Lumeajustitiei.ro a avut dreptate! Iata si o dovada din sistemul judiciar ca Hotararea CSM nr. 918 din 23 octombrie 2012 - prin care cu majoritate de voturi s-a decis ca adjunctul Procurorului General (cu delegatie) Daniel Marius Morar, este „membru de drept al CSM” pe perioada cat acest post este vacant - reprezinta un act abuziv prin care s-a girat un act de impostura. Prin sfidarea Constitutiei! Asociatia Magistratilor din Romania a formulat o contestatie la CSM impotriva Hotararii, dar si o actiune in anulare in instanta, pentru a impiedica prezenta lui Daniel Morar in CSM, al carui vot in viitor ar fi lovit de nulitate absoluta. In cadrul acestei actiuni, s-a cerut si suspedarea actului administrativ, pana la verdictul pe anularea acestuia. Actiunea AMR a fost depusa la Curtea de Apel Bucuresti (dosar nr. 8118/2/2012) care a primit termen tocmai in data de 14 ianuarie 2013. Prezentam in continuarea textul integral al actiunii formulate de presedintele AMR, judecatorul Dan Spanu (foto).

Domnule Presedinte,

„Subscrisa Asociatia Magistratilor din Romania (A.M.R.), organizatie neguvernamentala de utilitate publica, reprezentata prin Presedinte – judecator conf. univ. dr. Dan Spanu, formuleaza in contradictoriu cu paratul Consiliul Superior al Magistraturii, prin reprezentant – judecator Alina Ghica, in calitate de presedinte, cu sediul in Bucuresti, Calea Plevnei nr.141B, sector 6, Bucuresti, prezenta

ACTIUNE IN CONTENCIOS ADMINISTRATIV,

intemeiata pe prevederile art. 1 si urm, art. 11 si 14 din Legea nr. 554/2004 rep. a contenciosului administrativ.

Solicitam desfiintarea in totalitate a Hotararii nr. 918/23.10.2012 a Plenului C.S.M., pe care o consideram vadit nelegala.

Mentionam ca la momentul formularii prezentei cereri aceasta hotarare nu este redactata si ca am solicitat Consiliului Superior al Magistraturii revocarea ei, conform art. 7 din legea mentionata.

Va solicitam sa dispuneti citarea paratei Consiliul Superior al Magistraturii – Calea Pleveni nr. 141 B, sector 6, Bucuresti

Va rugam, de asemenea, ca in temeiul art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004, sa dispuneti suspendarea executarii actului.

1. Succinta prezentare a situatiei de fapt.

Prin Hotararea pe care intelegem sa o atacam, adoptata cu majoritate de voturi, Plenul CSM „dupa suplimentarea ordinii de zi, si-a insusit punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si contencios privind interpretarea dispozitiilor art.12 alin.6 din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii si a stabilit ca prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate participa la sedintele Sectiei pentru procurori si ale Plenului CSM, in perioada vacantie functiei de procuror general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Asa cum rezulta din datele facute publice, hotararea mentionata are la baza nota nr. 28017/1154/DLDC/28035/ST/2012 a Directiei legislatie, documentare si contencios, care a fost insusita ca atare prin Hotararea nr.370 din 22.10.2012 a sectiei pentru procurori din cadrul CSM.

In esenta, atat nota cat si Hotararea nr.380 retin ca:

- Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, nu contine prevederi privind reprezentarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul CSM in perioada vacantarii functiei de procuror general al acestui parchet. Textul art.28 alin.1 din actul normativ mentionat se refera la „procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”;

- aceasta prevedere este transpusa de o maniera identica in art.12 alin.6 din Regulamentul de organizare si functionare a CSM;

- functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este omoloaga (!) celei de presedinte al i.C.C.J., iar prin Hotararea nr.620/10.09.2009 a sectiei pentru judecatori s-a dispus delegarea vicepresedintei Inaltei Curti de Casatie si Justitie in functia de presedinte al instantei supreme;

- art.7 alin.3 din Regulamentul de ordine interioara al Parchetelor, aprobat prin ordinul Ministrului Justitiei nr.529/C/2007 prevede ca: „in perioada absentei procurorului general sau a imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-adjunctul procurorului general il inlocuieste de drept in exercitarea atributiilor ce ii revin in aceasta calitate”, or, vacantarea functiei de procuror general prin expirarea mandatului se incadreaza in prima ipoteza prevazuta de text;

- procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este de drept membru al Consiliului Superior al Magistraturii, tocmai in considerarea acestei calitati si nu exista nici interdictie legala expresa privind participarea primului sau adjunct la sedintele Sectiei pentru procurori a C.S.M.

***

Consideram, pentru motivele ce le vom dezvolta in continuare, ca Hotararea nr. 918/23.10.2012 a Plenului CSM este contrara dispozitiilor si principiilor Constitutionale, reglementarilor cu caracter organic cuprinse in legile privind statutul magistratilor si functionarea CSM, la care adauga in mod nepermis.

Va solicitam, in consecinta, sa dispuneti desfiintarea ei in totalitate.

II. Dezvoltarea motivelor ce conduc la desfiintarea pentru nelegalitate a hotararii

1. Potrivit prevederilor art.133 lit.c din Constitutia Romaniei, revizuita in anul 2003, unul din membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii este „procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Textul constitutional este reluat ad litteram in art.28 alin.1 din Legea nr. 317/2004 modif. si rep. privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu referire la participarea procurorului general la lucrarile sectiei pentru procurori.

Prin Hotararea nr. 370/22.10.2012 a acestei din urma sectii se arata expres ca: „functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura functie din sistemul judiciar care nu poate fi ocupata prin delegare”.

2. Atat nota Directiei legislatie, documentare si contencios, cat si Hotararile adoptate pe baza ei (nr.370/22.10.2012; respectiv nr.9]18/23.10.2012) justifica solutia criticata prin preocuparea „pentru asigurarea cvorumului necesar desfasurarii sedintelor Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”. Or, aceasta „grija” este cu totul nefondata, in conditiile in care Constitutia si legea nr.317/2004 prevad ca sectia respectiva este compusa din 5 (cinci) procurori, la care se adauga procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ministrul Justitiei.

Chiar reala daca ar fi, aceasta ingrijorare nu justifica in nici un mod situatia absurda si inadmisibila care s-a creat, si anume ca printr-o hotarare a CSM sa se adauge la Constitutie, la legea organica de functionare si la propriul regulament.

De altfel, chiar daca ar fi modificat regulamentul in sensul acestei hotarari, caracterul neconstitutional si nelegal al demersului ar fi fost acelasi, dar s-ar fi pastrat macar o bruma a unei aparente de legalitate. Plenul CSM n-a considerat necesar nici macar un asemenea minim efort.

3. Va invederam, in acelasi context, ca atat Constitutia cat si Legea nr. 317/2004 se refera expres la cei trei membri de drept ai CSM: ministrul Justitiei, presedintele I.C.C.J. si procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J., fara nici referire la posibilitatea substituirii/delegarii de competente ori inlocuirii titlurilor. In nota, ca si in hotararea nr. 370/22.10.2012, se mentioneaza ca interdictiile trebuie sa fie exprese. Dimpotriva, consideram ca exceptiile (si anume posibilitatea inlocuirii titularilor de drept) trebuie sa fie prevazute ca atare in actele normative, ceea ce nu s-a intamplat, si nu deduse prin interpretari extensive fara nici un temei.

De altfel, in ultimii 8 ani de existenta ai CSM (luand ca reper temporal anul 2004, al adoptarii Legii nr. 317) au existat numeroase situatii cand, din diferite motive, inclusiv prin vacantarea postului, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul Justitiei ori procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost in imposibilitate de a participa la lucrarile CSM. Niciodata nu s-a pus macar problema desemnarii unor vicepresedinti/secretari de stat/adjuncti care sa ii inlocuiasca.

Sub acest aspect, referirile la situatia doamnei judecator Barbulescu Lidia, vicepresedinta a Inalta Curte de Casatie si Justitie la un moment dat, sunt cu totul neavenite.

Prin Hotararea nr.620/10.09.2009 a sectiei pentru judecatori a CSM, domnia sa a fost delegata in functia de PRESEDINTE al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si in aceasta din urma calitate a participat la sedintele CSM. Actualul prim adjunct al procurorului general de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a fost delegat (nici nu ar fi legal posibil) ca procuror general, astfel incat cele doua situatii sunt de necomparat.

4. Foarte semnificativ este si faptul ca pentru a eluda dispozitiile constitutionale si legale, nota interna pe care se intemeiaza hotararile face apel la un alt regulament (!), de data aceasta cel de ordine interioara al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului Justitiei nr.529/C/2007, care prevede in art.7 alin.3 ca: „in perioada absentei procurorului general sau a imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-adjunctul procurorului general il inlocuieste de drept in exercitarea atributiilor ce ii revin in aceasta calitate, iar in cazul absentei acestuia sau al imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, atributiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general”.

In logica, desigur profund criticabila, a hotararii atacate, ar urma probabil ca in cazul absentei primului-adjunct al procurorului general la lucrarile CSM sa participe un adjunct si, de ce nu, un sef de sectie ori un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Este desigur, un argument ad absurdum care evidentiaza inconstienta tezei privind reprezentarea „in cascada” a unor functii pe care Constitutia si legea nu le prevad ca fiind transmisibile.

Cu privire la cererea de suspendare a executarii actului administrativ

In ceea ce priveste solicitarea de a se dispune, in temeiul art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004 rep. suspendarea executarii actului, consideram ca sunt in mod cumulativ si pe deplin intrunite cerintele prevazute de aceste texte legale.

In opinia noastra, exista un „caz bine justificat”, in acceptiunea data acestei notiuni prin art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Faptul ca forul suprem al puterii judecatoresti incalca de o maniera flagranta Constitutia si legile, ca functioneaza intr-o componenta nelegala si va adopta hotarari importante intr-o astfel de compunere, prezinta o gravitate deosebita.

Din aceste imprejurari rezulta si urgenta unei astfel de solicitari, iminenta unor hotarari nelegale, atacabile in justitie, ca si urmarile create de aceasta situatie fiind evidente si de neacceptat.

***

Va solicitam, in consecinta, sa constatati nelegalitate Hotararii si sa dispuneti anularea acesteia. Consiliul Superior al Magistraturii si-a arogat cu de la sine putere atributii de a legifera intr-un domeniu care nu ii este, din punct de constitutional si legal, atribuit in competente, astfel incat reintrarea in vigoare a ordinii de drept este absolut necesara”.

PRESEDINTE A.M.R. - judecator conf. univ. dr. Dan Spanu

Comunicatul CSM prin care s-a anuntat decizia luata prin Hotararea nr. 918 din 23 octombrie 2012

„In sedinta de astazi, 23 octombrie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat - cu majoritate de voturi - ca prim - adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate participa la sedintele Sectiei pentru procurori si ale Plenului CSM, in caz de vacanta a functiei de procuror general.

Potrivit art. 7 alin (3) din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 529/C/2007, „in perioada absentei procurorului general sau a imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-adjunctul procurorului general il inlocuieste de drept in exercitarea atributiilor ce ii revin in aceasta calitate, iar in cazul absentei acestuia sau al imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, atributiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.”

Avand in vedere faptul ca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, in considerarea calitatii pe care o detine si in scopul asigurarii reprezentarii la nivelul Consiliului, prin conducator, ca reprezentant al autoritatii judecatoresti a Ministerului Public, Plenul CSM a apreciat ca prim-adjunctul procurorului general poate participa la sedintele Sectiei pentru procurori si ale Plenului Consiliului, avand aceleasi atributii, competente si interdictii de a participa sau de a vota - art. 28, alin (2) din Legea nr. 317/2004 - pe care le are procurorul general.”

*Cititi aici actiunea AMR depusa la Curtea de Apel Bucuresti