesului de individulizare a pedepselor. De altfel, nu trebuie sa ne creeze vreo problema o asemenea dispozitie. Si Noile Coduri, cel Penal si de Procedura penala prevad dispozitii discutabile sau imperfectiuni. Un ghid care are o valoare normativa in raport cu legea doar de recomandare nu trebuie sa fie considerat ca o frica sau ca o infrangere a ceea ce se numeste principiul legalitatii. Nu, el se adauga la ceea ce se numeste buna practica in aplicarea si interpretarea legii.

In acest context, inteleg ca Inalta Curte continua seria intalnirilor cu reprezentantii curtilor de apel ca urmare a intrarii in vigoare a Noilor Coduri in vederea stabilirii unei practici unitare...

Desigur! Si asta prin toate formele posibile de comunicare si de formare, atat in Institutul National al Magistraturii in programele de formare continua, in programele pe care le deruleaza Institutul National al Magistraturii cu Consiliul Superior al Magistraturii in asistenta pe proiecte europene si evident, asa cum bine este anuntat in spatiul public se va demara un proiect regional intre Uniunea Nationala a Barourilor, barourile locale si reprezentanul Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni din partea Romaniei in cadrul Consiliului Europei in vederea interpretarii si aplicarii avizului nr.16/2013 legat de relatiile dintre judecatori si avocati din perspectiva Noilor Coduri care sunt in vigoare la acest moment.

Judecatorul Ion Lazar de la Tribunalul Arad, condamnat de ICCJ la 2 ani si 6 luni pentru luare de mita dupa ce a cerut 30.000 euro, a facut anumite acuzatii la adresa unor judecatori supremi. Ce poate face ICCJ pentru a demonta astfel de acuzatii?

Cauza a fost nuantata. Stiu ca judecatorii cauzei au formulat cerere de aparare a reputatiei in fata Consiliului Superior al Magistraturii. Inalta Curte va trebui sa fie consultata in mod punctual cu privire la efectele unor astfel de sesizari, urmand sa aprecieze de comun acord dupa consultare care este practica pe care o va face. Nu ma eschivez de la a raspunde, ati vazut deja in reactia pe care judecatorii Sectiei penale au avut-o la sesizarea formulata de Directia Nationala Anticoruptie impotriva doamnei judecator Rodica Cosma in sensul ca s-a reactionat cu un comunicat de presa ca urmare a consultarii Sectiei. Sectia penala a considerat ca aceasta este cea mai buna forma de aparare pe langa instrumentele legale pe care le are judecatorul in cauza. In situatia in care se va pune in discutie in sedintele viitoare o asemenea modalitate care va fi reactia. Mi-e greu sa iau o decizie in numele colegilor mei. Ceea ce va decide practic Sectia ca o conduita a Inaltei Curti trebuie sa reflecte dorinta majoritatii.

In opinia dumneavoastra, care sunt in acest moment cele mai arzatoare probleme care trebuie solutionate pentru buna desfasurare a actului de justitie?

Institutiile Noilor Coduri penale suscita probleme din perspectiva interpretarii si aplicarii lor in ceea ce priveste destinatarii legii. Acolo ne-am pus problema cat sunt ele de previzibile si predictibile si care sunt bunele practici pe care judecatorii le au in interpretarea si aplicarea legiilor. Instantele au pus in discutie probleme legate de arestarea preventiva, de compunerea completelor de judecata, de competente in solutionarea unor contestatii, judecatorii de camera preliminara. Au fost multe probleme sesizate ridicate de instante carora Inalta Curte a incercat sa le raspunda fie pe calea Hotararilor Sectiei penale si ulterior a transmiterii lor in teritoriu, fie in caile si instrumentele prevazute de coduri.

Anul trecut ati candidat pentru un nou mandat in functia de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. De ce credeti ca fost respinsa de Plenul CSM?

Nu stiu care sunt motivele respingerii, nu vreau sa deschid acest subiect. Consider ca este o problema incheiata si transata de Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia de judecatori. Actualmente sunt judecator al Sectiei penale si imi desfasor activitatea in conformitate cu ceea ce se numeste lege si deontologie profesionala.

Referindu-ma la functiile de conducere de la Inalta Curte. In acest moment Inalta Curte este condusa de un presedinte care provine de la Sectia penala si doi vicepresedinti, unul de la Sectia penala, unul de la Sectia civila. Ati vedea utila o posibila modificare a regulamentului in sensul in care sa se admita existenta a trei vicepresedinti si un presedinte, doi de la Sectia penala, doi de la Sectia civila sau Sectia de contencios administrativ si fiscal?

Nu ma pot hazarda pe o astfel de proiectie. Aceasta intrebare impune ca din punct de vedere managerial sa fie analizat in ce masura atributiile pe care le au Sectiile in raport cu volumul si competentele instantei supreme necesita o astfel de modificare. Sigur, decizia nu va putea fi luata la nivel managerial, ci abia dupa consultarea adunarii generale a Inaltei Curti cu privire la oportunitatea unei asemenea modificari. Este prematur sa discutam aspecte de modificare a unor functii de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie fara a avea o fundamentare a unei astfel de modificari. Abia ce au intrat in vigoare Noile Coduri, nu stim care este volumul. Consideram ca astfel de modificari pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie vizeaza o degrevare a competentei in solutionarea cauzelor atat in materie penala, cat si in materie civila, ceea ce implica o alocare a actului de judecata numai sub aspectul interpretarii si uniformizarii practicii. Ca atare, aspectele ce tin de modificari manageriale sunt la acest moment prematur a fi puse in discutie.

Vorbind despre modificari, in urma Micii Reforme au luat nastere Completele de 5 judecatori. Existenta acestor complete a condus la situatia in care un om ajunge sa fie judecat de aceeasi judecatori atat in apel, cat si in recurs, sau chiar sa fie achitat la apel in unanimitate, iar in recurs sa fie condamnat in majoritate, creandu-se astfel un raport de 5 judecatori in sensul achitari si 3 judecatori in sensul condamnarii. Se mai indeplineste, in aceste conditii, cerinta CEDO care prevede asigurare a doua grade de jursidictie?

Nu ma lansez in speculatii pe cazuri concrete. Daca legiuitorul ar fi simtit nevoia sa aduca corecturi in ceea ce priveste mecanismul de judecare a cauzelor si a compunerii completelor de judecata ar fi facut-o pe calea noilor Coduri. Ma gandesc ca foarte recent au aparut aceste modificari, legate de competentele Inaltei Curti, fond si apel, vorbind de cauzele in prima instanta, si compunerile completelor de judecata, care ar fi putut permite atat initiatorului cat si camerelor parlamentare sa propuna asemenea modificare la nivelul compunerii completelor si al structurii. Nu a facut-o, vorbim de 2013 prin legea de punere in aplicare. In acest moment initiatorii si puterea legiuitoare au considerat ca nu este oportuna o astfel de modificare. In masura in care Curtea Europeana a Drepturilor omului va pronunta o hotarare pe asemenea probleme, legiuitorul va aprecia la momentul respectiv modificarea acestora in functie de considerentele Curtii.

Vorbim totusi de incalcarea dreptului la un proces echitabil, in conditiile in care nu sunt asigurate cele doua grade de jurisdictie impuse de Curtea Europeana a Drepturilor Omului...

Cred ca lucrurile nu trebuie privite asa. Nu noi suntem cei care trebuie sa apreciem daca se incalca sau nu Protocolul 7, pentru ca am fi neprofesionisti, iar media, in general, urmareste ca scopul informatiilor sale sa fie corect adresate destinatarului. Nu as putea ca sa spun ca se inscrie sau nu ca o incalcare a Protocolului 7. Curtea Europeana a Drepturilor Omului va putea stabili pe calea unei hotarari. Nu ma voi hazarda sa fac o astfel de afirmatie, atata timp cat instanta de contencios european nu stabileste ca o asemenea problema ar intra sub incidenta Protocolului 7.

Sunteti multumita de activitatea CSM?

Consiliul Superior al Magistraturii este un organism care si-a arogat niste sarcini importante, se straduieste foarte mult in asigurarea a ceea ce se numeste cariera judecatorilor. Nu e vorba de a fi multumit sau satisfacut. Institutia care asigura garantia independentei justitie poate sa aiba in activitatea sa accente pozitive si negative. Per ansamblu este o institutie functionala care asigura garantiile unui sistem judiciar echilibrat, iar derapajele pe anumite aspecte cad sub aprecierea destinatorilor acelor incidente care au facut obiectul lor. Nu cred ca trebuie privite ca o absolutizare ca s-a gresit. Noi toti numim in ceea ce se numeste exercitarea atributiilor, fie ca este o greseala umana, fie ca este o abatere disciplinara, fie ca este o incalcare a legii. Cine greseste va raspunde in fata legii. Per ansamblu, ca sa conchid si sa nu ma eschivez, Consiliul Superior al Magistraturii si-a desfasurat pana la acest moment activitatea intr-o situatie dificila de reforma judiciara si ca in orice reforma are si plusuri si minusuri. Per ansamblu, activitatea CSM este pozitiva pentru ca este un demers dificil.

