Dupa 6 luni de cercetari si consultari cu experti din domeniu, Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Rosia Montana (GIMPCRM) a transmis companiei Rosia Montana Gold Corporation concluziile si recomandarile sale. Un raport complet este asteptat din partea GIMPCRM in urmatoarea perioada.Proiectul minier Rosia Montana reprezinta singura solutie concreta de reabilitare si restaurare a patrimoniului zonei Rosia Montana, prin intermediul investitiilor financiare propuse de catre compania Rosia Montana Gold Corporation. Aceasta este concluzia principala la care a ajuns Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Rosia Montana (GIMPCRM).

Opinia expertilor in patrimoniu confirma faptul ca peisajul cultural din Rosia Montana este in cea mai mare masura rezultatul ocupatiei de baza a locuitorilor acesteia, mineritul. Proiectul minier continua traditia locala, completand succesiunea normala a fazelor tehnologice specifice evolutiei mineritului si contribuind la evitarea depopularii severe, prin perspectiva de dezvoltare pe care o ofera zonei.

GIMPCRM are si un set de 17 recomandari specifice, majoritatea adresate RMGC, unele adresate autoritatilor competente, pentru a se asigura ca masurile de protectie si punerein valoare a patrimoniului au maximum de efecte benefice.

Grupul de experti considera ca planurile alternative de dezvoltare a Rosiei Montane, care pornesc de la premisa conservarii in situ, iar apoi a punerii in circuit a tuturor vestigiilor de patrimoniu contin, in marea lor majoritate, doar declaratii generoase, fara a avea insa un fundament realist de implementare.

Timp de 6 luni, expertii Grupului au organizat o serie de intalniri de lucru dedicate patrimoniului arheologic si istoric, patrimoniului arhitectural, precum si subiectelor legate de comunitatea locala, patrimoniul etnografic si amenajarea muzeistica. In urma acestor dezbateri, GIMPCRM a transmis companiei Roșia Montana Gold Corporation (RMGC) o serie de concluzii si recomandari referitoare la proiectul minier si impactul sau asupra patrimoniului din zona, pe care RMGC le-a dat publicitatii prin intermediul unui comunicat.

“Am asteptat cu foarte mult interes concluziile expertilor Grupului, carora le multumim pentru initiativa de a se implicain problema patrimoniului de la Rosia Montana, un subiect cu foarte multaincarcatura emotionala. Opiniile lor confirma faptul ca acest proiect a fost gandit cu responsabilitate si ca propune solutii corecte pentru reabilitarea patrimoniului. Vom analiza cu atentie recomandarile primite, asa cum am facut ori de cate ori experti din diferite domenii preocupati de proiectul minier Rosia Montana ne-au adresat recomandarile lor, si vom lua masurile necesare, acolo unde se impun”, a declarat Dragos Tanase, director general al RMGC.

“Cazul Rosia Montana trebuie tratat cu foarte multa responsabilitate, dar fara prejudecati si fara subiectivism exagerat. Pana acum, prin argumente emotionale si punereain circulatie a unor informatii false, s-aincercat acreditarea ideii ca principalul pericol la adresa patrimoniului vine din partea proiectului minier, ignorandu-se atat preocuparile RMGC de a investi masivin salvarea si restaurarea acestuia, cat si starea avansata de degradarein care se gasea deja acesta la momentulin care RMGC si-a anuntat intentia de a desfasura activitatiin zona. Pe langa acestea, din partea organizatiilor si persoanelor care s-au pronuntat pentru interzicerea activitatilor industriale nu a venit nicio propunere constructiva reala de dezvoltare alternativa sau o initiativa de compromis rezonabil. Am analizat cu mare atentieintreg proiectul minier, am schimbat opinii cu o serie de experti si ceea ce avem de facut nu este sa alegemintre punereain valoare a patrimoniului cultural si dezvoltarea industriala, ci sa gasim cea mai buna metoda prin care dezvoltarea industriala poate asigura protejarea patrimoniului. Proiectul minier propune o solutie foarte viabila, care sigur ca trebuie atent monitorizata, dar important este ca permite salvarea unei mosteniri culturale foarte importante pentru Apuseni si pentru Romania”, a declarat academicianul Razvan Theodorescu, membru al Grupului pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural de la Rosia Montana.

Asa cum reiese din datele si informatiile prezentate in raportul GIMPCRM, Rosia Montana nu indeplineste criteriile si standardele prevazute de regulamentul UNESCO. Chiar si sub protectie UNESCO, in absenta unui program masiv de investitii, pe care nici UNESCO, nici fondurile publice nu il pot asigura, patrimoniul din Rosia Montana nu poate fi salvat. “Starea de degradare si vandalizarea constanta la care sunt supuse o parte din obiectivele de patrimoniu din Romania, aflatein lista UNESCO, arata ca protectia acestui for,in lipsa unui program national coerent de protejare a patrimoniului, nu este o solutie viabila”, se arata in concluziile expertilor. “Apelul la inscrierea Rosiei Montanein lista tentativa a Romaniei la UNESCO nu este decat oincercare de a stopa artificial un proiect industrial. Tehnic vorbind, si in cazul in care ar avea loc,in fapt o asemenea includere nu ar aduce, deocamdata siin viitorul mediu, nicio schimbare fizicain starea deplorabila a unora dintre monumentele locale. Pe termen mediu si lung,inseamna, de fapt, a arunca problema intr-un viitor la fel de lipsit de resurse financiare. Protectia UNESCO, de pilda, nu salveaza deloc de la ruina si pieire localitati precum St.Louis, Senegal, cu un patrimoniu semnificativ mai consistent decat Rosia Montana. Starea deplorabila a celorlalte situri miniere din Romania, asa cum sunt acelea de la Brad, Bucium, Almasul Mare, la fel de relevante pentru istoria minerituluiin Dacia romana ca si cel de la Rosia Montana, demonstreaza adevarata atitudine fata de obiectivele de patrimoniu, atunci cand acestea nu sunt asociate cu altfel de interese”.

GIMPCRM afirma in concluziile preliminare adresate RMGC ca are intentia de a se implica, pe langa echipele de arheologi desemnate, in continuarea lucrarilor de salvare arheologica si pe perioada constructiei si exploatarii, pentru a preintampina eventuala pierdere a unor vestigii arheologice care ar mai putea fi descoperite, odata cuinceperea lucrarilor industriale de anvergura. De asemenea, GIMPCRM solicita sa fie informatin detaliu cu privire la masurarea impactului pe care activitatile industrialeil au asupra cladirilor monument istoric din zona protejata.

In finalul documentului transmis, GIMPCRM recomanda autoritatilor competente sa urgenteze procesul de decizie cu privire la implementarea proiectului minier propus de RMGC. “Prelungirea starii de incertitudine, absenta investitiilorin patrimoniu, precum si starea avansata de degradarein care se afla acesta nu fac decat sa ne apropie cu pasi repezi de momentulin care situatia dezastruoasa a celor mai multe obiective de patrimoniu va capata o turnura ireversibila. GIMPCRM atrage atentia ca absenta unor politici nationale coerentein domeniu, a mijloacelor de aplicare a prevederilor legilor existente, face ca situatia din Rosia Montana sa fie ilustrativa pentru starea patrimoniului national”, subliniaza specialistiiin patrimoniu.

Alte concluzii ale GIMPCRM, printre altele, afirma ca:

• Cercetarile arheologice realizateintre 2001 si 2006,in cadrul Programului National de Cercetare ”Alburnus Maior”, finantat de catre compania RMGC, au fost vaste, riguroase, realizateintr-o maniera profesionista.

• Patrimoniul Rosiei Montane, cu precadere cel arhitectonic, se aflain stare deplorabila, aflandu-sein real pericol de disparitie.in absenta unei interventii masive,intr-un orizont de aproximativ 5-10 ani, stadiul de degradare a fondului arhitectonic va atinge limita la care niciun fel de activitati de restaurare/conservare nu vor mai fi posibile.

• Elementele cu valori de patrimoniu cultural cercetate, care din motive obiective (zone extrem de periculoase din subteran, inundate, etc.) nu pot fi puse in valoare prin conservate in situ pot fi refacute sub forma de replici la scara naturala asa cum se procedeazain multe amenajari muzeistice din Europa, cum ar fi Killhope (Marea Britanie) si Lascaux (Franța), nivelul tehnologic ridicat al replicilor permitand redarea fidela a tuturor detaliile constructive.

• Investitiile colaterale (reabilitarea mediului, constructia de infrastructura de utilitati, coeziune sociala, etc.) sunt esentiale pentru salvarea si pentru punereain valoare a obiectivelor de patrimoniu. Din parcurgerea documentatiilor a rezultat faptul ca pana acum doar compania miniera a propus o dezvoltare sustinuta din punct de vedere financiarin acest sens.

• Agroturismul, bazat pe gospodaria individuala, nu este suficient pentru a asigura sau chiar completa,in mod continuu, autosustinerea comunitatii. Aceasta realitate nu poate fi schimbata nici macarin urma unei posibile infuzii urgente de capital, menita sa faciliteze dezvoltarea zonala a agroturismului, dati fiind factorii subiectivi si cei obiectivi.

Principalele recomandari formulate de GIMPCRM:

• Referitor la cladirile monument istoric aflatein proprietatea companiei, Grupul a recomandat restaurarea lor integrala si revitalizarea centrului istoric al localitatii.

• Asigurarea de catre RMGC,in noile amplasamente unde au fost sau vor fi relocati locuitori din Rosia Montana, a tuturor conditiilor necesare pentru pastrarea identitatii culturale, inclusiv prin construirea unor lacasuri de cult corespunzatoare (conform principiului ca bisericaisi urmeaza comunitatea).

• GIMPCRM recomanda intensificarea eforturilorin vederea definitivarii proiectului de idei pentru punereain opera a muzeului mineritului, propus de catre RMGC, precum si definitivarea proiectului de restaurare a monumentului funerar de la Taul Gauri.

• GIMPCRM recomandainfiintarea imediata a Fundatiei pentru Dezvoltare Durabila Rosia Montana care sa se implicein lucrari de gestionare a bunurilor de patrimoniu siin pregatirea politicilor si programelor de crestere a capacitatii comunitatii locale,in sensul preluarii cat mai rapide a activitatilor principale de utilizare corecta si de management a bunurilor de patrimoniu – functionalizarea resurselor culturale ale sitului.

• GIMPCRM cere RMGC sa accepte o expertizare independenta a monumentelor laincheierea perioadei de exploatare și, acolo unde o asemenea expertiza ar impune-o, sa treaca la reconsolidare sau remedierea eventualelor daune aduse acestor monumente.

• Mai mult, GIMPCRM recomanda definirea unei strategii referitoare la acordarea de beneficii familiilor care locuiescin zona protejata pentru a ramanein continuarein acest perimetru. Pentru prevenirea destramarii comunitatii, GIMPCRM recomanda si evaluarea strategica a relocarii familiilor ce locuiesc inca in perimetrul industrial, in viitoare case restaurate din zona protejata.

GIMPCRM a fost constituit in luna februarie 2011, din acesta facand parte: Acad. Alexandru Vulpe, Presedintele Sectiei de Arheologie si stiinte Istorice a Academiei Romane; Acad. Razvan Theodorescu, membru al Sectiei de Arte, Arhitectura si Audio-Vizual a Academiei Romane, secretar general al Asociatiei Internationale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO); Acad. Ioan Aurel Pop, membru al Sectiei de Arheologie si stiinte Istorice a Academiei Romane; Prof. Univ. Dr. Doc. Nicolae Gudea, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca; Conf. Univ. Dr. Vasile Moga, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia; Prof. Univ. Dr. Ioan Opris, Universitatea Valahia din Targoviste; Conf. Univ. Dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca; Conf. Univ. Dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie si stiinte Politice a Universitatii Ovidius din Constanta si Prof. Dr. Univ. Arh. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”, Bucuresti.