Parlamentul Romaniei a ratat inca o ocazie istorica de a scoate Romania de pe harta rusinii internationale. Miercuri, 27 mai 2020, Camera Deputatilor – in calitate de for decizional – a respins in unanimitate proiectul fostei senatoare ALDE Cristiana Anghel (foto) privind gratierea totala sau partiala a unor pedepse, fie ca ele ar fi fost pronuntate cu executare ori cu suspendare.

Cu 316 voturi „pentru”, niciunul „impotriva” si o singura abtinere, deputatii au respins initiativa de act normativ prin care Anghel urmarea gratierea totala a pedepselor de pana la doi ani de inchisoare (inclusiv), si a pedepselor cu amenda, precum si gratierea partiala a pedepselor de pana la 8 ani inclusiv, dupa cum urmeaza:

• cu o treime pedepsele intre 2 si 5 ani inclusiv;

• cu un sfert pedepsele intre 5 si 8 ani inclusiv;

• cu o jumatate pedepsele persoanelor de cel putin 60 de ani, ale femeilor gravide si ale persoanelor cu copii de pana la 5 ani inclusiv;

• cu o jumatate pedepsele persoanelor cu boli incurabile in faza terminala.

Anticipand reactiile exaltate ale talibanilor catuselor, Cristiana Anghel i-a dat un caracter extrem de limitativ propriei initiative de act normativ, excluzand de la gratiere o serie de infractiuni comise cu violenta si de infractiuni sexuale (violul, omorul, pedofilia, incestul, talharia, tortura, diverse tipuri de lovituri si vatamari etc.), evadarea, represiunea nedreapta, sechestrarea etc. Pe langa aceste infractiuni sanctionate de Codul penal, Anghel a exclus si infractiuni prevazute de legi speciale: atentate la siguranta nationala, fraude cu fonduri europene, conflicte de interese, fapte de evaziune fiscala, infractiuni la legea insolventei, legea circulatiei si la Codul Silvic, trafic de droguri si de persoane, infractiuni transfrontaliere etc.

Inutil sa adaugam ca de prevederile gratierii gandite de Cristiana Anghel nu ar fi urmat sa se bucure recidivistii.

Gratierea – pata pe obrazul Romaniei inca din 2003

Dupa cum am mentionat inca de la inceput, supraaglomerarea din inchisori este invocata de fosta senatoare in expunerea de motive, Anghel invocand atat sirul de condamnari primite de Romania la CEDO, cat si o Decizia CCR nr. 89/2003 (disponibila integral aici), Curtea Constitutionala avertizand inca de pe atunci asupra lipsei de spatiu din penitenciare.

Iata ce scria CCR in decizia din 2003:

„Pe langa deosebirea de emitent, o alta diferenta esentiala intre cele doua forme ale gratierii este ratiunea pentru care acestea sunt acordate. Daca in cazul gratierii individuale Presedintele Romaniei are in vedere, cel mai adesea, ratiuni umanitare, izvorate din circumstante deosebite in care se gaseste condamnatul sau in care a savarsit fapta, in cazul gratierii colective preponderente sunt ratiunile de realizare a unei politici penale si sociale fata de o anumita categorie de condamnati, pentru infractiuni ce nu prezinta un pericol social ridicat si care au dat dovezi temeinice de indreptare, oferindu-li-se acestora posibilitatea de a beneficia de clementa legiuitorului. Pe langa aceste considerente sociale, gratierea colectiva are in vedere adesea si reducerea numarului de persoane condamnate care vor ramane in continuare in penitenciare, precum si diminuarea supraaglomerarii unitatilor din sistemul penitenciar.

Asa fiind, gratierea colectiva creeaza, printr-un act normativ cu aplicabilitate generala, premisa indreptarii comportamentului social al unei intregi categorii de condamnati. Legea de gratiere este impersonala, spre deosebire de decretul Presedintelui Romaniei, care se aplica uneia sau mai multor persoane individualizate. Sfera de aplicare a legii de gratiere se face prin stabilirea unor criterii obiective, care se pot referi la natura infractiunilor savarsite, durata pedepselor, existenta starii de recidiva sau la situatia personala a condamnatilor, spre exemplu, la conduita si varsta acestora sau la starea lor de sanatate. Cu toate ca stabilirea acestor criterii este atributul exclusiv al legiuitorului, actul normativ de gratiere trebuie sa respecte prevederile constitutionale si principiile de drept general valabile”.

Proiectul a zacut 6 ani in Parlament

Inregistrat la Senat in 13 iunie 2014, proiectul de lege a fost respins de plenul acestui for legislativ pe 25 februarie 2015, cu 67 de voturi „impotriva”, niciunul „pentru” si 3 abtineri (click aici pentru evidenta optiunilor). Cristiana Anghel nu a fost prezenta la vot.

Initiativa si-a urmat cursul in comisiile Camerei Deputatilor pana la 29 februarie 2016, apoi a fost uitata. Brusc, in 26 mai 2020, Camera si-a amintit de acest proiect de lege, care a fost rapid pus pe ordinea de zi a Comisiei juridice. Aceasta a dat raport de respingere, iar o zi mai tarziu plenul Camerei Deputatilor s-a conformat, votand dupa cum ati vazut deja.

* Cititi aici proiectul de lege al Cristianei Anghel

* Cititi aici expunerea de motive

Sursa foto: EVZ.ro