In aceeasi zi in care CCR da publicitatii motivarea deciziei prin care a interzis SRI sa faca interceptari in alte dosare decat cele privind siguranta nationala, la o zi de la anuntul ministresei Justitiei Raluca Pruna (foto), facut dupa cugetul si simtirea fostei sale sefe, Monica Macovei, care in urma cu trei zile stabilea ca este necesara suma de 1 miliard de euro pentru a achizitiona infrastructura necesara pentru interceptari, sefa DNA Laura Codruta Kovesi iese cu un comunicat care vine sa le dea peste nas celor doua bruxelleze. Directia Nationala Anticoruptie anunta ca pentru punerea in aplicare a deciziei CCR si pentru asigurarea de lucratori, echipamente tehnice si autovehicule in vederea realizarii de interceptari si supraveghere de catre DNA se prevede un efort bugetar in valoare de 10.415.000 euro. Aceasta suma este detaliata in comunicatul DNA si specifica, in cifre exacte, ce se impune a fi achizitionat pentru realizarea de interceptari in conditiile legii.

Prin emiterea comunicatului pe care il prezentam integral la finalul articolului, DNA contrazice toate afirmatiile fostei asistente a lui Macovei, ministresa Raluca Pruna, dar si ale celei care era in fruntea Ministerului Justitiei cand Laura Codruta Kovesi a fost pusa sefa la PICCJ, Monica Macovei, precum si ale presei de propaganda care a sustinut ideile venite pe linie bruxelleza, potrivit carora CCR, prin decizia de a interzice SRI sa faca interceptari in alte dosare decat cele privind siguranta nationala, ar ingropa Justitia si ar bloca efectiv anchetele penale.

Asa cum ne amintim, intr-o nota ingrijorata si grava, Monica Macovei a anuntat, in urma cu trei zile, pe Facebook ca serverele de intercepare de la SRI costa peste 1 miliard de euro, iar achizitionarea acestora va pune in dificultate Romania, totul pornind de la decizia CCR care a interzis SRI sa faca interceptari si activitati de supraveghere si filaj in dosare penale. Suma vehiculata de Monica Macovei, fara vreun calcul exact, avea probabil scopul de a alarma populatia si de a pune presiune pe judecatorii CCR. Cam la fel cum a facut in 2012, la referendumul de demitere a lui Traian Basescu, cand a iesit public si a sustinut ca 2,5 milioane de voturi au fost fraudate, fara a avea insa vreo proba in acest sens.

Iata cum alarma Monica Macovei pe Facebook populatia cu privire la banii care trebuie sa fie investiti in aparatura tehnica de interceptare:

"In acest moment, toate serverele de interceptare sunt la SRI. Ele costa foarte mult, peste 1 miliard de euro. In plus, ai nevoie de interpreti pentru, de pilda, diferite dialecte arabe, nu doar pentru engleza sau franceza. Mai sunt activitatile de filaj sau de inregistrare ambientala, care sunt probe in procese sau in anchete. Toate echipamentele trebuie cumparate. Din aceste motive, nu se poate face o mutare peste noapte, a doua zi dupa motivarea deciziei Curtii Constitutionale. Si stiu asta si judecatorii Curtii Constitutionale si, de aceea, cred ca au intelepciunea sa dea un termen de cel putin un an de zile pentru a se cumpara aceste servere si pentru angajarea si pregatirea personalului".

Raluca Pruna: "Societatea trebuie sa decida daca poate, are mijloacele financiare pe care noi le estimam la in jur de un miliard de euro, resursele financiare pentru a duplica aceasta infrastructura"

Ideea lui Macovei s-a propagat pe Facebook, in presa de propaganda, si, dupa cum am vazut, si la Ministerul Justitiei, unde sefa este fosta asistenta a Monicai Macovei, ministresa Raluca Pruna. Aceasta din urma a iesit public marti, 8 martie 2016, pentru a anunta ca se impune ca populatia sa decida daca este de acord cu cheltuirea sumei "pe care noi (n.red. - care noi?) o estimam la in jur de 1 miliard de euro" pentru infrastructura de interceptare:

"Societatea trebuie sa decida daca poate, are mijloacele financiare pe care noi le estimam la in jur de un miliard de euro, resursele financiare pentru a duplica aceasta infrastructura sau daca nu cumva se poate folosi infrastructura aceasta care exista la acest moment in cadrul SRI, asigurandu-se sigur eliminarea oricarei interventii umane, alta decat a celor care prin efectul legii cercetare penala – procurorul si politistul judiciar".

Problema interceptarilor, ca urmare a Deciziei CCR privind art. 142 alin 1, a fost abordata de Laura Codruta Kovesi inclusiv in proiectul de management depus la CSM in vederea reinvestirii in functia de procuror sef al DNA:

„Capacitatea institutionala a Directiei Nationale Anticoruptie trebuie dezvoltata in continuare, avand in vedere, mai ales, modificarile viitoare in modul de administrare a probelor ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale privind dispozitiile articolului 142 alineatul 1 Cod procedura penala.

Este necesara dezvoltarea Serviciului tehnic, prin suplimentarea resurselor umane si materiale, dar si prin asigurarea unor forme de pregatire profesionala specifica.

In acest scop, am realizat o evaluare preliminara a volumului de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie din perspectiva activitatii de supraveghere tehnica, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrala a tuturor activitatilor de punere in executare a mandatelor emise de judecatorii de drepturi si libertati si am identificate urmatoarele necesitati:

-detasarea unui numar suplimentar de lucratori de politie judiciara care sa gestioneze infrastructura tehnica suplimentara, sa asigure monitorizarea in timp real a comunicatiilor interceptate, sa realizeze supravegheri operative si inregistrari ambientale in spatii publice sau private;

-achizitionarea de autovehicule de diferite tipuri;

-achizitionarea de logistica pentru efectuarea inregistrarilor ambientale si in materia interceptarii comunicatiilor;

-realizarea unor programe de pregatire profesionala specifice care sa asigure ca acesti politisti dobandesc in timp cunostintele specifice activitatii de supraveghere tehnica”.

Prezentam in continuare comunicatul DNA nr252/VIII/3 din data de 9 martie 2016:

"Modificarea reglementarilor privind realizarea activitatilor de supraveghere tehnica, ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale a Romaniei (C.C.R.), va impune detasarea, in cadrul D.N.A., a unui numar de 130 de lucratori de politie si pregatirea specifica a acestora precum si achizitia de autovehicule si echipamente tehnice suplimentare.

Aceste masuri presupun un efort bugetar in valoare de aproximativ 10.415.000 euro.
Asigurarea acestor resurse conditioneaza desfasurarea, in continuare, cu aceeasi eficienta, a activitatii de investigare a infractiunilor de coruptie, de catre DNA.

Avand in vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justitiei, in cursul acestei zile, o adresa in care se explica de ce este necesara promovarea unei hotarari de guvern prin care sa fie suplimentat numarul maxim de posturi al Directiei Nationale Anticoruptie cu 130 de posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara, precum si rectificarea bugetului institutiei cu suma anterior mentionata.

Redam mai jos principalele argumente continute in adresa transmisa de conducerea DNA.

Modificarea reglementarilor privind realizarea activitatilor de supraveghere tehnica este consecinta unei decizii a C.C.R., prin care s-a constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile articolului ce reglementeaza punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica, din actualul Cod de procedura penala.

In prezent, Directia Nationala Anticoruptie coopereaza in vederea realizarii activitatilor de supraveghere tehnica cu Serviciul Roman de Informatii (S.R.I.), care asigura suport logistic si tehnic pentru interceptarea comunicatiilor la distanta, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio – video si localizarea prin mijloace tehnice.

In situatia in care, dupa publicarea deciziei mentionate in Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla in imposibilitatea de a folosi resursele operationale ale S.R.I., va fi necesara suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura in continuare eficienta activitatii de investigare a infractiunilor de coruptie.

In acest scop, s-a realizat o evaluare preliminara a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activitatii de supraveghere tehnica, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrala a tuturor activitatilor de punere in executare a mandatelor emise de judecatorii de drepturi si libertati, fiind identificate urmatoarele necesitati:

-achizitionarea de logistica pentru efectuarea inregistrarilor ambientale - cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;

-achizitionarea de logistica in materia interceptarii comunicatiilor - cost estimat de aproximativ 415.000 euro;

-detasarea unui numar suplimentar de 130 de lucratori de politie judiciara care sa gestioneze infrastructura tehnica suplimentara, sa asigure monitorizarea in timp real a comunicatiilor interceptate, sa realizeze supravegheri operative si inregistrari ambientale in spatii publice sau private - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este in realitate mai mic, pentru ca, prin detasare de la Ministerul Administratiei si Internelor la D.N.A se realizeaza o economie corespunzatoare in bugetul ministerului);

-atribuirea / achizitia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucuresti in proximitatea sediului central al DNA (suprafata utila de minim 1.000 - 1.500 mp si loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;

-achizitionarea unui numar de 30 autovehicule de diferite tipuri - cost estimat de aproximativ 650.000 euro;

-realizarea unor programe de pregatire profesionala care sa asigure ca acesti politisti dobandesc in timp cunostintele specifice activitatii de supraveghere tehnica - cost estimat 200.000 euro.

Suma totala astfel calculata se ridica la aproximativ 10.415.000 euro.

Mentionam ca, pentru aceste estimari, s-a avut in vedere ipoteza folosirii de catre organele de urmarire penala a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicatiilor la distanta. In situatia in care ar fi necesare achizitii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creste in mod substantial, fara ca la acest moment sa putem face o estimare, avand in vedere ca un asemenea demers nu a mai fost realizat in cadrul sistemului judiciar.

Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achizitie, precum si pentru selectia si pregatirea personalului, in perioada imediat urmatoare, eficienta activitatii de supraveghere tehnica ar putea sa scada semnificativ, cu impact corespunzator asupra finalitatii investigatiilor efectuate in aceste cauze. Estimam ca activitatea ar putea reveni la standardele din prezent intr-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele mentionate anterior".

Iata si pozitia Ministerului Public:

„Conducerea Ministerului Public a luat act, in cursul zilei de astazi, de motivarea Deciziei Curtii Constitutionale din data de 16 februarie 2016 potrivit careia prevederile art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala au fost declarate neconstitutionale. Decizia este obligatorie si, pe cale de consecinta, procurorii o vor respecta intocmai.

In acest sens, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Afacerilor Interne au identificat solutiile necesare pentru continuarea activitatii de urmarire penala in cauzele in care se apeleaza si la aceste mijloace de investigatie penala, pentru a nu fi afectata celeritatea si eficienta solutionarii dosarelor penale.

Totodata, s-a decis efectuarea unei analize periodice a eficientei solutiilor identificate si a impactului asupra activitatii de urmarire penala la nivelul Ministerului Public”.

DIICOT solicita 20 milioane de euro

Dupa publicarea Deciziei CCR, DIICOT a anuntat printr-un comunicat de presa ca va cere Ministerului Justitiei promovarea unei ordonante de urgenta de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita infiintarea serviciului tehnic al Directiei. DIICOT precizeaza ca este nevoie de achizitia de echipamente tehnice specifice si detasarea initiala a 200 de lucratori de politie in cadrul Directiei, precum si asigurarea trainingului acestora. Potrivit DIICOT, suma necesara pentru aceste masuri se ridica la 20 de milioane de euro.

Prezentam comunicatul DIICOT:

„Avand in vedere decizia nr. 51/2016, prin care CCR a declarat neconstitutionale dispozitiei art. 142 alin. 1 C.pr.pen. referitoare la reglementarile privind realizarea activitatilor de supraveghere tehnica, DIICOT aduce la cunostinta opiniei publice ca, urmare a efectelor deciziei mentionate, va solicita Ministerului Justitiei promovarea unei ordonante de urgenta de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita infiintarea serviciului tehnic al Directiei.

Aceasta modificare va impune achizitia de echipamente tehnice specifice si detasarea initiala a unui numar de 200 de lucratori de politie in cadrul DIICOT, precum si asigurarea trainingului acestora. Aceste masuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, aceasta suma fiind sustinuta la acest moment doar de sumele utilizate de alte unitati specializate de parchet in acelasi demers, sumele absolute putand fi precizate numai dupa un calcul judicios efectuat impreuna cu specialistii in domeniu. Precizam ca nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Directia nu detine nici un mijloc tehnic si nici un specialist desemnat.

Aceste necesitati au devenit urgente o data cu publicarea motivarii deciziei CCR pe site-ul institutiei, motivare din care rezulta ca organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici macar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnica in sistemul national. In aceste conditii, dat fiind faptul ca DIICOT nu beneficiaza de politie judiciara proprie si nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesitatilor Directiei, trebuie data eficienta dispozitiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzator din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004.

Conducerea DIICOT va aduce la cunostinta Ministerului Justitiei lamuriri cu privire la necesitatea promovarii actului normativ prin care sa fie amendata legea de organizare a DIICOT si rectificarea bugetului institutiei cu suma ce urmeaza a fi determinata.

In calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa ca DIICOT nu detine nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, in cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un numar de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnica, din care 60% au fost operationalizate prin SRI.

In consecinta, dupa publicarea Deciziei CCR va fi necesara alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura in continuare eficienta activitatii de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism”.