Ofelia Dobra (foto) este executor judecatoresc in cadrul SPCEJ “Dobra Cosoreanu si Asociatii” si are o vechime in profesia de executor judecatoresc de peste 10 ani. Absolventa a Facultatii de Drept promotia 1997, Ofelia Dobra a trecut rand pe rand prin mai multe profesii: avocat in Baroul Giurgiu, consultant la CNSAS, iar din 2003 a debutat in profesia de executor in circumscriptia Judecatoriei Buftea – judetul Ilfov. Membru in Camera Executorilor Judecatoresti de pe langa Curtea de Apel Bucuresti (CEJ Bucuresti) Ofelia Dobra, a acceptat sa dialogheze cu Lumeajustitiei.ro despre problemele din interiorul Camerei, formatiune care se confrunta in prezent cu probleme de legitimitate a conducerii, dupa contestarea in instanta a rezultatului alegerilor din 26 martie 2013, demers soldat cu suspendarea hotararii prin care s-au ales noile organe de conducere.

V-ati numarat printre contestatarii alegerilor din 26 martie 2013 de la Camera Executorilor Judecatoresti - Bucuresti, care ati semnat actiunea de anulare a rezultatului acestor alegeri, iar pana in prezent ati obtinut din partea instantei suspendarea hotararii Adunarii Generale a CEJ Bucuresti pana la solutionarea definitiva a cauzei. Ce v-a determinat sa apelati la un demers atat de radical?

Este adevarat, m-am aflat printre colegii care au contestat rezultatul alegerilor din 26 martie 2013 si asta pentru ca am considerat ca avem datoria sa fim vocali, chiar si in privinta respectarii dispozitiilor legii si statutului profesiei noastre, aceasta obligatie fiind impusa de dorinta de a preda stafeta unei profesii solide loiala normei juridice catre viitorii executori judecatoresti, si nu in ultimul rand din respect fata de profesia pe care o exercit. In pofida celor aparute in publicatia dvs, nu consider ca asistam la un haos in Camera Executorilor Judecatoresti – Bucuresti, ci la un proces de identificare si implementare a unor solutii pentru consolidarea acestui corp profesional. Este momentul ca la 13 ani de la aparitia Legii 188/2000 privind profesia executorului judecatoresc sa purcedem la initierea unei reforme interne si sa nu mai acceptam abateri de la normele legale profesionale.

Vorbiti de reforma in profesia de executor judecatoresc, care de ce sa nu recunoastem, nu e una din cele mai agreate in societate. Asta poate si din cauza ca pana acum liderii asociatiei dvs profesionale de breasla au fost prea stersi. Ce intelegeti prin reforma in acest domeniu?

Profesia de executor judecatoresc este una cu un grad de uzura, ca imagine, destul de ridicat, pentru ca executorul judecatoresc interfereaza cu actul de justitie, in general, in conditii de contradictorialitate. Consider ca este vremea sa aiba loc o largire a bazei de reprezentare a executorului judecatoresc in cadrul forurilor natioale interne, precum Consiliul si Congresul UNEJ, mai ales in contextul in care prin dispozitiile Legii 188/2000 se impune stabilirea prin statut a normei de reprezentare pentru delegatii fiecarei camere, lucru care nu s-a intamplat pana in prezent. Trebuia sa identificam solutiile optime pentru crearea unor parteneriate cu institutiile statului in vederea asigurarii fluxului de informatii atat de necesare actului de executare, in conditii de maxima siguranta. Camera Bucuresti, cea mai mare camera din punct de vedere numeric din cadrul UNEJ, trebuie sa se implice pentru initierea unei largi colaborari cu Ministerul Justitiei in vederea adaptarii legislatiei care guverneaza profesia cu realitatea sociala. De exemplu, este nevoie de statuarea normei de reprezentare, identificarea unor solutii legislative pentru eliminarea ambiguitatilor juridice gen sechestru penal vs. executare silita si a celor generate si constatate urmare a aplicarii noului Cod de procedura civila.

Stiu ca in practica, voi executorii va loviti de sechestrul impus de procurori pe anumite bunuri in cadrul unor dosare de urmarire penala, situatii in care legea nu va interzice sa continuati executarea silita, dar fata de care in practica vi se intampla sa devenit adversari ai procurorilor. Cum depasiti asemenea situatii si ce riscati in prezent din cauza legislatiei ambigue?

Nu vorbim de o adversitate a executorului fata de procuror, si nici invers, ci de un vid legislativ, care conduce la transarea acestor situatii doar de catre instanta judecatoreasca, care la randul ei nu are inca o practica unitara, insa pana la definitivarea acestor solutii executorul judecatoresc devine subiectul unei plangeri penale din partea Parchetului, fiindu-i practic imputat un aspect netransat de legislatie. Ca initiator legislativ, speram ca Ministerul Justitiei sa completeze noul Cod de procedura civila astfel incat sa se evite pe viitor situatia in care executorul care duce la indeplinire un mandat dat de catre creditor sa ajunga sa fie urmarit penal, doar pentru ca in speta a intervenit un sechestru asigurator instituit de organele penale.

Cu ce alte probleme majore va confruntati de la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila?

Este bine venita din punct de vedere al sigurantei juridice norma care impune intabularea imobilului anterior vanzarii sale la licitatie, in cadrul unei executari silite, insa se impune modificarea celorlalte legi, in asa fel incat obtinerea certificatului de rol fiscal pentru intabulare sa fie la indemana executorului judecatoresc, iar Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara sa aiba posibilitatea sa elimine taxa de intabulare, care in mod anormal ramane in acest caz in sarcina creditorului. Practic, in cadrul unei executari silite, executorul nu poate trece la vanzare intrucat cel care trebuie sa achite taxele de cadastru este debitorul, care evident ca nu va accepta sa plateasca pentru ca este impotriva intereselor sale. O alta anomalie, care nu tine cont de realitatile pietei si care conduce la majorarea excesiva a taxelor impuse creditorului, este cea privind obligativitatea pentru executor de a mediatiza intr-un ziar publicatia de vanzare. Nu este vorba de evitarea transparentei, insa costurile publicarii in ziare sunt foarte mari, mai ales cand ai zeci de publicatii de vanzare intr-o zi, iar pe de alta parte, tirajele ziarelor au devenit foarte mici, in raport de cititorii on-line, care depasesc in prezent cu mult pe cei din presa tiparita. Ar fi mult mai simplu si util daca legiuitorul ar prevedea pe viitor ca publicatiile de vanzare sa se afiseze on-line, intrucat acest lucru ar asigura si costuri mai mici, dar si o vizibilitate mai mare in piata. Iar exemplele de acest gen pot continua...

Si in instante si in parchete exista in prezent probleme majore de interpretare a legii. Pana se aseaza o practica unitara intr-o materie, trec de regula ani de zile, timp in care apar solutii diametral opuse. Banuiesc ca si in breasla executorilor se petrece acelasi fenoment. Cum vedeti depasirea acestor probleme in cadrul CEJ Bucuresti, care este cea mai mare camera din tara?

Imi doresc crearea unor programe care sa asigure un dialog pe jurisprudenta cu membrii Camerei, si totodata organizarea unor intalniri profesionale periodice cu judecatorii din cadrul instantelor de executare, pentru identificarea jurisprudentei formate si in final asigurarea implementarii unei practici unitare. Din pacate, pana la acest moment, conducerile Camerei Executorilor Judecatoresti – Bucuresti din ultimii 13 ani nu s-au preocupat de asemenea probleme, iar consecintele negative generate de lipsa de implicare se vad cu ochiul liber.

Ceea ce spuneti sunt lucruri de bun simt, insa ma indoiesc ca se pot pune rapid in practica in conditiile in care la alegerile din 26 martie 2013 am observat ca s-au ales organe de conducere fara votul necesar si fara vechimea neintrerupta ceruta de lege. Se mai poate vorbi de responsabilitate si profesionalism in Camera Bucuresti?

Da, deoarece chiar daca au existat aceste sincope, semnalul responsabilitatii a fost dat in primul rand de Congresul UNEJ din luna mai 2013, care a modificat in statul profesiei conditia vechimii neintrerupte pentru accederea in functiile de conducere ale profesiei, de la 10 la 7 ani, si nu in ultimul rand, conducerea actuala a UNEJ a inteles sa se implice si sa procedeze la convocarea urgenta, in acord cu statutul, a unei noi Adunari Generale la Camera Bucuresti, pentru realegerea organelor de conducere.

Intentionati sa candidati, marti, 16 iulie 2013, la noile alegeri de la CEJ Bucuresti, care se vor organiza la Universitatea Nicolae Titulescu?

Da, voi candida deoarece am inteles ca o functie de reprezentare, constituie o indatorire si nu un privilegiu, ca reprezentantii nostri vor trebui sa investeasca multa energie profesonala pentru ca, pana la urma, interesul particular al fiecarui executor este interdependent de interesul general al profesiei.