Iata cum incearca DNA sa manipuleze opinia publica in comunicatul de presa emis luni dimineata, 13 martie 2017, dupa ce ministrul Justitiei Tudorel Toader a anuntat ca va dispune o evaluare a activitatii PICCJ si DNA dupa abuzul comis in cazul anchetarii Guvernului pentru adoptarea OUG 13/2017, o ancheta care a incalcat Constitutia si principiul separatiei puterilor in stat, asa cum CCR a decis. In respectivul comunicat, DNA pretinde ca nu ministrul Justitiei poate evalua activitatea parchetului anticoruptie, si implicit a doctoritei Laura Kovesi (foto), ci doar Consiliul Superior al Magistraturii. In realitate, lucrurile nu stau deloc asa.

Prin comunicatul DNA se doreste inducerea unei confuzii intre evaluarea profesionala, care se face o data la 3 ani de catre comisii desemnate de CSM si reprezinta o procedura mai mult formala care se finalizeaza cu acordarea unui calificativ, si evaluarea managementului. Evaluarea eficientei manageriale este un drept al ministrului Justitiei, dar si o obligatie, in conditiile in care acesta este titularul dreptului de a propune numirea si revocarea sefilor din marile parchete. Asa cum ministrul Justitiei este si titularul actiunii disciplinare, ceea ce inseamna ca poate propune anchetarea disciplinara a sefilor marilor parchete. Nu o spunem noi, ci chiar legea. Mai exact, Legea 303 din 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304 din 2004 privind organizarea judiciara si Legea 317 din 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

In continuare va vom prezenta cum stau lucrurile in realitate, total diferit decat ceea ce pretinde DNA.

Sa incepem cu revocarea sefilor marilor parchete. Legea 303/2004 prevede la art. 54 alin. 1 ca sefii PICCJ, DNA si DIICOT sunt numiti in functie de presedintele Romaniei la propunerea ministrului Justitiei. Acelasi articol stabileste la alin. 4 ca ministrul Justitiei este cel care propune revocarea sefilor PICCJ, DNA si DIICOT din functie:

Art. 54 din Legea 303/2004:

„(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator”.

Deci, ministrul Justitiei poate propune revocarea sefilor marilor parchete sesizandu-se din oficiu. Iar revocarea procurorilor din functiile de conducere se face la fel ca revocarea judecatorilor din functiile de conducere, potrivit art. 51 alin 2 din Legea 303/2004:

“Revocarea din functia de conducere a judecatorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a presedintelui instantei, pentru urmatoarele motive:

a) in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere;

b) in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale;

c) in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare”.

Lucrurile sunt clare, daca citim Legea 303/2004: ministrul Justitiei poate propune revocarea din functie, pentru motive precum exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale, iar o asemenea propunere este evident ca nu se poate face decat in urma unei evaluari.

Lucrurile devin si mai clare daca citim art. 69 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara. Acest articol consfinteste dreptul ministrului Justitiei de a-si exercita controlul asupra procurorilor, control care consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor. In schimb, controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si solutiile adoptate. De asemenea, acelasi articol stabileste ca ministrul Justitiei poate sa ceara sefilor PICCJ si DNA informari in legatura cu activitatea parchetelor si chiar sa dea indrumari privind masurile ce trebuie luate.

Art. 69 din Legea 304/2004:

„(1) Ministrul justitiei, cand considera necesar, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, ori de ministrul justitiei.

(2) Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu si in care se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza masurile dispuse de procuror in cursul urmaririi penale si solutiile adoptate.

(3) Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii”.

Nu in ultimul rand, sa nu uitam ca ministrul Justitiei este titularul actiunii disciplinare si ca art. 45 din Legea 317 din 2004 privind CSM prevede urmatoarele:

„Art. 45. - (1) In cazurile in care ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt titulari ai actiunii disciplinare, acestia pot sesiza Inspectia Judiciara in legatura cu abaterile disciplinare savarsite de judecatori si procurori”.