Cum vi s-a parut demersul celor 1.200 de judecatori de revocare a judecatorilor Ghica si Danilet din Consiliul Superior al Magistraturii?

Sunt lucruri trecute, nu ma hazardez sa raspund, ele au constituit un demers la un moment dat, lucurile au evoluat si in ceea ce priveste completarea Sectiei pentru judecatori, aceasta a decurs in conformitate cu ceea ce se numeste proces electiv, ma refer la noul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Norel Popescu. Restul comentariilor pro si contra sunt comentarii care exced, iar rezultatul votului a fost expresia vointei judecatorilor ca acea persoana sa faca parte din Consiliul Superior al Magistraturii. Punct.

Tot despre vointa vorbim si in cazul celor peste o mie de judecatori care nu au mai vrut sa fie reprezentati in CSM de Alina Ghica si Cristi Danilet...

Raspunsul meu este legat de ceea ce se numeste actualitatea Consiliului Superior al Magistraturii. Sanctiunile opiniei publice sau a sistemului judiciar ca urmare a unei decizii se vad in timp. Nu exista o decizie mai putin buna sau o decizie proasta. Este o decizie asupra careia judecatorii, sistemul judiciar raspunde ulterior printr-o maturitate a deciziei pe care o iau. Orice raspuns la intrebare, chiar daca place sau nu place, el reprezinta un aspect care vine sa completeze mentalitatea unui judecator in anul 2014.

In perioada in care ati fost vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a pus in discutie posibilitatea mutarii sediului instantei supreme. In ce stadiu sunt aceste discutii? Cand va mutati?

Nu depinde de noi, daca ar fi dupa noi, ne-am muta cat de repede posibil. Inalta Curte de Casatie si Justitie are un sediu nou, este sediul din Palatul Parlamentului. S-a decis la nivel de institutie ca doua Sectii se vor muta in acea locatie, respectiv Sectiile civile. Deocamdata sunt probleme legate de arhitectura si de amenajarea acelui sediu, sunt in faze tehnice. Din punct de vedere al unui demers concret de mutare nu pot sa va avansez o data certa. Sectia penala si Sectia de contencios administrativ raman la acest moment in actualul sediul al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Comentarii

# nuibai date 11 June 2014 18:51 +20

De ce v-aţi lungit cu atîtea întrebări, cînd se vedea de la prima că nu veţi primi decît nişte limbi de lemn, şi mai puţin decît atît?

# Istratie date 11 June 2014 19:46 +13

Așa d-nă, fiți bărbată, semnați totul și dați anonim!

# avocat BB 53 date 11 June 2014 20:57 +10

Auziti si voi \"apararea reputatiei magistratului\" Pai CSM-ul ori este  instanta disciplinara ori este \"sindicat\" ptr. magistrati sa le apere \"reputatia profesionala\" Mai tanti ce idei comuniste mai ai in capul ala blond? \"Ghid de bune practici? pai asta este o chichita si un  loc de refugiu ca ei sa nu mai fie trasi la raspundere nici pe linie disciplinara. Nu frati juristi ar trebuii sa se dea lege si magistratii sa raspunda sub toate formele de vinovatie juridica adica: disiplinar, penal, material. Adica: daca ai \"gresit\" un dosar civil sa lisse ia banii, daca ai gresit un dosar penal sa faca puscarie in locul celui condamnat pe nedrept si sa ii ia bani pe latura civila ptr. daunele materiale si materiale dar si sa fie sanctionati disciplinari sa fie exclusi din magistratura sau sa li se aplice alte pedepse disciplinare. De foarte multe ori se joaca cu viata si libertatea oamenilor ii aresteaza preventiv dupa care \"le fabrica\' probe sa justifice arestarea preventiva care a transfor  

# Ghita Bizonu\' date 11 June 2014 21:31 +5

Deci in RSR erau niste procese bine conduse .. ca in RSR normalul era arestarea preventiva. Si ca un merit al justitiei socilaitse pot zice ca nu aprea procuroru sa faca caz ca deschide dosar ptr nspe ca[ate ci se anunta sec ca sunt indicii serioase (si un mercedes in curtea unui gestionar platit cu 1700 apai era serios!) si se \"verifica\" iceau din varafu buzelor ca poa fi delapidare dar trebe \"vazut\" . In final cand prejudicul era \"batau in cuie\" (ex[pertiza contra si recontra ) se zicea daca este doaer delapidare sau chiar subminare .. Nu c aacum cand incep sa cercetze subminare si se termina cu o fasaila apopae de contraventie!! Acu nu ma acuzati e nostaklgie ca duipa cum puteti vedea doamna se inspira gros din precedentele nedemoratice

# obiectiva date 11 June 2014 23:04 +6

Lujulica, daca mai vii cu astfel de articole , ITI PIERZI SI CITITORII, SI COMENTATORII......parca ar fi cuvantarea tov, elena ceausescu...la enspelea congres....astia au ramas incastrati intr/o bucla temporala.......

# obiectiva date 11 June 2014 23:05 +2

sincera sa fiu, am avut rabdare DOAR sa citesc titlul si sa scanez vizual poza ! nici nu ma uit peste continut ca TIME IS MONEY !

# obiectiva date 12 June 2014 07:32 0

uite ca face si alina ghorghiu ceva BUN dupa gafa cu MEDIEREA ``Deputatul PNL Alina Gorghiu susține că proiectul privind înregistrarea cartelelor pre-pay încalcă dreptul la viață privată și creează premisa unor abuzuri din partea instituțiilor statului. \"PNL este împotriva acestui demers, care nu face altceva decât să încalce dreptul la viață privată a cetățenilor, cu consecințe la fel de dăunătoare ca cele ale Legii Big Brother, mai ales în contextul invalidării Directivei nr. 2006/24/CE prin Decizia CJUE\", a scris, miercuri, Alina Gorghiu pe blog. *sursa cotidianul.ro

# trolu date 11 June 2014 23:11 +9

ghidul de bune practici chiar asta inseamna cucoana: ICCJ spune cum se aplică legea şi nu o face prin decizie de uniformizare... iar judecătorii carierişti anchiesează la ghidul stalinist

# ce sa ii ceri? date 12 June 2014 01:50 +10

Foarteeee tare!! :)))) se face de ras femeia asta! I se pun niste intrebari destul de dificile si fundamentate la care ar fi trebuit sa aiba curajul sa raspunda, si ea ce face??? nu vrea sa se eschiveze, dar o da cotita. Bravo lujule ca ati adus-o in prim plan ca sa vedem si noi ce nu ii poate pielea, ca nu ii poate! o judecatoare curajoasa ar fi raspuns fara eschive. isi merita faima! femeia asta nu are sare, nu are piper, nu are nici macar apa, fierbe in suc propriu! eu zic ca e bine ca ne-ati aratat cum este. dupa aia zicea lumea ca are luju ceva cu ea :))))

# santinela date 12 June 2014 08:12 +6

Dupa mintea creata a TUTEI asteia si a lui Stanciu,Kovesi,Macovei, arestarea preventiva este \"regula\" si nu \"exceptia\" .Le doare-n cot pe astea de vointa politica a legiuitorului,adica a statului Roman. Hahalere ce mai !

# neskeens date 12 June 2014 11:00 +5

Platitudini si banalitati de la o fiinta care nu a gandit niciodata cu propriul creier. Ca judecator imi pun intrebarea legitima: cum o fi ajuns la ICCJ? Bine, nu e singurul caz de acest gen, dar totusi domnia sa, prin frazeologia inepta, frizeaza ridicolul!

# AVOCAT BB 53-PTR. SANTINELA date 12 June 2014 11:05 +2

Nu mai elogia si tu STATUL si PARLAMENTUL ca aceste institutii daca doreau puteau sa modifice legea referitoare la arerstarea preventiva dar ei in schimb ia o gramada de bani ptr. a dormii in fotoliile Parlamentului si a vede \"filme deocheate\" in timpul \"incarcatului\" program de 2/zile pe luna. Iar de modificat intr-o forma democratica institutia arestarii preventive nu este deloc greu. Cu un amendament in cateva ore poate modifica institutia arestarii preventive ptr. a nu se mai abuza de aceasta arestare preventiva care doar teoretic este exceptie ca practic este o regula generala. Nici nu se uita la probele din dosar si te pomenesti cu 29 zile arestare preventiva chiar daca fapta constituie sau nu infractiune,  chiar daca sunt cauze justificative sau neimputabile  iar daca invederezi unele probe spun ca probele se invoca pe fondul cauzei. De unde o mai fi scos ei si asemnea practica nu stiu iar dupa ce te-au arestat si vad ca pe fondul cauzei nu au probe iti \"fabrica impreuna cu 

# AVOCAT BB 53-CONTINUARE date 12 June 2014 11:12 +1

politia si parchetul probe cat stai in arest preventiv ca sa justifice mandatul de arestare preventiva ca sa nu mearga la puscarie cel care ti l-a emis ilegal(fara probe) si uite asa ii doare in cot pe toti de noi. Pe alta parte majoritatea avocatilor cand ajungi pe mana lor in penal te \"storc \" de bani si fara niciun efect multi se duc la parchet in instanta doar cu \"fizicul\" fara sa invoce sau sa invedereze procurorului sau judecatorului ca nu sunt probe, ca sunt cauze justificative etc. de foarte multe ori avocatii sunt \"rubedenii\" de ale politistilor, procurorilor si judecatorilor si nu au cum sa ii \"deranjeze\" pe acestia , ba dimpotriva unii dintre avocati sunt chiar mai jalnici si josnici merg pe ideea \"lasa ma sa il aresteze ca sa il mulg mai mult de bani\" Multi dintre avocati nu sunt decat niste \"tepari autorizati\"

# avocat BB 53-CONTINUARE date 12 June 2014 11:19 +1

Apropo de modificarea si clarificarea lacunelor pe institutia arestarii preventive ca sa nu mai fie interpretata gresit sau sa se abuzeze de arestarea preventiva Parlamentul doar o fraza sau doua ar trebuii sa introduca ptr. sa nu mai fie regula generala arestarea preventiva Exp: \"Arestarea preventiva nu poate avea loc numai in cazurile de infractiune flagranta si cu probe indubit. in ceea ce priveste vinovatia, savarsirea si existenta faptei penale de care este suspectat\"     de aceste aspecte lamuritoare trebuia sa aibe grija cei care au facut Codurile si au luat o gramada de bani, dar si magistratii intrucat ei au dreptul de initiativa legislativa. Asa ca uite le-am dat o idee acelor parlamentari juristi pentru care trebuie sa ma \"cinsteasca\" daca doresc sa rezolve aceste abuzuri privind arestarea preventiva.

# Avocatul31 date 12 June 2014 14:19 +4

;-) ;-) ;-) Considerati ca judecatorii pot fi cercetati de procurori pentru abuz in serviciu?...Raspuns:NU. ;-) ;-) ;-) ;-)Anul trecut ati candidat pentru un nou mandat in functia de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. De ce credeti ca fost respinsa de Plenul CSM? Raspuns:eu nu am fost primita in mafia judiciara basista,dar actualmente imi desfasor activitatea pe aceleasi principii deontologico-profesionale ca toti magistratii care trag pisica de coada,freaca menta si isi incaseaza lefurile-avantajele potrivit legii,care sunt eu. ;-) ;-) ;-) ;-) ;-) ;-) Cum vi s-a parut demersul celor 1.200 de judecatori de revocare a judecatorilor Ghica si Danilet din Consiliul Superior al Magistraturii? Raspuns:Nicicum,politica,adica infractorii pe care-i giram sunt sanctionati de opinia publica,noi suntem niste magistrati marionete.Punct. ;-)

# Băscase date 12 June 2014 14:32 +3

Viața bate pamfletul.

# bau date 12 June 2014 16:38 -3

Stimabililor, sunteti in eroare. Cm spuneti ca nu le pasa si dispun preventiva mai mult fara decat cu rost? Ia vedeti ca toti cei ce testeaza regimul de preventiv striga ca din gura de sarpe ca nu-i legal. Si sunt juzi nu suti ! Pai vedeti ca au o atitudine sanatoasa ? Deci voi gresiti.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.09.2022 – Comisia a mai terminat o lege

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva