8 December 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

KAFKA LA CRAIOVA – Spectaculoasa motivare a sentintei prin care judecatorul Daniel Fanel Stancu de la Tribunalul Dolj i-a dat omului de afaceri Cristian Marius Nita daune morale de 2 milioane euro pentru cele 11 luni de arest fara vina: „S-a trezit arestat, exact ca celebrul personaj kafkian Josef K., fiind acuzat de infractiuni de extrema gravitate... Arestarea frizeaza absurdul”. Procuroarea de sedinta a cerut instantei nesocotirea Deciziei CCR 136/2021 si a incurcat vechile coduri

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

14 July 2022 16:55
Vizualizari: 7399

Drama pe care omul de afaceri Cristian Marius Nita (foto 1 stanga) a fost nevoit sa o indure in dosarul penal soldat cu achitarea sa definitiva sunt de-a dreptul kafkiene, tinerea in arest a afaceristului in acea cauza frizand absurdul.



O spune insusi judecatorul Daniel Fanel Stancu (foto 2) de la Tribunalul Dolj, cel care la 5 iulie 2022 a motivat sentinta nr. 548/2021 din dosarul nr. 5090/63/2017, in care i-a acordat lui Cristian Nita daune morale de 2 milioane de euro pentru cele 11 luni de arest preventiv in care a stat in perioada 2000-2001, intr-o cauza vizand presupuse fapte de grup infractional organizat si inselaciune – cauza, repetam, incheiata prin achitarea definitiva a antreprenorului. In motivare, judecatorul Stancu face trimitere la Josef K., protagonistul romanului „Procesul” de Franz Kafka – personaj care se trezeste arestat pe nepusa masa, fara ca nimeni vreodata sa-i aduca la cunostinta vreo acuzatie, iar in final este executat prin injunghiere.

Amintim ca acest dosar este unul cat se poate de spectaculos – atat prin suferintele la care a fost supus Nita si prin cuantumul daunelor morale primite in prima instanta, cat mai ales prin Decizia nr. 136/2021, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutional articolul 539 din Codul de procedura penala, constatand ca pasajul legislativ punea bariere in calea obtinerii de despagubiri pentru arestatii achitati sau clasati definitiv. Mentionam ca omul de afaceri Cristian Nita a fost aparat atat la Tribunalul Dolj (in procesul de daune morale), cat si la CCR de catre avocatul Cristian Zeiler (foto 1 dreapta). (Gasiti la final linkuri catre toate episoadele serialului.)


Procuroarea de sedinta a cerut nesocotirea CCR


Oricat ar parea de stupefiant, procuroarea Natalia Cimpoeru de la Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj – reprezentanta Ministerului Public din procesul lui Cristian Nita de daune morale – a solicitat respingerea actiunii inaintate de catre omul de afaceri, pretextand ca in acest caz nu este incidenta Decizia CCR 136/2021. Procuroarea Cimpoeru (nu Cimpoieru, cum gresit apare in documentele instantei) a sustinut ca Decizia CCR 136/2021 nu se refera la hotararea de recurs in interesul legii nr. 15/2017, prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca pentru acordarea de despagubiri in cazul arestatilor achitati sau clasati definitiv nu este suficienta hotararea judecatorului sau ordonanta procurorului, ci trebuie un document separat, prin care judecatorul sau procurorul sa constate nelegalitatea masurii preventive. Totusi, amintim ca paragrafele 33 si 34 ale deciziei CCR sugereaza ca modul restrictiv in care a fost formulat art. 539 CPP a permis aparitia RIL-ului respectiv:

33. Art.539 alin.(2) din Codul de procedura penala in interpretarea Deciziei nr.15 din 18 septembrie 2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii, paragrafele 34 si 35, permite, de principiu, constatarea caracterului nelegal al privarii de libertate din cursul procesului penal numai de catre instanta penala, ceea ce inseamna ca instantei civile ii ramane competenta de a judeca actiunea pentru repararea pagubei pe baza constatarilor instantei penale, fara a putea, insa, valorifica, sub acest aspect, o hotarare de achitare din moment ce privarea de libertate nu este considerata nelegala prin insasi hotararea pronuntata.

34. Din cele de mai sus, rezulta ca legea procesual penala reglementeaza o procedura speciala in privinta repararii pagubei materiale sau a daunei morale rezultate dintr-o privare nelegala de libertate dispusa in cursul procesului penal, fara a tine seama in vreun fel sau altul de rezultatul procesului judiciar, ceea ce inseamna ca o masura privativa de libertate dispusa potrivit legii in cursul procesului penal nu poate da nastere in niciun caz la un drept la despagubire pe motiv ca persoana in cauza a fost achitata/ nu a fost trimisa in judecata conform art.16 alin.(1) lit.a)-d) din Codul de procedura penala. Modul restrictiv in care este redactat art.539 din Codul de procedura penala exclude angajarea acestei raspunderi, ceea ce inseamna ca incalcarea inviolabilitatii libertatii individuale in cazul antereferit nu este considerat prin lege o fapta ilicita care sa angajeze raspunderea delictuala a statului si sa poata fi valorificata in fata instantei civile, tocmai pentru ca sistemul normativ actual nu califica ipoteza enuntata ca fiind o fapta ilicita. In consecinta, Curtea retine ca, desi libertatea individuala a persoanei a fost limitata in cursul procesului penal, limitare care s-a dovedit in final a fi injusta/ nedreapta, persoana in cauza este exclusa de la procedura antereferita, prejudiciul suferit ramanand nereparat. De aceea, revine Curtii Constitutionale competenta sa stabileasca daca un asemenea caz de excludere a raspunderii statului corespunde exigentelor art.1 alin.(3), art.23 alin.(1) si art.52 alin.(3) teza intai din Constitutie”.


Procuroarea s-a incurcat in coduri


In aceleasi concluzii puse la ultimul termen al procesului (din 6 septembrie 2021), procuroarea Natalia Cimpoeru de la PT Dolj i-a cerut judecatorului Daniel Stancu sa ignore faptul ca reclamantul a fost tinut in arest preventiv cu o zi in plus fata de mandatul emis de catre instanta. Iar nelegalitatea acelei zile in plus a fost consfintita doi ani mai tarziu, in 2003, printr-o hotarare a Curtii de Apel Pitesti, dupa cum a aratat avocatul Cristian Zeiler.

Cu privire la acest aspect, procuroarea Cimpoeru a sustinut ca instanta nu ar trebui sa se cramponeze de acea zi in plus, intrucat ea avea „caracter legal, incadrandu-se in perioada de 5 zile prevazuta de dispozitiile art. 47 din vechiul Cod penal”.

Problema este ca procuroarea a facut o confuzie: nu este vorba despre vechiul Cod penal, ci despre vechiul Cod de procedura penala. Si nu despre articolul 47, ci despre articolul 146 (in forma aflata in vigoare in anul 2001):

Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, cand sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista in mod corespunzator vreunul din cazurile prevazute in art. 148, daca considera ca in interesul urmaririi penale este necesara privarea de libertate a invinuitului, dispune prin ordonanta motivata arestarea acestuia, aratind temeiurile care justifica luarea masurii si fixind durata arestarii, care nu poate depasi 5 zile.

Totodata, procurorul emite un mandat de arestare a invinuitului. Mandatul cuprinde in mod corespunzator mentiunile aratate in art. 151 lit. a)-c), e) si j), precum si numele si prenumele invinuitului si durata pentru care este dispusa arestarea acestuia”.

In plus, articolul de mai sus din CPP 1968 se refera la ordonanta procurorului dinainte de sesizarea instantei – nicidecum la procedura de urmat dupa ce instanta ridica masura preventiva.


Prezentam principalele pasaje din incheierea din 6 septembrie 2021:


Avocat Zeiler arata ca temeiul de drept principal al cererii de chemare in judecata este art. 539 Cod proc. pen. In continuare, avocat Zeiler Cristian arata de la momentul repunerii cauzei pe rol pana in prezent, a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 136/03.03.2021, prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate si s-a constat ca este neconstitutionala solutia legislativa prevazuta de art. 539 Cod proc. pen., care exclude dreptul la repararea pagubei in cazul privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal solutionat prin clasare, conform art. 16 alin. 1 lit. a)-d) Cod. proc. pen., sau achitarea.

Totodata, avocat Zeiler Cristian rustine faptul ca solutia legislativa declarata neconstitutionala de CCR este consacrata de decizia nr. 15/18.09.2017, pronuntata de inalta Curte de Casatie si Justitie, in procedura recursului in interesul legii, prin care s-a stabilit ca nelegalitatea masuril preventive privative de libertate trebuie sa rezulte dintr-un act jurisdictional prevazut de art. 539 alin. 2 Cod procedura penala, nefiind suficienta doar hotararea de achitare pentru a beneficia de despagubiri.

Astfel, avocat Zeiler sustine ca prin aceasta interpretare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost pus o veritabila bariera in calea acordarii de despagubiri pentru persoanele care au fost arestate preventiv, in cursul procesului penal si, ulterior, s-a dispus o solutie de achitare, pe temeiul art. 539 Cod proc. pen.

Avocat Zeiler considera ca aceasta interpretare a Inaltei Curti nu mai este aplicabila, fiind invalidata prin decizia Curtii Constitutionale mentionata anterior.

Se arata de catre avocat Zeiler faptul ca, prin decizia pronuntata, Curtea Constitutionala a stabilit explicit ca se impune acordarea de despagubiri pentru persoanele private de libertate in mod preventiv daca, ulterior, in cauza respectiva s-a pronuntat o solutie de clasare sau de achitare. Avocat Zeiler face trimitere la pct. 41 din Decizia Curtii Constitutionale nr. 136/03.03.2021, potrivit caruia Curtea retine faptul ca in cazurile in care statul a permis o derogare de la inviolabilitatea libertatii individuale a persoanei, iar ulterior, se dovedeste ca acuzatia in materie penala este nefondata, inculpatul fiind achitat, privarea de libertate dispusa anterior de catre stat este nejustificata si, in consecinta, ilicita. Astfel, in acelasi paragraf, Curtea a aratat ca aceasta situatie trebuie sa fie valorificata in procedura prevazuta de art. 519 Cod procedura penala.

Se arata de catre dl. avocat faptul ca art. 539 Cod proc. pen. recunoaste dreptul persoanelor private nelegal de libertate de a primi despagubiri, iar Curtea Constitutionala, prin decizia mentionata anterior, a stabilit ca statul este obligat sa recunoasca si sa garanteze dreptul la despagubiri. In aceste conditii, avand in vedere faptul ca deciziile Curtii Constitutionale sum obligatorii, av. Zeiler sustine faptul ca interpretarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a art. 539 Cod proc. pen. nu mai subzista din momentul publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 136/03.03.2021 in Monitorul Oficial.

Avocat Zeiler arata faptul ca, in cazul reclamantului Nita, prin decizia 92/R/18.03.2003, Curtea de Apel Pitesti a anulat ordonanta din data de 30.05.2000, cat si mandatul de arestare emis la aceeasi data, in baza carora reclamantul a fost arestat preventiv, ambele emise de Parchetul de pe langa Tribunalul Braila, ca fiind nelegale. Se arata ca aceste acte nu sunt inscrise in registrul Parchetului de pe langa Tribunalul Braila.

In aceste conditii, Tribunalul Dolj, prin incheierea din 25.09.2017, a respins exceptia inadmisibilitate a actiunii invocata de Statul Roman prin intampinare. Mai mult, avocat Zeiler arata faptul ca, la data de 24.04.04.2001, s-a dispus punerea de indata in libertate a reclamantului, prin decizia Curtii de Apel Pitesti, insa reclamantul a fost liberat efectiv la data de 25.04.2001, conform biletului de eliberare, petrecand o zi in plus in inchisoare, aspect care incalca art. 5 pct. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Referitor la repararea prejudiciului material suferit de reclamant, se arata de catre av. Zeiler faptul ca reclamantul era asociat si administrator unic la o societate comerciala care desfasura vaste activitati comerciale, in special in domeniul petrolier. Fiind privat de libertate, reclamantul nu si-a mai putut desfasura activitatile comerciale, suferind, astfel, o paguba insemnata. (...)

Referitor la daunele morale, reclamantul solicita suma de 324.000 EURO pentru fiecare zi petrecuta in detentie.

Avocat Zeiler arata ca, odata cu cererea de chemare in judecata, a depus un exemplar al unei decizii a Curtii de Apel Craiova, prin care au fost acordate daune morale in cuantum de 20.000 de lei pentru o singura zi de retinere, inculpatul din dosarul respectiv fiind achitat. De asemenea, au fost solicitate 2.000.000 EURO daune morale pentru suferintele fizice si psihice suportate prin arestarea ilegala, pentru prejudiciul de imagine si sanatate personala si a familici reclamantului, cauzat de arestarea si retinerea nelegala. In sustinerea acestor afirmatii, avocatul reclamantului face trimitere la declaratiile martorilor Tulea Adriana si Ionas loan, care au aratat faptul ca din cauza implicarii reclamantului in procesul penal, acesta era vazut in orasul Deva ca un puscarias, 'gunoi al societatii', perceptie care nu s-a schimbat nici macar dupa achitarea reclamantului.

Totodata, se arata faptul ca reclamantul a fost internat intr-un spital de psihiatrie, dupa eliberarea sa din penitenciar, existand acte medicale in acest sens la dosar. Avocat Zeiler arata faptul ca reclamantul a avut probleme psihice din cauza arestarii sale inca din penitenciar, conform declaratiei martorului Contas Viorel, audiat la termenul din 04.12.2017, reclamantul incercand sa se sinucida, fiind surprins de martor. Avocatul reclamantului arata faptul ca un om arestat pe nedrept este supus unei stari puternice de depresie, fapt ce a condus la incercarea de sinucidere a reclamantului.

In continuare, se arata ca, dupa 17 ani si jumatate, s-a confirmat oficial lipsa de vinovatie a reclamantului, acesta fiind achitat pe temeiul art. 16 lit. b) Cod proc. pen.

Pentru aceste motive, avocat Zeiler pentru reclamant solicita admiterea actiunii, cu cheltuieli de judecata.

Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, solicita respingerea actiunii ca neintemeiata. Arata faptul ca detinerea reclamantului in baza mandatului de arestare din data de 30.05.2000 a avut o durata de doar o zi, din data de la 05.07.2000 pana la 06.07.2000, avand caracter legal, incadrandu-se in perioada de 5 zile prevazuta de dispozitiile art. 47 din vechiul Cod penal.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca, pentru perioada 07.06.2000-25.04.2001, nu exista o hotarare judecatoreasca penala care sa constate caracterul nelegal al privarii de libertate, respectiv al arestarii preventive a reclamantului, hotararea judecatoreasca de achitare nepresupunand, in mod necesar, privarea nelegala de libertate in baza masuri preventive dispuse in cursul urmaririi penale sau a judecatii.

In continuare, reprezentantul Ministerului Public sustine ca, in opinia sa, decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 15/2017 este valabila, fiind, in continuare, aplicabila. deoarece, in cuprinsul Deciziei Curtii Constitutionale nr. 136/2021, nu se apreciaza faptul ca interpretarea data de ICCJ art. 539 Cod proc. pen., prin decizia mentionata anterior, a fost afectata de vreun viciu de neconstitutionalitate. Totodata, se arata faptul ca Decizia 136/2021 a Curtii Constitutionale nu poate constitui un izvor de drept pozitiv, in sensul ca CCR nu este legiuitor si nu poate stabili, in plus sau in minus fata de dispoz. art 539 Cod proc. pen., in ce conditii se poate constata privarea nelegala de libertate.

Reprezentantul Ministerului Public solicita amanarea pronuntarii, in depunerii de concluzii scrise.

Avocat Zeiler pentru reclamant arata ca este de acord cu amanarea pronuntarii. Reclamantul Nita arata faptul ca, in cauza penala, nu au fost dispuse doua mandate de arestare preventiva, la acel moment, neexistand posibilitatea emiterii a doua mandate de arestare in aceeasi cauza. Astfel, a existat un singur mandat de arestare – nr. 107/2000 din 30 mai 2000 – care si-a produs efecte.

Reclamant Nita solicita sa se consemneze faptul ca renunta la orice despagubire materiala, sub orice forma, 'daca dumneavoastra ati putea, dar nu o sa puteti, sa va intoarceti la momentul 06.07.2000 si sa imi dati viata inapoi. Eu nu am nevoie de niciun ban, banii ii faceam eu singur'.


Redam cele mai importante fragmente din motivarea judecatorului Daniel Fanel Stancu:


In aplicarea si respectarea Deciziei nr. 136/03.03.2021 a Curtii Constitutionale, Tribunalul constata ca temeiul juridic al solicitarii reclamantului, de acordare a daunelor morale, pentru pcrioada arestarii sale preventive, constituie art. 539 CPP (indicat, de altfel, in mod expres ca temei de drept in actiunea introductiva), text de lege procesuala penala ce a fost cenzurat de Curtea Constitutionala.

Esenta considerentelor respectivei decizii pronuntate de Curtea Constitutionala o reprezinta constatarea ca neconstitutionala a solutiei legislative din cuprinsul art. 539 CPP, care exclude dreptul la repararea pagubei in cazul privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal solutionat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a) - d) din Codul de procedura penala sau achitare, incalca art. 1 alin. (3), art. 23 alin. (1) si art. 52 alin. (3) teza 1 din Constitutie, intrucat conditioneaza repararea pagubei de stabilirea in mod concret a nelegalitatii masurii privarii de libertate prin ordonanta procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investite cu judecarea cauzei, dupa caz.

Aceasta intrucat conditionarea dreptului la despagubiri strict de caracterul nelegal al masurii privative de libertate este de natura sa limiteze sfera de aplicare a dispozitiilor art. 52 alin. (3) teza I, coroborat cu art. 23 alin. (1) si art. 1 alin. (3) din Constitutie, in conditiile in care, in temeiul acestor dispozitii constitutionale, si solutia de achitare / clasare data pe fondul acuzatiei in materie penala angajeaza raspunderea statului pentru privarea de libertate, astfel ca, prin prisma art. 1 alin. (3) si art. 23 alin. (1) din Constitutie, privarea de libertate, dispusa in cursul procesului penal solutionat prin aplicarea art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedura penala genereaza un prejudiciu persoanei supuse acestei masuri, ceea ce atrage aplicabilitatea art. 52 alin.(3) teza 1 din Constitutie, neexistand astfel o relatie de congruenta intre textele constitutionale antementionate si viziunea restrictiva a Codului de procedura penala, care leaga dreptul la despagubiri asociat privarii nelegale de libertate de incalcarea unei norme legale in luarea prelungirea / mentinerea masurii preventive.

Intrucat art. 539 CPP nu poate restrange sfera de aplicabilitate a unor prevederi constitutionale si nu poate avea prevalenta in raport cu o norma de rang constitutional, unei solutii de achitare / clasare date intr-un proces penal pentru motivele antementionate trebuie sa i se confere aceeasi finalitate reparatorie, din moment ce aceasta dovedeste incalcarea aceleiasi valori constitutionale – inviolabilitatea libertatii individuale a persoanei –, precum in cazul nerespectarii normelor legale privind luarea / prelungirea / mentinerea masurii preventive privative de libertate. Este adevarat ca situatia analizata nu reprezinta un caz de privare nelegala de libertate, insa, avand in vedere ca ambele ipoteze sunt menite sa apere aceleasi valori constitutionale [dreptatea, libertatea individuala, legalitatea], inseamna ca persoanei careia i s-a incalcat inviolabilitatea libertatii individuale trebuie sa i se recunoasca si sa beneficieze de aceeasi protectie.

De aceea, Curtea Constitutionala constatat ca situatia analizata reprezinta un caz de privare nedreapta de libertate, ipoteza in care dreptul la despagubiri al persoanei nu poate fi anihilat. Prin urmare, juxtapunerea celor doua ipoteze din continutul art. 539 CPP reflecta dimensiunea plenara si corecta a prevederilor art. 52 alin. (3) teza intai din Constitutie, tratamentul lor juridic sub aspectul felului si intinderii reparatiei, precum si al actiunii pentru repararea pagubei fiind, astfel, identic.

Raportat la datele concrete ale spetei ce se releva din continutul probei cu inscrisuri administrata in cauza, Tribunalul constata ca reclamantul Nita Cristian Marius a suferit o detentie in privativa de libertate in perioada 06-07.06.2000, dispusa prin Ordonanta din data de 30.05.2000 si pusa in aplicare in baza Mandatului de arestare preventiva nr. 107/30.05.2000 (filele 13-14 dosar vol 1), si in perioada 07.06.2000-25.04.2001, dispusa prin Ordonanta din data de 07.06.2000 si pusa in aplicare in baza Mandatului de arestare preventiva 107/07.06.2000, toate emise de Parchetul de pe langa Tribunalul Braila in dosarul nr. 433/P/1999.

Ulterior, prin sentinta penala nr. 32/22.02.2016, pronuntata de Tribunalul Alba in dosarul nr. 3196/1/2008, in baza art. 18 CPP, raportat la art. 396 alin. 5.CPP, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) CPP, s-a dispus achitarea inculpatului Nita Cristian Marius pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 367 alin. 1 CP si art. 244 alin. 1 si 2 CP, in considerente retinandu-se, fara putinta de tagada, ca acesta nu a incercat niciun moment sa induca in eroare SNP Petrom – Sucursala Deva. Dimpotriva, buna sa credinta a decurs din comportamentul sau ulterior, in conditiile in care inculpatul Niga Cristian Marius, asociat unic si administrator al SC Multirom Consultprest SRL, a fost primul care a formulat plangere penala (respectiv, la data de 27.04.1999, in timp ce SNP Petrom – Sucursala Deva a formulat plangere la data de 30.04.1999), impotriva SC King Lion Trade SRL, al carui asociat si administrator era, in acea speta penala, inculpatul Miscoi Nicolae. Aceasta intrucat SC Multirom Consultprest SRL, apartinand inculpatului Nita Cristian Marius, in baza relatiilor contractuale comerciale avute cu SNP Petrom – Sucursala Deva, cumparase produse petroliere pe care le-a revandut catre SC King Lion Trade SRL, apartinand inculpatului Miscoi Nicolae, acesta din urma emitand 3 file CEC, pe care inculpatul Nita Cristian Marius, fara sa stie la acel moment ca sunt fara acoperire, le-a girat in favoarea SNP Petrom – Sucursala Deva, operatiune bancara perfect legala folosita in scopul simplificarii modalitatii de plata. Insa, imediat ce a sesizat ca respectivele file CEC nu au acoperire, inculpatul Nita Cristian Marius a formulat plangere penala impotriva emitentului acelor file CEC, chiar inaintea partii vatamate SNP Petrom – Sucursala Deva, fiind cert, astfel cum s-a retinut in considerentele respectivei sentinte penale, ca acesta nu a actionat cu vinovatie, directa sau indirecta, nu a acceptat producerea rezultatului, avand tot timpul reprezentarea ca desfasura o activitate comerciala legala si nu a prevazut si urmarit inducerea in eroare a SNP Petrom – Sucursala Deva.

Tot astfel, prin decizia penala definitiva nr. 855/A/07.10.2016, pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia, in acelasi dosar nr. 3196/1/2008, s-au validat considerentele avute in vedere de tribunal, in adoptarea solutiei de achitare promuntate in privinta aceluiasi inculpat Nita Cristian Marius, de altfel, fiind achitati definitiv absolut toti inculpatii din acel dosar penal intitulat 'Lotul PETROM'.

Indiferent daca sunt cerute in instanta printr-o actiune civila directa sau in cadrul actiunii civile din procesul penal, daunele morale se supun unei filosofii diferite fata de celelalte aspecte ale spetei pe care se grefeaza. Mai mult, s-ar putea spune ca ele forteaza aparitia unei abordari filosofice in cadrul unei probleme juridice.

Problematica daunelor morale este una extrem de volatila. In lipsa unor reglementari riguroase, de tip barem / punctaj, judecatoral are o deplina libertate in stabilirea cuantumului daunelor morale, acesta hotarand in echitate, adica dupa regulile nescrise ale propriilor sale perceptii asupra dimensiunii suferintelor la care subiectul de drept ce solicita astfel de reparatii pecuniare a fost supus intr-o situatie concreta, cum este cazul in spela cel al privari nedrepte de libertate a reclamantului Nita Cristian Marius.

Conform practicii constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, atunci cand drepturile fundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri ce s-au dovedit a fi neintemeiate, persoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moral Asadar, ceea ce acorda Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cu titlu de daune morale, are drept scop a constitui o compensatie financiara pentru un prejudiciu abstract, ca de exemplu pentru suferinta fizica sau psihica.

Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale, ce consta generic in atingerea adusa valorilor ce definesc personalitatea umana, se au in vedere consecintele negative suferite pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost ele lezate si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii de catre persoana lipsita in mod nedrept de libertate.

Este adevarat ca in cazul daunelor morale, data fiind natura prejudiciului ce le genereaza, nu exista criterii precise pentru determinarea lor. Insa chiar daca valorile morale nu pot fi evaluate in bani, atingerile aduse acestora imbraca forme concrete de manifestare, iar instanta are astfel posibilitatea sa aprecieze intensitatea si gravitatea lor si sa aprecieze daca si in ce cuantum o suma de bani este potrivita pentru a repara prejudiciul moral produs.

Tot astfel, stabilirea cuantumului despagubirii pentru repararea daunelor morale, in lipsa unor criterii obiective, se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei, cu despagubirea acordata, insa, in mod cert, daunele morale au efect compensatoriu numai cand sunt acordate in cuantum satisfacator.

In speta, Tribunalul apreciaza ca privarea nedreapta de libertate pe o perioada de 324 de zile i-a adus reclamantului Nita Cristian Marius un real prejudiciu moral, care, pentru o reparatie si satisfactie echitabila, se impune a avea si un caracter substantial, cuantumul de 2.000.000 Euro fiind apreciat si stabilit in raport de circumstantele concrete ale varstei sale, anvergura activitatii comerciale desfasurate in acea perioada, vietii sale familiale, precum si creditul sau moral si social de care se bucura anterior privarii sale nedrepte de libertate, in antiteza cu rasturarea si distrugerea ireversibila a tuturor acestor valori sociale, resimtite profund de acesta, atat in timpul, cat si ulterior incetarii acelei masuri.

Astfel, reclamantul Nita Cristian Marius, la data privarii sale nedrepte de libertate, era un tanar in varsta de 31 de ani, fiind un prosper intreprinzator comerciant in industria produselor petroliere, avand o activitate comerciala in acest domeniu de mari proportii. (...)

In acest context factual, privarea sa nedreapta de libertate s-a abatut ca fatalitate asupra vietii sale, schimbandu-i si curmandu-i, brusc si iremediabil, atat activitatea sa comerciala, cat si viata sa biologica si familiala normala, statusul sau social suferind o transformare radicala, fiind supus infamiei si oprobriului public in mod ireversibil, de indata ce s-a aflat ca impotriva sa a fost dispusa masura arestarii preventive, astfel cum rezulta si din depozitia martorei audiate in cauza, Tulea Adriana Constanta.

Astfel, Tribunalul apreciaza ca reclamantul Nita Cristian Marius a suferit in mod real o adevarata tortura psihica, un soc psiho-emotional inimaginabil, in conditiile in care acesta s-a trezit ca este arestat, exact ca celebrul personaj kafkian Josef K., fiind acuzat de savarsirea unor infractiuni de o extrema gravitate (asociere in vederea savarsirii de infractiuni, constituire a unui grup infractional organizat si inselaciune, pentru care pedepsele erau foarte mari, de 20 de ani), fapte penale despre care nu a avut niciodata reprezentarea ca le-ar fi putut savarsi sau de care ar fi putut fi invinuit, masura arestarii preventive dispusa in privinta sa frizand absurdul, in contextul in care acesta nu facuse nimic altceva decat sa sesizeze organele de cercetare penala, prin plangere penala formulata impotriva reprezentantului legal al societatii comerciale ce emisese acele file CEC fara disponibil bancar.

Tribunalul apreciaza ca pentru a intelege cu adevarat trauma psihologica la care a fost supus reclamantul Nita Cristian Marius, ca urmare a privarii sale nedrepte de libertate, trebuie sa se sa se identifice situatiei acestuia, pentru ca judex verus (n.r. judecator adevarat) este doar acela care patrunde deopotriva in mintea unui faptuitor, dar si in trairile psiho-emotionale ale unei parti vatamate, contextualizandu-le in functie de imprejurarile concrete in care s-au destabilizat cerintele sistemului valorico-normativ si cultural in care acestia convietuiau, pentru ca numai in acest fel se poate ajunge la o perceptie reala si concreta a dimensiunii prejudiciului suferit.

In consecinta, Tribunalul apreciaza ca pentru reclamantul Nita Cristian Marius fiecare dintre cele 324 de zile de privare drept de libertate nu au fost percepute prin prisma sperantei ca probele ce-l incriminau nu ar fi fost suficient de pertinente si concludente pentru dovedirea la final a vinovatiei sale in savarsirea acelor infractiuni (altfel spus: ca poate scapa pentru lipsa de probe), ci, dimpotriva, acesta a trait cu cel mai ingrozitor sentiment, si anume acela ca nedreptatea este o crima a spiritului, in conditiile in care nu putea intelege sau accepta absurdul situatiei in care se afla de a fi arestat preventiv si a fi plimbat dintr-un penitenciar in altul, ca un infractor de drept comun.

Toata aceasta stare de profunda frustrare l-a condus pe reclamantul Nita Cristian Marius pe culmile disperarii, intrand intr-o puternica depresie si incercand sa-si puna capat zilelor, prin spanzurare de teava de scurgere de la baie, cu snurul de la zeghe, tentativa suicidala ce a avut loc intr-unul dintre penitenciarele in care se afla la acea data, respectiv in Penitenciarul Colibasi, astfel cum au confirmat martorii Bontas Ghiocel si Ionas loan.

De asemenea, potrivit fisei medicale pentru detinuti intocmite de Penitenciarul Braila la data de 08.06.2000 (asadar la doar doua zile de la arestarea sa preventiva), reclamantul Nita Cristian Marius a fost diagnosticat cu 'sindrom depresiv persistent', ceea ce inseamna ca socul psiho-emotional suferit de acesta s-a instalat si manifestat inca de la inceputul privarii sale nedrepte de libertate, perspectiva calvarului ce urma in viata sa fiind de natura sa-i declanseze o astfel de boala psihiatrica, in conditiile in care nu exista un istoric medical anterior in acest sens. Tot astfel, potrivit Foaiei de observatie clinica generala, intocmite de Spitalul Neuropsihiatric din Zam, acelasi reclamant Nita Cristian Marius a fost internat in perioada 01-09.08.2001, cu diagnosticul de 'tulburare depresiva reactiva severa cu idei de suicid'.

Ulterior eliberarii sale, ca urmare a numeroaselor articole de presa, atat din presa locala, cat si centrala, prin care s-a mediatizat si comentat indelung si in amanunt acel caz penal, intitulat de presa scrisa 'Mafia petrolului', reclamantul Nita Cristian Marius a fost supus unei profunde dezavuari publice, pierzandu-si cu desavarsire si ireversibil orice urma de pretuire si respect in comunitatea in care traise anterior, dar si orice urma de credibilitate in raporturile cu partenerii sai comerciali, in cele din urma firma sa intrand in faliment si lichidandu-se tot capitalul economic si de imagine investit de acesta in societatea sa comerciala, care, anterior, se bucurase de atat de mult succes.

In consecinta, Tribunalul urmeaza ca pentru toata aceasta suferinta reala, concreta si dovedita pe deplin sa stabileasca valoarea daunelor morale la suma de 2.000.000 Euro, suma de bani ce nu trebuie sa fie privita in contextul jurisprudential roman ca fiind exagerata, ci justa si echitabila in raport de particularitatile cu totul aparte ale spetei, astfel cum au fost expuse prin prisma dovezilor existente la dosar.


Cititi precedentele episoade ale serialului „Cristian Marius Nita”:

 


- „DECIZIE ISTORICA LA CCR IN CAZUL INCATUSARILOR ILEGALE”;

- „CCR FACE DREPTATE ROMANILOR INCHISI NEVINOVATI”;

- „CCR A SPART CERCUL VICIOS”;

- „SISTEMUL L-A VRUT NIMICIT, DAR EL A INVINS”;

- „2 MILIOANE DAUNE PENTRU ARESTAREA NELEGALA”;

- „S-A SCUMPIT PARADEALA”.

Comentarii

# dfs date 14 July 2022 19:29 +107

Spectaculoasa motivare cu bucati copiate din alte hotarari. La onorabilii nu-i zice plagiat sa dai copy-paste de la altii fara sa mentionezi sursa. Cautati pe internet pasaje din alea mai "elaborate" si vedeti de unde le-a copiat, de ex. - "Hotararea de achitare nu poate constitui o reparatie morala prin ea insasi, deoarece tocmai solutia de achitare este ipoteza-premisa a normei ce reglementeaza acordarea de despagubiri pentru erori judiciare" - "Problematica daunelor morale este una extrem de volatila"... 2 mil. de euro pentru aproape un an de privare de libertate e bine (pentru cine incaseaza banii aia - sa speram ca nu-i imparte cu cine i-a acordat prin hotarare :D ). Altii au primit cu mult mai putin pentru moartea unor rude sau pentru handicap permanent.

# andrei date 15 July 2022 08:30 +112

Faliment, tentativa de suicid, familia zdrobita emotional, toata viata etichetat ca puscarias si asa mai departe. Satisfactia nu poate fi deplina si justitia indestulata pana cei ce se fac vinovati nu ploatesc direct, pe persoana fizica. Tatal meu a facut infarct si a murit. Care sa sa fie compensatia in cazul acesta? Trei ani jumatate de puscarie nevinovat. Condamnat pentru finantarea traficului de droguri, se constata dupa ca presupusa persoana finantata nu a savarsit fapte de natura penala. Acelasi procuror. A ascuns solutia. Cum cuantifici asa ceva? am incercat sa fac publica povestea dar nu a fost curios nimeni decat pe bani. Ajungem sa socotim cat de mult sau cat de putin a luat in loc sa ne revolte abuzul, drama provocata atat nevinovatului cat si familie si apropiatilor care au suferit deopotriva. Am ajus sa percepem abuzul ca pe o normalitate, sa ne obisnuim cu el si asta este cu adevarat tragic!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 7.12.2022 – Judecatori noi la Inalta Curte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva