Proiectul de lege privind gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate, cunoscut ca Legea 14/2017 a gratierii, poate intra in vigoare peste cinci zile, prin adoptare tacita, daca nu va fi trimis in Plen pana pe 25 aprilie 2017. Comisia juridica a Senatului condusa de Serban Nicolae trebuia sa dezbata miercuri, 19 aprilie 2017, proiectul de lege privind gratierea si sa ia in discutie si amendamentele aduse de CSM, AMR, ICCJ, UNBR si senatori. Acest lucru nu s-a intamplat insa dupa ce Alina Gorghiu a cerut amanarea dezbaterilor pe acesta lege. Urmeaza astfel ca zilele urmatoare, Comisia juridica a Senatului sa solicite Biroului permanent sa prelungeasca termenul de dezbatere publica de la 30 la 60 de zile. In situatia in care aceasta varianta nu va fi agreata, iar din informatiile pe care le avem, se doreste amanarea intrarii in vigoare a acestei Legii, ar urma ca marti 25 aprilie 2017, Comisia juridica sa intocmeasca un Raportul pe care sa il trimita in Plen, iar proiectul de lege nr. 14/2017 privind gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate sa fie adoptat tacit, cu prevederi care pot fi chiar neconstitutionale.

In Comisia juridica a Senatului au fost depuse insa o serie de amendamente - pe care Lumeajustitiei.ro le prezinta in exclusivitate la finalul articolului - care pana la acest moment nu au fost dezbatute, desi importanta lor este majora, data fiind problema supraglomerarii din penitenciare, dar si valva creata in jurul OUG 13/2017, urmata de OUG 14/2017. De altfel, necesitatea discutarii amendamentelor Legii nr. 14/2017 este cu atat mai importanta cu cat unele dintre prevederile actuale ale proiectului pot chiar ingreuna punerea in aplicare a acesteia si pot fi chiar atacate la Curtea Constitutionala a Romaniei.

Unul dintre cele mai importante amendamente aduse proiectului de lege privind gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate este cel al senatorului Ionut Sibinescu (foto) si se refera la riscul returnarii Legii nr. 14/2017 la Curtea Constitutionala pentru discriminare, dat fiind ca in forma actuala proiectul conditioneaza gratierea de situatia financiara a inculpatului.

In concret, senatorul Sibinescu semnaleaza ca exista condamnati care desi se incadreaza in normele Legii gratierii, nu pot beneficia de gratiere, intrucat nu au o situatie financiara buna pentru a putea acoperi prejudiciul. Senatorul Ionut Sibinescu a motivat propunerea de amendament prin aceea ca trebuia inlaturata discriminarea pe criterii care tin de situatia financiara a acestor persoane, astfel ca este necesar sa fie introdusa la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 14/2017 sintagma “cu rea-credinta” in cazul nerespectarii conditiei care ar atrage revocarea gratierii. A invocat, de altfel, senatorul Sibinescu in motivarea introducerii amendamentului pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Legea pentru gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate Decizia nr. 25/1998 a Curtii Constitutionale a Romaniei referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 81 alin. (3) si ale art. 86 indice 1 alin. (4) din Codul penal, unde a retinut ca “repararea prejudiciului cauzat persoanei civile, in cadrul procesului penal, se realizaeaza pe baza regulilor de drept civil si nu poate influenta raspunderea penala a autorului prejudiciului. Nerepararea prejudiciului nu conditioneaza raspunderea penala, decat daca se dovedeste reaua-credinta a faptuitorului. S-a mai retinut ca, pe langa discriminarea pe criteriul averii, pe care o determina art. 81 alin. (4) din Codul penal, constrangerea inculpatului de a repara un prejudiciu pe care nu l-a creat ori nu l-a produs in masura pretinsa de persoana vatamata, este contrara principiului consacrat in Constitutie si in conventii internationale, si anume dreptul la un proces echitabil, care sa-i asigure posibilitatea de a dovedi in mod exact intinderea drepturilor si obligatiilor in cazul conflictului adus in justitie”.

Au existat insa si senatori, precum social-democratul Liviu Brailoiu, care au propus ca gratierea sa fie conditionata de achitarea “anterior punerii in libertate, a cheltuielilor de judecata si a despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata catre partea civila prin hotararea judecatoreasca definitiva”.

O conditie si mai drastica a fost venita din partea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania care a propus ca gratierea sa fie conditionata “de achitarea la data intrarii in vigoare a prezentei legi a despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata prin hotarare judecatoreasca definitiva”.

*Cititi aici Proiectul de lege privind gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate

*Cititi aici amendamentele aduse Proiectului de lege privind gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate