La mai bine de trei luni de la intrarea in vigoare a NCP si NCPP, judecatorul Mihail Udroiu (foto) consilier al procurorului sef al DIICOT, Alina Bica, si membru al Comisiilor de redactare a Noului Cod penal si a Noului Cod de Procedura penala a vorbit despre modalitatea in care ar trebui sa se prezinte si sa trateze avocatii noile reglementari in materie penala, pentru a avea reusita in procesele pe care le au. Prezent la Conferinta “Noile Coduri penale – de la lege la practica” organizata de Baroul Valcea, condus de avocata Monica Livescu, in colaborare Baroul Olt si Baroul Gorj, judectorul Mihail Udroiu le-a aratat celor peste 250 de participanti, in marea lor majoritate avocati, care sunt “lebedele negre” ale Noului Cod de procedura penala, si de ce trebuie sa tina cont pentru a aplica corect noile prevederi, explicand cum s-a ajuns in situatie crearii pe alocuri a practicii neunitare, dupa aplicarea NCP si NCPP.

Judecatorul Mihail Udroiu si-a inceput discursul printr-o comparatie intre “teoria lebedelor negre” si Noul Cod de procedura penala, concluzionand ca viciile imprevizibile din NCPP care vor fi descoperite pe parcurs, vor necesita rapid o interpretare avizata pentru a se evita aplicarea incorecta a legii dar si pentru a se asigura drepturile procesuale ale persoanelor implicate in procesele penale. In acest context, motivul aparitiei “lebedelor negre” in NCPP poate fi dat si de faptul ca Noul Cod penal a ajuns sa nu mai corespunda cu proiectul Noului Cod de procedura penala, desi au fost create corelativ, din cauza interventiei din partea Comisiei parlamentare asupra NCP dar si a legii de punere in aplicare.

In continuarea discursului sau, consilierul procurorului-sef al DIICOT a vorbit despre controlul judiciar al actelor procurorului in Noul Cod de Procedura Penala, despre rolul judecatorului de drepturi de libertati si a judecatorului de camera preliminara, dar si despre momentele din cadrul unui proces penal la care avocatii trebuie sa fie vigilenti pentru a constata posibile nereguli care tin de practica judiciara.

In acest caz, judecatorul Udroiu a dezvaluit ca desi NCPP introduce doua categorii noi de judecatori, judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara, in realitate dispozitiile procedurale ale Noului Cod intaresc semnificativ rolul procurorului in cadrul procedurilor penale.

Judecatorul i-a atentionat pe avocati ca in cazul in care pe camera preliminara “pierd momente”, neinvocand, in situatiile in care este necesar, o exceptie precum nulitatea activa sau aspecte de nelegalitate si netemeinicie, vor ajunge in situatie ca aceste aspecte sa nu mai poata fi reiterate niciodata.

Vorbind despre contradictorialitatile din Noul Cod de procedura penala, Mihail Udroiu a supus atentiei articolul 308 privind audierea anticipata, care presupune ca atunci cand audierea unui martor este previzibil sa fie pusa in dificultate in viitor, procurorul sa poata cere judecatorului de drepturi si libertati audierea martorului respectiv in conditii de contradictorialitate si in sedinta publica cu participarea obligatorie a procurorului.

Supravegherea tehnica dispusa in regim de urgenta de procuror, sub imperiul lacunarului

Masura supravegherii tehnice a fost o alta tema atinsa de judecatorul Udroiu. Mai exact, situatia de urgenta in care procurorul are posibilitatea de a dispune pe o perioada de 48 de ore ordonanta de interceptare provizorie, cu obligatia de a prezenta, in termen de 24 de ore de la expirarea duratei pentru care s-a dispus masura, ordonanta in fata judecatorului cu un proces verbal de redare rezumativa a convorbirilor telefonice in vederea confirmarii. Mihail Udroiu arata in acest caz ca dispozitiile articolului 141 din Codul de procedura penala, care reglementeaza posibilitatea confirmarii sau infirmarii acestei masuri, nu face nicio trimitere la termenul de 24 de ore, desi legea spune destul de categoric "in cel mult 24 de ore".

Intr-o astfel de situatie se pune in discutie posibilitatea atragerii unei sanctiuni procedurale, in cazul in care a fost depasit termenul de 24 de ore, dat fiind ca potrivit judecatorului Udroiu, la acest moment la nivelul instantelor s-a creat o practica neunitara in sensul in care unii judecatori resping ca tardiva o astfel de cererea, in timp ce altii apreciaza ca termenul de 24 de ore de la expirarea masurii dispuse este un termen care poate fi depasit pe diferite considerente si care produce ca efect doar un singur aspect.

Trebuie precizat ca potrivit Noului Cod de procedura penala, in momentul in care procurorul dispune, pe competenta substitutiva, supravegherea tehnica, are dreptul totodata de a autoriza patrunderea, activarea si dezactivarea tehnicii in spatiile publice sau private.

Mihail Udroiu a dezvaluit care sunt actiunile pe care procurorul le poate intreprinde in camera preliminara, de care avocatul trebuie sa tina cont in posibilitate existentei unor acte susceptibile de a fi contestate sub aspectul nelegalitatii, dar si de problema provocarii, care trebuie dovedita pana la trecerea cauzei de camera preliminara. In acest context, judecatorul Udroiu apreciaza ca asistenta juridica este obligatorie in camera preliminara, dar si ca, in forma in care este in prezent, camera preliminara nu si-a atins scopul.

Prezentam in continuare discursul sustinut de judecatorul Mihail Udroiu in cadrul Conferintei "Noile Coduri penale – de la lege la practica":

Incep prin a spune ca este una dintre putinele conferinte la care am participat de la inceputul acestui an la care s-au discutat atat de multe probleme de substanta, motiv pentru care vreau sa o felicit pe doamna decan pentru calitatea dezbaterilor. Rolul conferintelor de acest tip, ca sa preiau ideea profesorului Cioclei in legatura cu lebedele negre, este acela de a incerca sa fie redus numarul posibilelor lebede negre care se afla in Codul de procedura penala. Pornind de la cartea lui Nicholas Taleb, ideea cu lebedele negre nu este una noua, este o idee de pe vremea cand se bateau dacii si romanii, prin anul 100, si a fost spusa de catre Juvenal care a afirmat ca oamenii buni sunt la fel de rari ca lebedele negre. Primele lebede negre au fost descoperite abia in anul 1697 in Australia. Pana atunci s-a considerat ca exista doar lebede albe, nu si lebede negre. Prin urmare, teoria lebedelor negre vizeaza in esenta descoperirea aspectelor imprevizibile care produc efecte extreme si care ulterior conduc la o previzibilitatea retroactiva. Transpunand teoria lebedelor negre in Codul de procedura penala, evitarea existentei de lebede negre este unul din rolul acestor dezbateri. Cu cat discutam mai mult si cu cat gasim vicii ale Codului, gasim si posibilitati de interpretare, care sa asigure o aplicare coerenta si care sa conduca la garantarea maxima a drepturilor procesuale ale persoanelor implicate in procedurile penale.

In ce priveste aspectele de imprevizibilitate care conduc la efecte extreme, o parte probabil o sa fie descoperite de Curtea Constitutionala, altele o sa le descoperim pe parcursul practicii judiciare. Insa daca in Codul penal lucrurile au evoluat foarte rapid pe aspectele ce tin de legea penala mai favorabila, cred ca in ceea ce priveste Codul de procedura penala lucrurile sunt abia la inceput pentru ca pe masura ce evolueaza cauzele din cursul urmaririi penale sau cele aflate in cursul judecatii, pentru ca in procedura penalea se aplica principiul activitatii legii procesual penale noi, vor aparea in cascada probleme de interpretare, iar aceste probleme de interpretare apar si ca urmare a existentei unei situatii reluate de profesorul Cioclei, in care forma stiintifica a Comisiei tehnice a suferit o modificare radicala in cadrul Comisiilor parlamentare netehnice si din pacate cu afectarea semnificativa a Legii de punere in aplicare a Codului de procedura penala. Astfel incat, daca exista o coerenta originala a Codului pe varianta de proiect, aceasta coerenta a fost stricata in Parlament dupa prima etapa, iar legea de punere in aplicare a schimbat mecanisme si logici procesuale, astfel incat interpretarile trebuie facute de la caz la caz. A cauta explicatia Codului in expunerea de motive a Noului Cod de procedura penala este probabil cea mai eronata modalitatea de a incerca sa intrepretezi Noul Cod pentru ca expunerea de motive a fost creata corelativ proiectului Noului Cod de procedura penala, care a fost modificat radical si prin Legea de punere in aplicare si in forma parlamentara. A incerca o interpretare teleologica a noului Cod de procedura penala de asemenea reprezinta o miscare gresita. S-a vazut la penal unde opinia Comisiei a fost pe autonome, iar Curtea Constitutionala a spus pe globale. Intentia initiala si modalitatea in care s-a modificat in Parlament raman uneori fara de explicatie. Sunt articole contradictorii, sunt articole omisive... prin urmare, nu putem vorbi de o logica a Noului Cod de procedura penala, astfel incat sa gasitm un mecanism. Dovada cea mai clara este la nulitati. (...)

Referindu-ma la controlul judiciar al actelor procurorului in Noul Cod de Procedura Penala, desi Codul introduce doua categorii noi de judecatori, judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara, in realitatea dispozitiile procedurale ale Noului Cod, asa cum a iesit in forma finala, intaresc semnificativ rolul procurororului in cadrul procedurilor penale. Judecatorul de drepturi si libertati pe componenta plangerii impotriva masurilor asiguratorii, si aici este unul dintre aspectele pozitive ale Noului Cod de procedura penala, daca printr-o interpretare, cred eu, eronata si contrar art. 1 Protocolul 1 si art. 6 din Conventie, ICCJ a decis ca recurs in interesul legii, ca plangerile impotriva masurilor asiguratorii in cursul urmaririi penale se pot face numai de procuror si in cursul judecatii numai de instanta, potrivit Codului vechi, Noul Cod stabileste ca atunci cand exista o restrictie a dreptului la proprietate in conformitate cu Protocolul 1 aditional la Conventia Europeana, exista un drept de acces la judecator.

Dreptul de acces la judecator se formeaza pe calea plangerii, intr-un termen de trei zile de la comunicarea ordonantei, procedura este necontradictorie, este in camera de consiliu si este definitiva. Ceea ce este important este ca avocatul atunci cand contesta masurile asiguratorii, si de fapt pe parcursul ansamblului urmaririi penale, concentrarea dreptului la aparare trebuie sa fie extrem de eficienta. Pierderea momentelor din cursul urmaririi penale precum si neinvocarea nulitatilor active sau a aspectelor de nelegalitate si netemeinicie conduc la o situatie ca in cursul judecatii, dupa ce cauza trece de camera preliminara, aceste aspecte sa nu mai poata fi reiterate niciodata. Astfel incat, la judecatorul de drepturi si libertati, impotriva ordonantei referitoare la luarea masurii asiguratorii, precum si modalitatea de punere in executare a masurii executorii se poate face plangere la judecatorul de drepturi si libertati, care va cenzura ordonantele procurorului sub aspectul legalitatii lor, dar va aprecia si sub aspectul necesitatii si proportionalitatii luarii masurii asiguratorii pe diferite bunuri.

De asemenea, exista o alta contradictorialitate in Noul Cod de procedura penala pe dispozitiile articolului 308, in ceea ce priveste audierea anticipata, procedura creata in vederea garantarii dreptului la un proces echitabil, care presupune ca atunci cand audierea unui martor este posibil sa nu mai aiba loc in viitor sau este previzibil sa fie pusa in dificultate in viitor, procurorul sa ceara judecatorului de drepturi si libertati audierea martorului respectiv in conditii de contradictorialitate si in sedinta publica cu participarea obligatorie a procurorului. Nu este o cerere pe care judecatorul de drepturi si libertati trebuie sa o accepte astfel cum a fost formulata, acesta avand un drept de deliberare apreciere cu privire la necesitate, legalitatea si oportunitatea parcurgerii procedurii administrarii anticipate a probatoriului. Prin urmare, judecatorul de drepturi si libertati poate sa respinga acesta cerere sau poate sa o incuvinteze. Daca o incuviinteaza, audierea va parcurge cu regulile de la judecata in prima instanta, iar declaratia aceasta poate avea valoare probatorie neconditionata in cadrul procesului penal.

Exista totodata un drept de cenzura pe judecatorul de drepturi si libertati in materia tehnicilor speciale de investigare si aici ma refer in special la masura supravegherii tehnice, dar si la celelalte tehnici de supraveghere si cercetare. Pe de o parte, masura supravegherii tehnice se dispune numai de catre judecator, insa daca observati, dispozitiile procedurale reglementeaza posibilitatea ca in caz de urgenta, daca sunt indeplinite conditiile generale, adica suspiciune rezonabila, testul de necesitate si testul de proportionalitate al masurii cu scopul urmarit si caracterul subsidiar al masurii, procurorul poate dispune pe o perioada de 48 de ore ordonanta de interceptare provizorie, stabilind Noul Cod ca exista obligatie procedurala pozitiva a procurorului de a prezenta, in termen de 24 de ore de la expirarea duratei pentru care s-a dispus masura, ordonanta in fata judecatorului cu un proces verbal de redare rezumativa a convorbirilor telefonice in vederea confirmarii.

Insa, daca va uitati la dispozitiile articolului 141 alin. 1) si 6) din Codul de procedura penala, care reglementeaza posibilitatea confirmarii sau infirmarii acestei masuri, acestea se refera la conditiile articolului 141 alin 1), nefacand nicio trimitere la termenul de 24 de ore, desi legea spune destul de categoric "in cel mult 24 de ore".

Problema care se naste in acesta discutie este daca dupa depasirea termenului de 24 de ore, potrivit Noului Cod de procedura penala exista vreo sanctiune procedurala. Va invederez aceasta pentru ca este o practica neunitara in acest moment la nivelul instantelor. Pe de o parte sunt judecatori care resping ca tardiva cererea procurorului, pe de alta parte sunt judecatori care considera ca termenul de 24 de ore de la expirarea masurii dispuse este un termen care poate fi depasit pe diferite considerente si care produce ca efect doar un singur aspect. Ca judecatorul de drepturi si libertati, daca este sesizat si cu o cerere de luare a masurii supravegherii tehnice pe viitor, poate sa dispuna doar din ziua in care s-a pronuntat, deci nu si pentru intervalul ramas intre perioada expirarii celor 48 de ore si momentul in care se pronunta, neafectand ordonanta provizorie a procurorului. Aceasta dispozitie este una dintre dispozitiile lacunare care poate sa produca efecte discutabile in practica judiciara.

Daca o sa va uitati corelativ la dispozitiile art. 355 alin. 4) din Noul Cod de procedura penala care se refera la institutia reluarii urmaririi penale ca urmare a redeschiderii in cazul in care procurorul ierarhic superior infirma ordonanta de plasare sau de renuntare la urmarire penala, in acesta ipoteza ordonanta respectiva fiind supusa confirmarii de catre judecatorul de camera preliminara intr-un termen de 30 de zile sub sanctiunea nulitatii. Ceea ce inseamna ca in ipotezele art. 355 alin. 4) in care Noul Cod spune explicit termenul in care trebuie sa ma adresez judecatorului de camera preliminara stabileste si natura acesteia, termen de decadere, spunand ulterior in termen de cel mult 3 zile, sub sanctiunea nulitatii actului de infirmare si redeschidere a urmaririi penale.

La dispozitiile 141 alin. 4) si 6) se gasesc singurele solutii posibile ale judecatorului de drepturi si libertati, confirma sau infirma ordonanta procurorului, nu a treia solutie, si toate raportate la conditiile pentru care se pot dispune tehnicile speciale de supraveghere si cercetare. Spun ca este o problema delicata pentru ca supravegherea tehnica este foarte detaliata in Noul Cod de procedura penala. La masurile de supraveghere tehnica intra interceptarile, insa acestea se refera pe Noul Cod doar la comunicatiile prin telefon la distanta, intra ambientalele, si supravegherea in spatii publice sau private. In cazul acestora din urma incheierea judecatorului de drepturi si libertati va prevede dispozitia prin care permite organelor de urmarire penale sau organelor care deservesc ca suport tehnic organele de urmarire penala sa patrunda in spatii private pentru a activa sau dezactiva tehnica necesara inregistrarii ambientale in spatii private. Atunci cand procurorul dispune, pe competenta substitutiva, in 48 de ore supravegherea in spatii private, va avea posibilitatea de a autoriza patrunderea, activarea si dezactivarea tehnicii in spatiile publice sau private. Aceasta masura nu are un corelativ detaliat reglementat sub aspectul efectelor pe Noul Cod de procedura penala, pentru ca in Parlament preocuparea importanta a fost sa nu ii inregistreze pe avocati. Atentia generata de efectele unor masuri care nu capata competenta originala a judecatorului de drepturi si libertati a fost semnificativ scazuta, fiind neprevazuta sanctiunea acestui termen maximal de 24 de ore in care procurorul trebuie sa se prezinte.

Exista o competenta a judecatorului de drepturi si libertati in privinta masurii supravegherii tehnice a monitorizarii conturilor si a tranzactiilor financiare, insa in mod corelativ exista dispozitiile art. 153 din Noul Cod de procedura penala, in procedura probatoriului distinct, respectiv al obtinerii datelor cu privire la existenta si continutul conturilor care se obtine numai cu incuviintarea prealabila a judecatorului. Aceste doua dispozitii radical diferite ca natura juridica in viziunea Noului Cod de procedura penala insa, in esenta apropiate au creat de asemena o practica neunitara masiva. Daca la art.153 Codul vorbeste de date cu privire la existenta contului, a continutului contului unor institutii financiare sau alte institutii juridice care detin date financiare, caz in care procurorul solicita sa i se incuviinteze solicitarea daca judecatorul nu dispune un mandat de supraveghere tehnica in ipotezele in care vreau sa obtin pasivul, operatiunile financiare efectuate in trecut precum si tranzactiile care urmeaza sa fie efectuate procedeul probatoriu este cel al supravegherii tehnice, care poate fi dispusa pe o perioada de maxim 6 luni. In toate aceste ipoteze veti constata, daca va uitati in practica judiciara extrem de atent, pentru ca efectul va fi pe camera preliminara, ca daca procurorul a obtinut in baza art.153 altceva decat existenta contului, titluarul contului, continutul contului si eventual activele corporale sau necorporale pe care le are persoana respectiva plus rulajul contului, toate tranzactiile efectuate anterior si documentele justificative ale acestora doar in baza incuviintarii de catre judecatorul de drepturi de libertati, toate aceste acte sunt susceptibile de a fi contestate sub aspectul nelegalitatii si sunt suspceptibile a fi contestate numai in procedura de camera preliminara. In toate aceste ipoteze va trebuie sa dovediti existenta unei vatamari pentru ca nu exista nulitate absoluta, nulitatea absoluta fiind extrem de limitativa pe dispozitiile art. 281, desi art. 281 pare ca este foarte generos si preia procedura de la art. 197 alin. 2) din vechiul Cod de procedura penala, in realitate lucrurile sunt dramatic modificate.

Primul text care se refera la competenta materiala si competenta personala, vizeaza numai competenta materiala si competenta personala a instantelor, nu si a organelor de urmarire penala, ceea ce inseamna ca aspectele ce tin de organele de urmarire penala v-ar atrage in cazul in care sunt dovedite conditiile prevazute de la art.282 nulitatea relativa. Apoi, aspecte ce tin de participarea procurorului, publicitatea sedintei de judecata care tin de instanta de judecata si ultimele doua 281 alin. (e) si (f) care sunt veritabile de nulitate absoluta dar in realitate sunt cu aplicabilitate foarte stransa.

In ce priveste camera preliminara, eu cred ca asistenta juridica este obligatorie in camera preliminara. Dispozitiile art. 344 alin. 3) prevede ca in conditiile in care sunt indeplinite prevazute de art. 90 alin. 1) din Codul de procedura penala va dispune desemnarea unui avocat din oficiu. Chiar daca in mod nefericit art. 90 alin. 1) face referire la infractiunile pentru care legea prevede in cursul judecatii pedeapsa mai mare de 5 ani, fiind dispozitia corelativa de la art. 344, eu interpretez ca asistenta juridica este obligatorie cand legea prevede pedeapsa mai mare de 5 ani. Cand o prevede? In foarte putine cazuri.

De asemenea, sunt niste texte foarte frumos reglementate in art. 101 si art. 102. Este vorba despre principiul loialitatii procedurale, care se refera printre altele si la provocare, iar la art. 102 se face referire la excluderea probelor, care contine o capcana. (...) Daca nu se dovedeste existenta nulitatii nu se poate ajunge la efectul prevazut de art. 102 alin. 3) al excluderii. Toate acestea pana in camera preliminara. Excluderea vizeaza pe dosare delicate, trafic de droguri si in special coruptie, problema provocarii si daca lucrurile erau foarte lejere pe vechiul Cod, acum lucrurile sunt semnificativ modificate pentru ca provocarea presune incalcarea principiului loialitatii, are efect asupra probelor, tinde la excluderea probelor, probele sunt facute in cursul urmaririi penale. Daca nu reusesc sa dovedesc provocarea pana in faza de camera preliminara unde problema de baza nu e neaparat ca sunt necontradictorii si ca e procedura scrisa, ci ca nu se pot administra probe de sustinerile care se formuleaza de catre inculpat. In aceasta situatie, daca nu se reuseste dovedirea provocarii in cursul urmaririi penale, pe calea probelor administrate de procuror, daca nu se vor invoca exceptii ce tin de provocare in cursul urmaririi penale astfel incat sa poata fi vazute si avute in vedere de judecatorul de camera preliminara, daca va trece cauza de camera preliminara s-a terminat cu apararea pe provocare. Sunt de parere ca asa cum este camera preliminara nu si-a atins scopul. (...)

Este foarte important in procedura de camera preliminara de evitat aspectele care presupun posibile elemente de abuz de drept procesual, pentru ca daca vreti sa faceti, ca avocati, abuz de drept procesual se poate. Codul spune ca se face o comunicare intr-un termen si ca judecatorul stabileste un termen care nu poate fi mai putin de 20 de zile in care sa se formuleze cereri si exceptii. Termenul de cel putin 20 de zile, poate sa fie 30 sau 40, e un termen judiciar. Problema de baza care s-a intalnit in practica judiciara, si nu in biblioteca, este ca legea spune ca judecatorul de drepturi si libertati dupa ce primeste exceptiile trimite procurorului, care are un termen de zece zile sa se pronunte si apoi judecatorul la expirarea termenului de zece zile se pronunta cu privire la cererile si exceptiile ridicate de inculpat. Textul nu spune ca in ultima zi a termenului de zece zile sa se pronunte, ci la expirarea termenului, ceea ce inseamna ca expira termenul si in oricare din zilele ulterioare expirarii termenului procurorul se poate pronunta. Practica atesta formularea de cereri, aparari, exceptii dupa expirarea termenului in care trebuiau exprimate. Problema de fata este urmatoarea: se comunica sau nu se comunica procurorului, se asteapta sau nu se asteapta raspunsul procurorului, poate judecatorul de camera preliminara sa le ia in considerare, apreciindu-le ca tardive. Ca sa fie tardive ar trebuie ca termenul stabilit sa fie unul legal imperativ. In toate aceste ipoteze o sa vedeti ca in dosarele complicate judecatorul nu se pronunta la expirarea termenului in care trebuia procurorul sa raspunda sau sa fie formulate cereri si exceptii pentru ca daca cererile si exceptiile au fost trimise prin posta in ultima zi a termenului stabilit de catre judecator si ajunge in posta peste trei patru zile, automat nu va mai avea ce sa faca pentru ca s-a pronuntat deja. Judecatorul va trebui sa fie extrem de atent, cu atat mai mult cu cat incheierea de camera preliminara este definitiva. Daca in termenul stabilit de judecator nu s-au depus exceptii, nu este posibila contestarea, o asemenea contestatie fiind inadmisibila. Este admisibila o contestatie in situatia in care dupa ce s-au depus cereri si exceptii judecatorul se pronunta asupra acestora, nu atunci cand nu s-au depus.

La art. 374 alin 7 si alin 8 mecansimul de intelegere al regimului probator este urmatorul: legalitatea de probatiune este incheiata dupa ce judecatorul de camera preliminara dispune inceperea judecatii. Ceea ce ramane in discutie este substanta sau fiabilitatea probei, astfel inca, daca vreau sa contest substanta sau fiabilitatea probei pot sa o fac oricand in cursul judecatii.

In ce priveste concentrarea dreptului la aparare pe parcursul urmaririi penale, experienta judecatorului de scaun pe aspectele de urmarire penala si in special pe cauzele complexe nu este foarte vasta. O sa constatati ca intr-o cauza complexa cu un procuror experimentat, doar un judecator experimentat va putea sa vada dincolo de actele procurorului. Principiul caracterului preponderent scris este un principiu cu doua taisuri. Un principiu in care daca sunt hartiile bine facute in cursul urmaririi penale si judecatorul nu vede dincolo de hartii, si daca este un dosar in care nu se poate pune un ac, lucrurile sunt destul de spectaculoase. Repet, de la inceput am considerat ca procedura de camera preliminara este o procedura deficitara. (...)

Ceea ce face Noul Cod de procedura penala, ca element pozitiv, este sa transmita urmatorul mesaj: dupa ce cauza trece de camera preliminara, gata cu exceptiile, gata cu prostiile, trebuie sa ne concentram daca este sau nu temeinica acuzatia formulata de procuror. De altfel, dupa camera preliminara, rolul procurorului de sedinta scade in mod semnificativ, iar dezbaterea este concentrata daca actiunea parchetului este sau nu temeinica.