Asociatia Procurorilor din Romania si Asociatia Magistratilor din Romania au organizat joi la Palatul Parlamentului simpozionul „Justitia si statul de drept”, la care au participat nume sonore din sistemul judiciar. Moderata de procurorul Constantin Sima, dezbaterea a fost deschisa de ministrul Justitiei Titus Corlatean, care a precizat ce eforturi face pentru a-si convinge colegii de guvernare sa se aloce Justitiei mijloacele financiare si logistice necesare bunei sale functionari, in special in perspectiva apropiatei intrari in vigoare a noului cod de procedura civila. Titus Corlatean a dat asigurari ca va lupta pentru finantarea posturilor din Justitie si ca doreste sa aiba un dialog constructiv cu magistratii, intrucat „miza unei Justitii care sa functioneze este o miza foarte mare... asteptarile cetatenilor sunt uriase”. Corlatean si-a exprimat respectul fata de profesia de magistrat, marturisind ca provine dintr-o familie de magistrati, ca stie ce inseamna responsabilitatea unui act de justitie independent si impartial si ca doreste intalniri cu asociatiile magistratilor, pentru a afla despre problemele reale din sistem.

Judecatoarea suprema Mona Pivniceru (foto) care este si membru al CSM, si-a exprimat dezamagirea fata de cum este tratata Justitia ca putere a statului de catre celelalte puteri: „Din pacate azi nu ne putem imagina ca puterea judecatoreasca este o putere separata in stat. Institutional, puterea judecatoreasca nu si-a gasit un loc intre puterile statului. Exista vreun mecanism care sa asigure relatia dintre cele trei puteri?” Mona Pivniceru si-a exprimat regretul ca din 2006 pana in 2011 s-au dat peste 3000 de legi, parte din ele modificate prin ordonante de guvern si ca politica statului in ultima perioada a fost una care a facut ca multe dintre hotararile judecatoresti, sa nu mai poata fi executate : „Statul si-a facut o politica in a lasa hotararile judecatoresti fara substanta. Actul de justitie a devenit o caricatura.”

Pivniceru a criticat faptul ca celelalte puteri ale statului si-au facut un obicei in a transfera raspunderea pe umerii magistratilor pentru legile proaste care au generat incarcarea de dosare a instantelor.: „Este inadmisibil ca azi sa se dea o lege si toti cei carora li se adreseaza legea sa devina justitiabili... oamenii se intreaba de ce judecatorii ajung sa le dea termene de ani de zile.”

Judecatoarea Pivniceru a amintit ca la toamna va intra in vigoare noul cod de procedura civila: „Va spun de pe acum ca vor fi sincope si aproape blocaje la instantele mari. Deja agenda judecatorului e supra incarcata pentru doi ani”, „cand va intra in vigoare noul cod de procedura civila, procedura se va derula pana la primul termen in cabinetul judecatorului unde se vor prezenta probele... si doar la judecata se va ajunge in sala”. Vorbitoarea a avertizat ca nu exista birouri pentru judecatori care sa permita noile proceduri, nici sali de judecata „nici timp fizic, biologic”.

Mona Pivniceru a cerut Executivului sa se inceteze cu ordonantele care au amanat trecerea bugetului instantelor de la minister la instante, semnaland ca parchetele sunt favorizate la acest capitol, avand propriul buget: „Lasati bugetul la instante!” Nu in ultimul rand, Pivniceru a insistat sa se reviziuiasca legea raspunderii magistratilor, enumerand o serie de situatii in care s-a ajuns ca magistratii sa fie cercetati disciplinar sau penal pentru hotararile care le pronunta. Concluzia finala a lui Pivniceru a fost ca „statul de drept in Romania exista doar ca aparenta”.

O interventie salutara a avut si Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, care a confirmat ca exista probleme foarte serioase daca s-a ajuns ca la unele instante, numai in acest an, se se ajunga la numere de dosare cu cifra 36.000. Desi a afirmat ca in Justitie lucrurile „sunt pe nisipuri miscatoare”, Avocatul poporului a conchis ca legea raspunderii magistratilor este un lucru bun: „Fara ea ar insemna ca magistratii sa raspunda doar in fata lui Dumnezeu”.

Gheorghe Iancu a facut cunoscute demersurile sale de reducere a numarului de plangeri ale romanilor la CEDO, amintind de raportul institutiei sale in care a propus introducerea unui recurs in reformare care sa fie promovat de Avocatul Poporului si judecat de Inalta Curte in ceea ce priveste incalcarea unor drepturi si libertati. Alta propunere din raport este cea privind petitia de neconstitutionalitate, prin care sa se permita cetatenilor sa se adreseze direct Curtii Constitutionale, prin avocatul Poporului, care sa aiba insa obligatia sa inainteze obligatoriu petitia la CCR insotita de punctul sau de vedere.