2 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

LUPTA PROCURORULUI TUDOSAN – Fostul procuror DIICOT Ionel Tudosan cere statului daune morale de 1 milion lei dupa chinurile la care a fost supus in dosarul DNA finalizat cu achitare definitiva: „Am solicitat fara succes judecatorului inlaturarea controlului judiciar sau a obligatiei de a nu parasi localitatea. Bunica, foarte-n varsta, in stare grava, n-a mai putut beneficia de ajutorul meu. A decedat. La inmormantare, a trebuit sa semnez la politie ca nu ma sustrag”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

20 February 2022 13:32
Vizualizari: 4179

Procurorul DIICOT Ionel Tudosan (foto 1) nu uita si nu iarta calvarul la care a fost supus din cauza dosarului in care DNA a incercat sa-l execute pentru o inchipuita fapta de complicitate la santaj, printr-un rechizitoriu semnat de procuroarea Mihaiela Iorga-Moraru (foto 2).



In luna mai a anului trecut, Tudosan – iesit la pensie in 2019, la jumatate de an dupa achitarea definitiva si repunerea in drepturile de magistrat – a formulat la Tribunalul Bucuresti o actiune prin care cere de la statul roman daune morale de 1 milion de lei (la care se adauga 40.000 de lei cheltuieli de judecata in procesul cu DNA) pentru umilintele la care a fost supus din cauza dosarului ticluit de parchetul anticoruptie.

Pe langa evidenta stigma primita din partea societatii din pricina acuzatiei care plana asupra lui Tudosan (aparand la un moment dat inclusiv zvonul ca DNA l-ar fi retinut) si in plus fata de dificultatile financiare aparute din cauza suspendarii din functie, fostul procuror explica ruperea legaturilor familiale pe care i-a provocat-o controlul judiciar – masura preventiva impusa de DNA si prelungita de instante (Ionel Tudosan fiind obligat sa ramana in Craiova, departe de sotia si copiii aflati in Bucuresti). De altfel, magistratul relateaza cum unul dintre judecatorii de drepturi si libertati s-a aratat insensibil la cererea lui Ionel Tudosan de a-i fi ridicat controlul judiciar sau macar interdictia de a parasi Craiova, astfel incat sa-si poata vizita bunica bolnava, aflata in alta localitate. Din cauza imposibilitatii de a-si ajuta bunica, batrana a murit la scurt timp. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, Tudosan a trebuit sa semneze condica de control judiciar inclusiv in ziua inmormantarii, astfel incat politia sa se asigure ca nu se sustrage cercetarii penale.

Inainte de a va lasa sa cititi actiunea lui Ionel Tudosan, mentionam ca primul termen al dosarului nr. 15869/3/2021 de la TMB a avut loc in 10 decembrie 2021. Miercuri, 16 februarie 2022, judecatoarea Ana-Corina Tudor de la Tribunalul Bucuresti a fixat urmatorul termen pentru data de 18 mai 2022.


Prezentam principalul pasaj din actiunea procurorului Tudosan:


Solicit instantei de judecata ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna obligarea paratului la plata urmatoarelor sume:

- Suma de 40.000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata efectuate de subsemnatul cu ocazia judecarii cauzei penale inregistrate sub nr. 2600/1/2015 pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (etapa fondului) si a cauzei inregistrate sub nr. 1822/1/2017 (etapa apelului) pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-a solutionat apelul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justittie – Directia Nationala Anticoruptie impotriva sentintei penale nr. 49/31.01.2017, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala in dosarul nr. 2600/1/2015.

- Suma de 1.000.000 lei, reprezentand daune morale cauzate subsemnatului prin declansarea procesului penal, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea nelegala in judecata, in stare de control judiciar (cu obligarea de a nu parasi localitatea de domiciliu- Craiova) urmata de stingerea actiunii penale prin achitare si implicit pentru atingerea adusa dreptului la libertate si siguranta, la libertatea de circulatie (miscare) a subsemnatului, la viata familiala, imagine, onoare si demnitate, reputatie, inclusiv dreptul la viata privata.

- plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentului litigiu, potrivit art. 453 Cod procedura civila,

in considerarea elementelor de fapt si de drept pe care le voi prezenta in continuare:

I. Prezentarea situatiei de fapt

1. Incepand cu data de 18.05.2007, subsemnatul am fost numit in functia de procuror la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – structura centrala, anterior activand in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova.

2. Prin Rechizitoriul nr. 649/P/2014 din data de 29.06.2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea subsemnatului in judecata, in stare de control judiciar (obligarea de a nu parasi localitatea de domiciliu – Craiova), pentru pretinsa savarsire a unei fapte assimilate de coruptie (complicitate la infractiunea de santaj, forma agravata).

2. Avand in vedere calitatea subsemnatului – de procuror D.I.I.C.O.T. – structura centrala, dosarul a trimis spre judecata Inaltei Curti de Casatie si Justitie si inregistrat sub nr. 2600/1/2015.

3. Mentionez faptul ca odata cu inceperea urmaririi penale impotriva subsemnatului – sfarsitul lunii mai 2015 – D.N.A facand public acest fapt, intrucat buna reputatie a procurorului era o obligatie pentru a activa la aceasta institutie, am fost nevoit sa-mi dau demisia din aceasta functie, cu data de 15.05.2015, Consiliul Superior al Magistraturii aprobandu-mi cererea de incetare a activitatii la D.I.I.C.O.T. si revenirea la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova.

4. Prin HCSM 390/01.07.2015, subsemnatul am fost suspendat din functia de procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, fiind trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de complicitate la santaj.

5. Prin Sentinta penala nr. 49/31.01.2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in complet de 3 judecatori, a dispus achitarea subsemnatului in temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 lit. b) teza I din CPP.

6. Solutia a ramas definitiva prin Decizia penala nr. 92/30.05.2018, dosar nr. 1822/1/2017, pronuntata in complet de 5 judecatori de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cu referire la primul capat al cererii de chemare in judecata, precizez urmatoarele:

7. In cursul judecarii cauzei, avand in vedere complexitatea cauzei, am procedat la angajarea ca aparatori a domnilor avocati, Moleanu Dan, din cadrul Baroului Dolj si Mihnea Stoica, din cadrul Baroului Bucuresti.

8. Cei doi avocati m-au reprezentat atat la judecarea cauzei in fond cat si la judecarea in apel.

9. Pentru serviciile de asistenta juridica, reprezentare, pregatirea apararilor, in cadrul celor doua etape fond si apel, am platit fiecaruia dintre cei doi avocati un onorariu in cuantum de 15.000 lei, conform chitantelor seriile CABAVM, Nr.0000001062 si 0000001063, din data de 25.05.2020 -avocat Moleanu Dan si, respectiv, adeverintei seria CIALTE. 31254469, din data de 21.12.2018, emise de Patria Bank S.A., de depunere a sumei de 15.000 lei in contul SCA „Mihnea Stoica si Asociatii” – atasate prezentei.

10. De asemenea, pentru transportul de la locuinta din Craiova, avand impusa obligatia de a nu parasi localitatea de domiciliu, pana la sediul instantei de judecata, in Bucuresti, la fiecare termen de judecata, am folosit autoturismul proprietate personala, fiind necesara deplasarea atat a subsemnatului, cat si a avocatului Moleanu Dan.

11. Precizez faptul ca, astfel cum reiese din extrasele portal atasate prezentei, au avut loc minim 37 de termene – in cadrul dosarelor nr. 2600/1/2015 (fond) si 1822/1/2017 (apel), 3380/1/2015 (contestatie), fara a lua in calcul si alte dosare inregistrate pentru contestatii.

12. Raportat la numarul de kilometri din Craiova si Bucuresti, respectiv 228 km si la minim 37 de drumuri (dus-intors), la faptul ca se consuma 7,5 l/100 km combustibil, conform normelor legale, solicit obligarea paratului la plata cheltuielilor materiale in cuantum de 6. 300 lei (16.872 km x7.5 l/100 km combustibil motorina).

13. Precizez ca termenele de judecata la ICCJ erau fixate lunar, chiar si mai multe termene/luna, judecata desfasurandu-se pe parcursul a 3 ani fara o luna, respectiv 35 luni.

14. La aceste deplasari se adauga si termenele care au fost fixate pentru judecarea contestatiilor facute impotriva masurilor preventive, al caror numar nu mi-l mai amintesc.

15. De asemenea, in cadrul cheltuielilor totale in cuantum de 40.000 lei solicitate intra si cele efectuate cu asigurarea unei mese/zi aparatorului din Craiova.

II. Temeinicia capatului de cerere privind obligarea la plata cheltuielilor de judecata: art. 276 alin. 6 CPP, art. 453 alin. 1 CPC, raspunderea civila delictuala.

16. Procesul penal, fiind finalizat printr-o hotarare de achitare, atat in fond, cat si in apel sunt aplicabile prevederile art. 276 alin. 6 CPP rap. la art. 453 CPC, fiind indeplinite toate conditiile de exercitare a actiunii civile, prevazute de art. 32 alin. 1 CPC, inclusiv calitatea procesuala pasiva a statulului, deoarece prin trimiterea in judecata a subsemnatului s-a stabilit un raport juridic litigios intre stat si subsemnatul.

17. Statul este singurul titular al actiunii penale, potrivit CPP. Din punct de vedere procesual, ca subiect activ al actiunii penale, statul incredinteaza exercitiul actiunii penale Ministerului Public.

18. Chiar daca statul, in procesul penal, nu a avut calitatea de “parte” acesta a provocat procesul respectiv, care s-a dovedit neintemeiat, astfeL incat temeiul de drept substantial pentru obligarea la plata cheltuielilor de judecata este raspunderea civila delictuala.

19. In doctrina s-a considerat ca acordarea cheltuielilor de judecata are la baza si principiul raspunderii civile delictuale, iar cheltuielile de judecata nu pot fi limitate numai la finalitatea de a constitui o sanctiune civila, avand si rolul de a despagubi partea care a castigat procesul si care nu este vinovata de declansarea activitatii judiciare.

20. La baza stabilirii obligatiei de restituire a cheltuielilor de judecata, indiferent de natura litigiului, sta culpa procesuala, care este prezumata de lege, atat in dreptul procesual civil, prin dispozitiile art. 453 alin. 1 CPC, cat si in dreptul procesual penal, prin art. 275 alin. 1 pct. 1-4., alin. 2, alin. 3, art. 276 alin. 5 din CPP. (Decizia nr. 59 din 18.09.2017, pronuntata de Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept si Decizia nr, 463 din 28.06.2018 pronuntata de Curtea Constitutionala.)

21. Astfel cum rezulta din coroborarea dispozitiilor art. 275 alin. 1 pct. 4 si alin. 3 din CPP, in cazurile in care nu se poate retine culpa procesuala a inculpatului, a partii vatamate sau a partii civile, cheltuielile judiciare sunt suportate intotdeauna de stat., iar potrivit opiniilor doctrinare continutul acestor texte indica tocmai culpa procesuala a organului de urmarire penala in instrumentarea cazului, organ care actioneaza in numele statului, acesta din urma fiind titularul actiunii penale. (Noul Cod de procedura penala comentat, Nicolae Volonciu, Andreea Simona Uzlau s.a. Editura Hamangiu, 2014, pag 652. In acelasi sens si Grigore Gr. Theodoru, Tratat de drept procesual penal, editia a 3-a, Editura Hamangiu, 2013, pag 37).

22. Subsemnatul, inculpat in cauzele anterior mentionate, am efectuat cheltuieli judiciare proprii pentru judecarea cauzei anterior mentionate (onorarii de avocat, cheltuieli de transport) care s-a finalizat cu solutia de achitare, astfel incat nu ma aflu in situatia de a-mi fi restituite de partea civila sau persoana vatamata avand in vedere ca astfel de parti nici nu exista in cauza. Or, aceste cheltuieli au fost determinate de catre stat, prin reprezentantul sau, Ministerul Public.

23. Potrivit art. 276 alin. 5 si 6 CPP: “(5) In caz de achitare, persoana vatamata sau partea civila este obligata sa plateasca inculpatului si, dupa caz, partii responsabile civilmente cheltuielile judiciare facute de acestia, in masura in care au fost provocate de persoana vatamata sau de partea civila. “(6) In celelalte cazuri instanta stabileste obligatia de restituire potrivit legii”.

24. Or, astfel cum rezulta din considerentele Deciziei ICCJ nr. 20 din 19.03.2018 referitoare la pronuntarea unei hotarari prealabile privind chestiunea daca dispozitiile art. 453 alin. 1 CPC, raportat la art. 276 alin. 6 CPP pot constitui temei legal de acordare a cheltuielilor de judecata de la statul roman, pct. 49, sintagmei “celelalte cazuri” (art 276 alin. CPP) i se circumscrie si situatia in care inculpatul fata de care s-a pronuntat o solutie de achitare a efectuat cheltuieli in procedura judiciara penala in care a fost angrenat, determinat de faptul ca, in cauza, nu exista parte vatamata sau parte civila, caz reglementat de prevederile alin. 5 al aceluiasi articol din cod. (Noul Cod de Procedura Penala comentat, Nicolae Volonciu, Andreea Simona Uzlau, s.a. Editura Hamangiu, 2014, pag 652-653).

25. Raspunderea statului este una obiectiva, intemeiata pe obligatia de a garanta riscul de activitate a serviciului public de infaptuire a justitiei.

26. Prin urmare, in baza art. 276 alin. 6 CPP, art. 453 alin. 1 cu referire la art. 2 alin. 2 CPC, astfel cum rezulta si din Decizia ICCJ nr. 20 din 19.03.2018, anterior mentionata, statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, in calitate de garant al infaptuirii justitiei si de titular al actiunii penale, a pierdut procesul penal, astfel incat subsemnatul trebuie sa fiu despagubit de catre stat cu cheltuielile de judecata in cuantum total de 40.000 lei, efectuate in cauza penala care s-a solutionat in mod definitiv prin solutia de achitare, cheltuieli ce au fost determinate de catre stat prin Ministerul Public.

27. Doctrina de specialitate in materie este in acelasi sens: “In procesul penal obligatia suportarii acestora (cheltuieli de judecata efectuate de parti) are un caracter complex si diferentiat de cel din procesul civil, facand dificila fundamentarea lor teoretica, dar totusi, atunci cand ele nu pot fi asociate culpei infractionale, acestea se suporta potrivit legii civile” (N. Volonciu, Tratat de procedura penala, vol I, Editura Paideia, 2001).

Obligatia statului de a suporta cheltuielile avansate de parti este subsidiara si integrala, in sensul ca intervine atunci cand o astfel de obligatie nu incumba altor parti sau subiecti procesuali principali ai procesului penal si cuprinde toate cheltuielile efectuate cu desfasurarea procesului. In mod particular, atunci cand dispozitiile procesual penale stabilesc ca obligatia de restituire a cheltuielilor de judecata se stabileste potrivit legii civile, iar in process nu se poate retine culpa procesuala a inculpatului, partii vatamate sau partii civile, continutul textelor indica tocmai culpa procesuala a organului de urmarire penala in instrumentarea dosarului” (Noul Cod de Procedura Penala comentat, N. Volonciu, A.S.Uzlau, s.a. Editura Hamangiu, 2014, Tratat de drept processual penal, G.GH. Theodoru, Editura Hamangiu, 2013).

In stabilirea obligatiei de suportare a cheltuielilor de judecata efectuate in procesul penal trebuie avuta in vedere culpa infractionala, iar numai in subsidiar culpa procesuala, atat in privinta autoritatilor judiciare, cat si a partilor. Astfel, daca inculpatul a fost achitat, obligatia suportarii cheltuielilor judiciare ramane in sarcina statutului, pe temeiul culpei procesuale a autoritatilor judiciare” (G. Mateut, Tratat de procedura penala, Vol II, Ed. Hamangiu, 2013).

Cu referire la daunele morale solicitate, precizez urmatoarele:

28. Astfel, cum am mai aratat, la trimiterea in judecata – 29.06.2015 – subsemnatul ocupam functia de procuror in cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura centrala, institutie la care activam de aproximativ 10 ani.

29. Odata cu inceperea urmaririi penale impotriva subsemnatului – sfarsitul lunii mai 2015 – DNA facand public acest aspect, intrucat buna reputatie a procurorului era o obligatie pentru a activa la aceasta institutie, am fost nevoit sa-mi dau demisia de onoare din acea functie, cu data de 15.05.2015 , Consiliul Superior al Magistraturii aprobandu-mi cererea de incetare a activitatii la DIICOT si revenirea la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova.

30. Aceasta a fost prima consecinta a demersurilor facute de procurorul de caz din cadrul D.N.A. care, nu a depus nici cel mai mic efort in a analiza probatoriul administrat, fapt confirmat prin solutiile de achitare, dupa ce s-a sesizat din oficiu si dupa ce anterior, intr-o cerere de prelungire a unor masuri de supraveghere cu privire la alt inculpat si persoane cercetate in cauza, mentionase ca nu exista indicii impotriva subsemnatului.

31. A doua consecinta a fost atingerea adusa dreptului la libertate si siguranta, la libertatea de circulatie (miscare) a subsemnatului prin aceea ca, prin Ordonanta nr. 649/P/2014 din data de 26.06.2015 s-a dispus luarea masurii controlului judiciar avand instituita obligatia de a nu parasi localitatea de domiciliu (Craiova) si de a ma prezenta la organele de politie in raport de programul intocmit de acestea (Ordonanta anexata prezentei), masura ce a fost mentinuta pana la data de 28.09.2016, 1 an si 3 luni.

32. De data aceasta, pe langa faptul ca D.N.A. a facut publica, in mass media, trimiterea subsemnatului in judecata, procurorul de caz a urmarit distrugerea iremediabila a imaginii si onoarei, fiind constient ca anterior ocuparii functiei la D.I.I.C.O.T., subsemnatul imi desfasuram activitatea in mun. Craiova, unde lucrasem si colaborasem cu organele de politie, de data aceasta trebuind sa apar in fata acestora in calitate de inculpat, pentru o pretinsa fapta de violenta si asimilata infractiunilor de coruptie.

33. In aceasta perioada, desi aveam in ingrijire o persoana aflata in stare grava de boala si foarte in varsta, cu toate ca am solicitat judecatorului de camera preliminara inlaturarea masurii controlului judiciar sau cel putin inlaturarea obligatiei de a nu parasi localitatea, cererile mi-au fost respinse. Consecinta directa a acestui fapt a fost ca bunica mea, Dinu Ecaterina, nu a mai putut beneficia de ajutorul meu si la scurt timp, afectata si de situatia in care ma aflam, a decedat. Trebuie sa precizez ca in ziua inmormantarii, subsemnatul a trebuit sa ma prezint la organele de politie pentru a semna ca nu ma sustrag de la cercetarea judecatoreasca.

34. A treia consecinta implicita a fost aceea a intreruperii legaturilor familiale cu sotia si copiii aflati in Bucuresti, legaturi intrerupte in mod brutal, procurorul si judecatorul de camera preliminara refuzand sa schimbe timp de cateva luni obligatia de a nu parasi domiciliul – Craiova.

35. De asemenea, odata cu inculparea si trimiterea in judecata, de rusinea situatiei in care ma aflam, am intrerupt orice legatura cu fostii colegi, atat cu cei din Bucuresti, avand in vedere obligatia impusa de a ramane si nu parasi Craiova, cat si cu cei din Craiova.

36. Mentionez, totodata, ca imaginea subsemnatului a fost afectata in mod foarte grav afectata si in raport de prietenii si cunostintele subsemnatului, din comportamentul acestora, care aflasera din mass media despre trimiterea in judecata (unele cotidiene mentionand in mod fals chiar si faptul ca as fi fost retinut) deducand ca au racit relatiile dintre noi.

37. Precizez ca modul in care autoritatile s-au pronuntat asupra vinovatiei subsemnatului a fost de natura sa influenteze in mod direct articolele de presa, precum si perceptia opiniei publice, cu consecinte directe asupra subsemnatului, dat fiind faptul ca profesia de magistrat trebuie sa fie asociata unei reputatii profesionale si morale iresprosabile, iar aceasta, odata afectata, este practic imposibil de restabilit, in perceptia publicului ramanand in general impresia negativa si acuzatiile aduse subsemnatului, considerat compromis la nivel profesional.

38. Urmarea tuturor acestor situatii a fost aceea ca nu am mai putut sa apar in public, starea psihica fiind deteriorata iremediabil datorita stresului, apasare psihica in fata comunitatii, avand dificultati de concentrare, stare de tristete si anxietate, depresie, aspecte inerente situatiei prin care am fost nevoit sa trec. In aceeasi situatie s-au aflat si membrii familiei, sotia si cei 2 copii, afectati psihic, traumatizati de situatia subsemnatului.

De altfel, dupa dispunerea definitiva a achitarii, nu am mai fost in plenitudinea facultatilor psihice de a-mi relua functia de procuror, pana la iesirea la pensie luandu-mi concediu de odihna si concediu medical.

39. O alta consecinta la fel de importanta a procedurii judiciare penale a fost aceea a suspendarii din functia de procuror incepand cu data de 01.07.2015, imediat dupa punerea in miscare a actiunii penale si lipsirea subsemnatului si a familiei de o sursa importanta de venit, respectiv salariul subsemnatului si de asistenta medicala gratuita pe o perioada de 3 ani.

40. Durata de 3 ani a procedurii a produs implicit efecte si in planul existentei materiale, familia traind din venitul sotiei, trebuind sa ma imprumut la diverse persoane (familia sotiei, prieteni, colegi avocati), cu atat mai mult cu cat lunar trebuia sa achit o rata bancara de 500 euro la BRD.

41. Tot o consecinta a situatiei subsemnatului a fost aceea ca fiul meu a trebuit sa abandoneze facultatea pe care o urma in tara si sa plece in strainatate pentru a-si definitiva studiile pe baza unui credit acordat de tara respectiva – Marea Britanie. Totodata, acesta a fost nevoit sa abandoneze si practicarea unor sporturi (dans de societate) si participarea la competitii care generau costuri importante, anterior acesta fiind campion national la categoria de varsta.

42. Toate acestea m-au afectat psihic, deoarece, in calitate de parinte, aflat brusc intr-o astfel de situatie, am fost pus in imposibilitatea de a oferi sotiei si copiilor nivelul de trai si confortul psihologic cu care acestia erau obisnuiti.

43. Cele mai sus amintie mi-au adus grave prejudicii morale si mi-au afectat in mod iremediabil imaginea in societate.

III. Temeinicia capatului de cerere privind daunele morale: art. 1349, 1357, 1381 Cod civil, art 253-253 Cod civil, art. 9 CPP, art. 22 alin 1. si art. 23 alin. 1 din Constitutia Romaniei, art. 2 din Protocolul nr. 4 aditional la Conventie, art. 5 din Conventia CEDO.

44. Potrivit art. 1349 Cod civil ”orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita, pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane” (2) cel care, avand discernamant incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate fiind obligat sa le repare integral”.

45. Totodata, potrivit art. 1357 Cod civil„Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare” si art. 1381 (1) „Orice prejudiciu da dreptul la reparatie (2) Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzarii prejudiciului, chiar daca acest drept nu poate fi valorificat imediat [...]”.

3.1. Indeplinirea cumulativa a conditiilor necesare pentru atragerea raspunderii civile delictuale a paratului

Cu privire la fapta ilicita

46.Referitor la conditia existentei faptei ilicite, aceasta, ca element al raspunderii civile delictuale, este definita de doctrina ca fiind ”acea actiune sau inactiune prin care s-a adus atingere drepturilor subiective ale persoanelor sau intereselor lor legitime, de natura a le cauza un prejudiciu”.

47. In speta, conditia faptei ilicite este indeplinita, aceasta fiind determinata de declansarea procesului, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata urmata de stingerea actiunii penale prin achitare, fapt ce a determinat crearea intregii situatii daunatoare vietii familiale, libertatii individuale, patrimoniului, imaginii, onoarei, demnitatii si reputatiei si subsemnatului, fiind profund afectat psihic, astfel cum am aratat anterior si cum urmeaza a se confirma prin probatoriul administrat.

48. Astfel cum rezulta din Decizia Curtii Constitutionale nr. 136/03.03.2021 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 539 din CPP, pct. 41, actiunea initiala a statului, in calitate de titular al actiunii penale, finalizata printr-o solutie de achitare, atat in fond, cat si in apel, nu poate fi calificata decat ca o fapta nejustificata, si in consecinta, ilicita care angajeaza raspunderea sa delictuala in temeiul art. 1349 Cod civil, cu atat mai mult cu cat, timp de 1 an si 3 luni mi-a fost adusa atingere dreptului la libera circulatie, libertatea de miscare fiindu-mi fost restrictionata, prin aceea ca timp de cateva luni am fost obligat sa nu parasesc localitatea de domiciliu, iar mai apoi sa nu parasesc tara.

In considerentele aceleiasi Decizii ale Curtii Constitutionale se retine faptul ca privarea de libertate poate imbraca diverse forme, nu intotdeauna asemanatoare cu inchisoarea, acestea (masurile preventive) fiind necesar a fi evaluate nu din perspectiva formei, ci a continutului, cum ar fi obligatia de a sta intr-un spatiu limitat, izolarea de societate, de familie, incetarea indeplinirii indatoririlor oficiale, imposibilitatea contactului liber cu anumite persoane.

49. Or, lezarile anterior amintite se refera la drepturi si libertati, garantate in primul rand constitutional dar si la nivel european.

50. Astfel, potrivit art. 22 din Constitutie, dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.

51. Art 23 alin. 1 din Constitutie precizeaza faptul ca libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. Totodata, alin. 12 prevede ca nici o pedepasa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.

52. Or, subsemnatului mi-a fost aplicata masura controlului judiciar, desi, nu exista niciun indiciu ca subsemnatul m-as fi retras urmaririi sau cercetarii judecaresti, neexistand indicii impotriva subsemnatului de savarsire a faptei, fapt recunoscut de procurorul de caz cu ocazia solicitarii de prelungire a unei masuri preventive a altui inculpat.

53. Totodata, art. 25 din Constitutie statueaza ca dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat.

54. Foarte important de adus in discutie, in legatura cu dreptul la libera circulatie, este Art. 2 din Protocolul nr. 4 al Conventiei, potrivit caruia:

Oricine se gaseste in mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul sa circule in mod liber si sa-si aleaga in mod liber resedinta sa.2. Orice persoana este libera sa paraseasca orice tara, inclusiv pe a sa.3. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrangeri decat acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare intr-o societate democratica pentru securitatea nationala, siguranta publica, mentinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor si libertatilor altora.4. In anumite zone determinate drepturile recunoscute in paragraful 1 pot face obiectul unor restrangeri care, prevazute de lege, sunt justificate de interesul public intr-o societate democratica.

55. Astfel cum rezulta din cele de mai sus, limitarile dreptului subsemnatului la libera circulatie, puteau interveni doar in cazurile prevazute alin. 3 si 4, or, masura controlului judiciar luata pe 1 an si 3 luni nu se justifica, neexistand niciun indiciu ca subsemnatul m-as fi sustras cercetarii, fiind incalcat raportul de proportionalitate intre limitarea acestui drept si scopul legitim urmarit.

56. Mai mult, solutia achitarii subsemnatului, in ambele etape, duce la concluzia ca restrangerea libertatii de circulatie nu a avut temei legal conducand totodata la incalcarea art. 2 alin. 3 si 4 din Protocolul 4 la CEDO.

57. In plus, solicit sa observati, in acelasi timp, si o incalcare, din acest punct de vedere, si al art. 9 CPP, care reia, in principiu prevederile europene mentionate supra si mentioneaza in mod expres dreptul persoanei fata de care s-a dispus nelegal o masura privativa de libertate (conform Deciziei Curtii Constitutionale nr. 136 din 03.03.2021, privarea de libertate implica nu doar inchisoarea, dar si obligatia de a sta intr-un spatiu limitat, izolarea de societate, de familie, incetarea indeplinirii indatoririlor oficiale, imposibilitatea contactului liber cu anumite persoane, iar caracterul negal al unei masuri privative/restrictive de libertate rezulta din chiar solutia de achitare, astfel incat considerentele trebuie raportate si la dispozitiile art. 9 CPP)

58. Totodata, s-a incalcat si art. 5 din Conventia CEDO, care consacra dreptul la libertate si siguranta, avand in vedere ca nu au existat indicii ale necesitatii de a fi impiedicat sa savarsesc infractiuni sau sa ma sustrag cercetarii, procurorul de caz recunoscand cu ocazia solicitarii de prelungire a masurilor dispuse fata de alt inculpat faptul ca nu exista indicii impotriva sunsemnatului.

59. In plus, art. 26 din Constitutie statueaza ca autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata. Or, prin dispunerea masurii de a nu parasi Craiova, desi familia subsemnatului se afla in Bucuresti, subsemnatul fiind plecat din Craiova si activand profesional in Bucuresti de 10 ani anterior acelei tevaturi, fara a exista indicii de savarsire a faptelor pretins savarsite de subsemnatul, daramite indicii ca m-as fi sustras urmaririi penale/cercetarii judecatoresti, autoritatile publice, prin statul roman, urmeaza a raspunde pentru lezarea profunda a vietii familiale, avand in vedere iliceitatea declansarii actiunii penale, confirmata prin solutia de achitare pronuntata in fond si apel. Inclusiv viata privata a subsemnatului a fost nejustificat violata prin aceea ca, subsemnatul am fost urmarit, prin drone, in locuri private, fapt identificat cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala.

Astfel cum insasi Curtea Constitutionala statueaza in considerentele Deciziei nr. nr. 136/03.03.2021, aceste dispozitii constitutionale REPREZINTA TEMEIUL PENTRU JUSTIFICAREA RASPUNDERII DELICTUALE A STATULUI PENTRU PREJUDUCIUL CAUZAT PERSOANEI SUPUSE UNEI MASURI PREVENTIVE DE LIBERTATE, cu precizarea foarte importanta a Curtii Constitutionale ca privarea de libertate nu inseamna doar inchisoare, ci si obligatia de a sta intr-un spatiu limitat, izolarea de societate, de familie, incetarea indeplinirii indatoririlor oficiale, imposibilitatea contactului liber cu anumite persoane.

60. Totodata, Curtea Constitutionala retine ca principiul fundamental care sta la baza raspunderii civile delictuale, conform caruia orice actiunea sau inactiune care conduce la cauzarea in mod culpabil a unui prejudiciu obliga partea care a savarsit-o sa compenseze dauna, functioneaza nu numai daca actiunea sau inactiunea incalca o anumita dispozitie legala expresa, ci si daca aceasta incalca o reglementare constitutionala care vizeaza un drept/libertate fundamentala.

61. Or, in prezenta cauza, astfel cum am aratat sunt vizate mai multe drepturi si libertati individuale, dar si atributele specifice umane de demnitate, onoare, imagine, reputatie.

62. Art. 252 Cod civi prevede dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei umane: “orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei umane, cum sunt viata, sanatatea, integritatea fizica si psihica, demnitatea, intimitatea vietii private, libertatea de constiinta, creatia stiintifica, artistica, literara sau tehnica

Acestea sunt iremediabil lezate prin cauzarea unor puternice sentimente de umilire, de neincredere, angoasa, tensiune psihica, tulburare, nesiguranta.

63. Totodata, art. 253 alin. 4 prevede persoana prejudiciata poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile.

64. Statul, in speta de fata ca titular al actiunii penale demarate nejustificat/ilicit prin aceea a stingerii prin achitare, este obligat sa raspunda pentru consecintele prejudiciabile ale propriei activitati judiciare pe care o organizeaza si conduce in conformitate cu prevederile constitutionale si legale, activitate care a produs, in speta de fata, prin disfunctionalitati si abuzuri, efecte de natura civila, concretizate in prejudicii materiale si morale subsemnatului, efecte care cad sub incidenta legii civile, aspect confirmat de Curtea Constitutionala prin Decizia anterior amintita. Statul raspunde in calitate de garant al legalitatii si independentei actului de justitie.

65. Statul raspunde pentru consecintele pagubitoare independent de orice culpa, pe temei obiectiv. Ideea fundamentala este aceea a garantiei obiective pentru riscurile pronuntarii unor hotarari sau luarii unor masuri nelegale, abuzive.

Cu privire la prejudiciu

66. Astfel cum am aratat anterior, prejudiciul moral consta in atingerea adusa valorilor care definesc personalitatea umana, valori care se refera la existenta fizica/psihica a omului, sanatatea si integritatea corporala si psihica, libertatea de miscare, cinste, demnitate, onoare, imagine, prestigiu profesional.

67. Prin restrangerea libertatii de miscare, fiindu-mi ingradit accesul la familia care se afla in Bucuresti, in Craiova nemaiavand pe nimeni, starea psihica s-a deteriorat profund, de altfel si starea fizica s-a alterat pe zi ce trece, nu mai aveam pofta de mancare si am slabit foarte mult.

68. Restrangerea dreptului la libertatea de circulatie a avut ca si consecinte, astfel cum am indicat mai sus, imposibilitatea de a o mai ingriji pe bunica, care se afla in Dabuleni (anterior procedurii penale ducandu-ma in fiecare weekend la aceasta si ingrijind de casa parinteasca), fapt ce a condus la decesul acesteia (atasat certificatul de deces). Chiar si la inmormantare, subsemnatul am intarziat, fiind nevoit sa merg la sediul politiei pentru a relata ce s-a intamplat si ca nu ma voi sustrage de la cercetarea judectpreasca.

69. Totodata, restrangerea dreptului de miscare a avut ca si consecinta imposibilitatea participarii subsemnatului la competitiile sportive ale fiului meu (campion national la dans de societate).

70. Din aceasta perspectiva, prin restrangerea de libertate mi s-a adus atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, iar durerile psihice provocate de o asemenea masura pot si trebuie sa fie reparate prin acordarea despagunirilor.

71. Finalizarea procesului penal prin solutia de achitare indreptateste pe subsemnatul sa solicit repararea pagubei pentru restrangerea libertatii in mod nelegal, intrucat rezultatul final infirma masurile de restrangere a libertatii de miscare fata de subsemnatul care am fost acuzat pe nedrept. Astfel, restrictia libertatii de miscare nu a avut un caracter licit din perspectiva solutiei finale de achitare care are efect retroactiv, prin urmare motivele prezentate de autoritatile statului nu au fost reale fapt ce constituie un motiv in plus de a compensa acest prejudiciu prin acordarea daunelor morale.

72. In calitate de magistrat, singura sursa de venituri salariale pentru a asigura familiei un nivel de trai normal a fost salariul de procuror, de care am fost privat ca urmare a suspendarii din functie.

73. Nu am avut posibilitatea sa exercit alte functii publice sau private, nu am avut dreptul sa desfasor o minima activitate care sa-mi asigure mijloacele financiare de subzistenta, avand restrictionata si libertatea de miscare, nu am avut parte de linistea si siguranta materiala corespunzatoare statutului de magistrat, dobandit prin munca si eforturi deosebite, avand in vedere procedura nelegala si abuziva initiata impotriva subsemnatului.

74. Implicit atat subsemnatul cat si familia am fost afectati psihic si financiar, familia fiind totodata deprimata, copii fiind ironizati de colegi, cu toate efectele negative asupra procesului educational al fiului. Lipsurile materiale pe care le-au suportat copii au marcat educatia si mentalitatea lor, pentru ca din cauza lipsei banilor fiul meu a trebuit sa renunte la practicarea sportului de performanta, luat pana atunci in particular. Nu au putut sa mearga in excursii, concedii, la fel ca ceilalti colegi. Au suportat ironia oamenilor, care le spuneau ca au auzit despre familia Tudosan.

75. Privarea indelungata (3 ani) de mijloacele materiale necesare existentei proprii si ale familiei, prin neincasarea salariului pe durata procesului penal, a avut consecinte in plan psihic, fiind de netagaduit suferintele psihice generate de privatiunile de ordin material.

76. Data fiind calitatea subsemnatului, procuror D.I.I.C.O.T – Structura centrala, au fost implicit lezate dreptul la onoare, demnitate, imagine, reputatie. In acelasi timp cariera subsemnatului a fost distrusa.

77. Atingerea adusa prestigiului profesional, fata de imprejurarea ca cercetarea si trimiterea in judecata s-au dispus pentru fapte incompatibile cu natura profesiei de magistrat, a fost deosebit de grava.

78. Initierea procedurii penale nelegale impotriva subsemnatului, restrangerea libertatii de miscare au avut ca efecte prejudiciul de imagine ca urmare a mediatizarii excesive a procesului, expunerea la dispretul public, grava afectare a pretigiului profesional de magistrat, afectarea increderii si imaginii publice, imposibilitatea de a desfasura activitatea si de a promova profesional, fiind afectata si familia subsemnatului, supusa suferintelor psihice si privatiunilor materiale.

79. Prejudiciul moral suferit de subsemnatul se remarca si sub aspectul credibilitatii profesionale si a pozitiei sociale deoarece am fost acuzat de infractiuni pe care nu le-am savarsit, in mod total abuziv.

Cu privire la raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul moral suferit

80. Aceasta conditie este indeplinita si rezulta din situatia subsemnatului descrisa anterior determinata de masurile impuse asupra subsemnatului in cadrul unei proceduri judiciare care s-a dovedit a fi nelegala si netemeinica, prin solutia de achitare.

Cu privire la vinovatie

81. In calitate de titular al actiunii penale, fapta statului a generat prejudiciul invocat, iar achitarea definitiva releva existenta culpei, deci a vinovatiei, ca element al raspunderii civile delictuale.

82. Organele judiciare, atunci cand au dispus masurile procesual penale, fara a face o analiza judicioasa asupra probatoriului administrat in fiecare faza a procesului penal, au actionat cu totala neglijenta si imprudenta, determinandu-mi situatia aratata la starea de fapt.

83. Astfel cum am aratat mai sus, si cum rezulta si din considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 136/03.03.2021, statul e obligat sa raspunda pentru consecintele pagubitoare ale propriei activitati judiciare pe care o organizeaza si conduce in conformitate cu prevederile constitutionale si legale, activitate care a produs, in speta de fata, prin disfunctionalitati si abuzuri, efecte de natura civila, concretizate in prejudicii materiale si morale subsemnatului.

84. Statul raspunde in calitate de garant al legalitatii si independentei actului de justitie. Raspunderea sa este angajata indiferent de orice culpa (in speta aceasta exista si rezulta din solutia de achitare), pe temei obiectiv.

Pe cale de consecinta, in considerarea elementelor de fapt si de drept expuse si in raport de probatoriul administrat in cauza, solicit instantei de judecata sa admita actiunea”.


* Cititi aici intreaga actiune

Comentarii

# santinela date 20 February 2022 15:08 +1

Foarte bine faci,dar NU de la statul roman ar trebui sa ceri aceste daune materiale ci de la nulitatea de Iorga Morar ( tot atit de meseriasa ca si Kovessi)si ar trebui sa-i faci acesteia zile insuportabile.Ai fost procuror si mai esti,pai atunci fa-ti meseria frate,sa te viseze asta si-n somn,sa nu mai poata merge pe strada linistita si afla la ce comenzi politice a percutat duduia . Fai atitea plingeri penale incit sa fie prezenta toata ziua pentru declaratii peste tot,plus in fiecare dimineata salut-o cu tot "respectul cuvenit "intre ochi" daca se poate !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva