Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

EX-MINISTRUL NITA A FOST INCHIS PE O INGINERIE PSIHOLOGICA – Inalta Curte a justificat condamnarea definitiva a lui Constantin Nita la 4 ani de inchisoare pe doua denunturi si pe citate din lucrari ale unor psihologi-fantoma. "Dovada" psihologica a traficului de influenta: "Influenta interpersonala exercitata intr-o situatie definitiva si dirijata, gratie proceselor de comunicare, spre atingerea unui scop determinat". Pretinsul prejudiciu a fost restituit lui Nita (Document)

Miercuri, 4 iulie 2018 14:57 | Scris de Elena DUMITRACHE | pdf | print | email

Fostul ministru al Energiei Constantin Nita (foto 1) isi ispaseste in prezent pedeapsa de 4 ani de inchisoare cu executare dispusa, in 28 iunie 2018, de Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a stabilit ca Nita a facut trafic de influenta pe langa fostul primar al Iasiului Gheorghe Nichita, primind in schimb suma de 30.000 euro de la denuntatorul Tiberiu Urdareanu. Condamnarea, cat si celelalte dispozitii ale instantei supreme fac totusi ca decizia sa fie cel putin dubioasa. Sustinem aceasta intrucat, desi a fost condamnat pentru ca ar fi primit suma de 30.000 euro de la denuntatorul Tiberiu Urdareanu, in schimbul unor pretinse interventii, Inalta Curte a decis restiuirea catre Nita a celor 30.000 euro. Iar aceasta nu este singura anomalie din dosarul lui Constantin Nita. Dupa condamnarea sa definitiva ies la iveala detalii cutremuratoare care demonstreaza ca dosarul a reprezentat o miza, iar o pedeapsa exemplara era absolut necesara.


Aceste detalii se regasesc in concluziile scrise pe care aparatorii lui Constantin Nita, avocatii Dumitru Radescu  (foto 2 stanga) si Dan Lupascu (foto 2 dreapta), le-au depus la ultimul termen de judecata de la Inalta Curte, in care sunt demontate punctual toate acuzatiile aduse de procurorii DNA, dar si argumentele pe care judecatorii fondului le-au folosit pentru a-l condamna pe Constantin Nita.

Spre exemplu, in concluziile scrise se arata ca instanta de fond nu a stabilit data si imprejurarile in care Constantin Nita i-ar fi pretins denuntatorului Urdareanu Tiberiu comisionul de 5% din valoarea contractului si nu a elucidat imprejurarile in care inculpatul Nita Constantin ar fi primit 30.000 euro de la denuntatorul Urdareanu Tiberiu.

Avocatii Dumitru Radescu si Dan Lupascu arata totodata ca dreptul la aparare al lui Constantin Nita a devenit “iluzoriu”, iar instanta fondului a oferit o motivare contradictorie.

Instanta de fond retine ca in schimbul interventiei Nita ar fi pretins un comision de 5% din valoarea contractului, insa intre probele administrate in faza de urmarire penala si cea de judecata in prima instanta nu exista niciun inscris care sa ateste incheierea unui contract de achizitie publica incheiat intre U.T.I. Grup S.A. si Primaria Iasi privind Proiectul de management al traficului rutier din Municipiul Iasi.

Pe de alta parte, referindu-se la ipoteza in care Nita ar fi primit cei 30.000 euro, reprezentand 5% din valoarea contractului, avocatii Radescu si Lupascu arata ca matematica folosita de procurori si de judecatorii fondului sfideaza orice teorema. Mai exact, suma de 435.823 lei (30.000 euro) nu este apta sa reprezinte comisionul de 5% din valoarea contractului de „69.614.309 lei (fara T.V.A.) intrucat suma reprezinta 0,62% din valoarea totala a contractului nr. 74.571/13.08.2013 care a fost de 69.614.309 lei (fara T.V.A.).

De-a dreptul scandalos este totusi faptul ca instanta a apreciat oportun ca in motivarea de la fond sa citeze din specialisti in psihologie pentru justificarea condamnarii, specialisti care, potrivit lui Nita, “nu exista”, cum ar fi cazul lui E. Tannenbaun, sau specialisti, Spector, ale caror lucrari nu au fost traduse in limba romana, “un singur exemplar al acesteia, in limba engleza, se afla la Biblioteca Nationala a Romaniei („la raft”), iar niciunul din judecatorii fondului nu este inregistrat la aceasta, nu doar pentru consultarea ei si in realitate de „vizitatori”.

Astfel, utilizarea unor opinii ale unor specialisti in psihologie in motivarea solutiei de la fond face, in opinia avocatilor Dumitru Radescu si Dan Lupascu, conduce la incalcarea drepturilor fundamentale ale lui Constantin Nita, “intrucat aceste opinii nu au fost emise cu prilejul judecatii in fond si nu i s-a acordat acestuia posibilitatea de a le combate”.

Ce este mai grav este ca toate aceste “argumente” ale instantei de fond au fost insusite de Completul de 5 judecatori al ICCJ, prin mentinerea solutiei de condamnare a lui Constantin Nita.

Prezentam in continuare pasaje din notele scrise ale aparatorilor lui Constantin Nita, avocatii Dumitru Radescu si Dan Lupascu, astfel cum au fost depuse la instanta suprema, cu precizarea ca la finalul articolului sunt publicate integral argumentele pentru care3 fostul ministru al Energiei trebuia sa fie achitat:

Procuroarea DNA Monica Danciu nu exista

"In partea introductiva a sentintei penale apelate ca si a fiecarei incheieri premergatoare se face mentiunea ca „Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie a fost reprezentata (sic!) de procuror Monica Danciu. Conform adresei nr. DRA1/6404/19.04.2018 emisa de Administratia Prezidentiala la 16.05.2018 (...) „nu figureaza nici un procuror cu numele „Danciu Monica”. Nu poate fi primita o eventuala sustinere ca ar exista o identitate de persoane intre cetateanul „Danciu Monica” si procurorul „Danciu Monica-Erika”, avand in vedere ca potrivit art. 5 alin. 2 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata „(2) Numele de familie si prenumele se scriu asa cum rezulta din actele de identitate, din certificatele de stare civila si din alte inscrisuri …”, avand in vedere ca atat in sentinta apelata cat si in incheierile premergatoare nu exista scris prenumele „Monica-Erika”. (...) Or’, participarea la sedintele de judecata din camera preliminara si la judecata in prima instanta a unei persoane fizice care nu a fost numita conform legii „procuror” semnifica neparticiparea procurorului la acele sedinte de judecata cu consecinta juridica a sanctionarii cu nulitatea absoluta atat a sentintei penale atacate, cat si a incheierilor de sedinta premergatorare, sanctiune care atrage solutia desfiintarii acestora si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente."

Condamnat in baza unor probe inexistente

"Solutia de condamnare se fundamenteaza pe o premisa factuala inexistenta, respectiv ca activitatea infractionala a apelantului-intimat Nita Constantin a constat in primirea unui procent de 5% solicitat din valoarea contractului incheiat de U.T.I. Grup S.A. cu Primaria Iasi …” aspect consemnat persuasiv - de 13 ori - in sentinta apelata (fila 2, par. 3; fila 24, par. 4; fila 25, par. 4; fila 27, par. 4 - de trei ori; fila 30, par. 5; fila 32, par. 4; fila 33, par 3; fila 34, ultimul paragraf; fila 41, ultimul paragraf -de doua ori si fila 44, par. 3).

Prima facie, apelantul invedereaza ca intre probele administrate in faza de urmarire penala si cea de judecata in prima instanta nu exista niciun inscris care sa ateste incheierea unui contract de achizitie publica incheiat intre U.T.I. Grup S.A. si Primaria Iasi privind Proiectul de management al traficului rutier din Municipiul Iasi. Nu poate fi primita o eventuala sustinere contrara in sensul ca a existat un asemenea contract dar a fost incheiat cu unitatea administrativ-teritoriala a Municipiului Iasi iar nu cu Primaria Iasi, pentru urmatoarele considerente:

Conform art. 1 alin. 2 lit. i) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale Municipiul Iasi este o unitate administrativ-teritoriala, care insa nu este inclusa de judecatorii fondului a fi parte co-contractanta alaturi de U.T.I. Grup S.A.

Chiar daca s-ar pretinde ca acel contract a fost incheiat cu unitatea administrativ-teritoriala Iasi, este de observat ca, potrivit art. 1 alin. 2, lit. e) din aceeasi lege, primarul Nichita Gheorghe, este o autoritate executiva a Municipiului Iasi, asadar fara a avea atributia de a decide incheierea unui contract de achizitie publica la care se refera judecatorii fondului. Aceasta capacitate de folosinta si de exercitiu (de a incheia contracte de achizitie publica) apartine autoritatii deliberative, in causa pendinte Consiliul Judetean Iasi, conform art. 1 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale. (...)

Apoi, dintr-un simplu calcul aritmetic elementar, rezulta ca suma de 435.823 lei (30.000 euro, echivalent in lei a 132.705 lei, la cursul BNR din data de 22.07.2013 + 303.118 lei) - fila 46, par. 5 din sentinta - nu este apta sa reprezinte comisionul de 5% din valoarea contractului de „69.614.309 lei (fara T.V.A.)” - fila 44, par. 3 din sentinta - pentru bunul motiv ca aceasta suma reprezinta 0,62% din valoarea totala a contractului nr. 74.571/13.08.2013 care a fost de 69.614.309 lei (fara T.V.A.)"

Lipsa subiectului pasiv secundar

"O a doua critica a sentintei apelate priveste lipsa subiectului pasiv secundar al infractiunii de trafic de influenta in varianta agravanta prevazuta de art. 7 din Legea nr. 78/2000, respectiv a functionarului public asupra caruia apelantul Nita Constantin ar fi avut sau ar fi lasat sa se creada ca are influenta. Astfel,

Conform sentintei penale nr. 305/26.05.2017, apelantul-intimat Nita Constantin si-ar fi traficat influenta asupra martorului Nichita Gheorghe, in calitatea acestuia de primar al Municipiului Iasi in vederea determinarii sale sa agreeze „incheierea contractului celor de la U.T.I. Grup .S.A. cu Primaria Municipiul Iasi” (fila 31, par. 2 din sentinta). (...)

Gresita este motivarea primei instante de judecata cu privire la „Subiectul pasiv”: „Traficul de influenta fiind o infractiune de coruptie si in acelasi timp o infractiune in legatura cu serviciul poate avea (adica nu-i sigur!), in principal, ca subiect pasiv un organ de stat, institutie publica sau orice alta persoana juridica in al carei serviciu, se gaseste functionarul public ori persoana prevazuta in art. 308 C.pen. pentru a carui influentare faptuitorul primeste ori pretinde foloase sau accepta daruri, iar in subsidiar, cei mentionati mai sus, in ale caror atributii de serviciu intra efectuarea unui act pentru care este real interesata persoana careia i se promite interventia si asupra careia fapta arunca suspiciune”(fila 26, par.5 din sentinta), intrucat:

Codul penal utilizat de judecatorii fondului in motivarea sentintei apelate a intrat in vigoare la 1 februarie 2014, conform art. 246 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea in aplicarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

Drept consecinta, Titlul V („Infractiuni de coruptie si de serviciu”) reglementeaza distinct infractiunile de coruptie (Capitolul I) si pe cele de serviciu ( Capitolul II)

Ca atare, dupa data de 1 februarie 2014, traficul de influenta nu este „in acelasi timp” o infractiune in legatura cu serviciul, cum in mod nefondat au referit judecatorii aceluiasi fond"."

Infractiunea de trafic de influenta, prost inteleasa si explicata de judecatorii fondului

Gresita este aprecierea din sentinta penala nr. 305/26.05.2017 si cu privire la insasi existenta infractiunii de trafic de influenta prin activitatea infractionala de primire de bani [30.000 euro in vara anului 2013, la Hotel Raddison”- fila 3, par.2 din rechizitoriul D.N.A.- si aceeasi suma “… fiindu-i remisa (primita) in doua forme: partial in numerar (suma de 30.000 euro i-a fost data lui Nita Constantin - care nu mai este inculpat, nota.ns.- de catre Urdareanu Tiberiu, la data de 21.07.2013, la un restaurant libanez - care? - din cadrul Hotelului Raddison) si partial, printr-un contract de consultanta fictiv nr. FO1FO2/130566C/S/2.05.2013, avand valoare de 5.000 euro lunar + T.V.A.”]. Astfel:

De la alt bun inceput urmeaza a se constata ca prima instanta de judecata a simtit nevoia de a intari ca ”suma reprezinta acest procent - 5%, nota ns. - fiindu-i remisa /primita” apelantului-intimat Nita Constantin, punand semnul egalitatii semantice penale intre verbele “a remite” si “a primi”, raportandu-se la “DEX” ( fila 36, par. 4 din Sentinta). (…)

Numai ca, in contra acestei activitati de “a remite” = “a preda”, judecatorii fondului nu au constatat, in urma administrarii nemijlocite a probelor, ca cele doua “parti” din “procentul de 5%” i-ar fi fost remise vreodata apelantului-intimat Nita Constantin, intrucat “La aceasta intalnire-din - data de 21.07.2013, nota ns.,- martorul Urdareanu Tiberiu i-a inmanat inculpatului Nita Constantin suma de 30.000 euro, intr-un plic, lasat pe bancheta pe care stateau” (fila 25, par. 2 din sentinta), iar platile efectuate de U.T.I. Grup S.A. in baza contractului de consultanta FO1FO2/130566C/S/2.05.2013 au fost facute in patrimoniul societatii KEROM S.R.L., neadministrandu-se nici o proba ca suma de 303.118 lei i-ar fi fost remisa, direct ori indirect, apelantului-intimat Nita Constantin, in conditiile in care fiind vorba de o suma mai mare de 250 lei, ea nu poate fi probata decat prin inscrisuri conform art. 309 alin. 2 C.proc.civ. aplicabil potrivit art. 2 alin. 2 C.proc.civ..

Or’, nu exista vreun inscris (facturi, extrase de cont, etc.) care sa justifice acuzatia primirii acestei sume de catre inculpatul NITA CONSTANTIN, desi martorii GHIRDA MIHAI si KERTESZ ZOLTAN s-au obligat sa le prezinte.. (…)

Dupa ce se evoca imprejurarea ca „elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta consta in actiunea de trafic de influenta care se realizeaza in modalitati alternative: pretinderea de la o persoana interesata a unei sume de bani sau a unui alt folos pentru a interveni pe langa un functionar public asupra caruia subiectul are sau lasa sa se creada ca are influenta - judecatorii fondului neindicand in care dintre aceste modalitati ar fi procedat inculpatul Nita Constantin - nota ns.,., primirea de la persoana interesata - U.T.I. Grup S.R.L., in acelasi scop, a unei sume de bani sau altor foloase - nota bene: in cauza nu este vorba nici de „sume de bani” si nici de „alt folos”, ci de un „procent de 5%”, care este incert cat priveste cuantificarea sa financiara -; acceptarea de promisiuni facute in scopul mentionat de catre o persoana, de bani sau de alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana - care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri”, judecatorii fondului motiveaza: „Cu alte cuvinte, desi odata cu foloaselor, cu promisiunilor, infractiunea de trafic de influenta poate fi considerata realizata, activitatea ulterioara de a foloaselor pretinse sau promise nu este lipsita de relevanta penala ci constituie alaturi de activitatea ilicita ce o, precede, o unitate infractionala naturala, cu toate consecintele ce decurg de aici (in acest sens, decizia nr. 4784/1972 a Tribunalului Suprem, in materie penala)”.

Altfel spus, prima instanta de judecata, dupa ce a retinut ca infractiunea de trafic de influenta se realizeaza in „modalitati alternative”(„ori una ori alta, nota n.s.”) a constatat ca „aceste modalitati alternative, in causa pendinte, „constituie o unitate infractionala naturala”, desconsiderand unanimitatea opiniilor exprimate in literatura juridica de specialitate si jurisprudenta in materie.

Bunaoara, in mod consecvent autorii de specialitate in domeniu au aratat, cu argumente nici macar vreodata contestate ca, „Infractiunea de trafic de influenta este o infractiune de actiune (comisiva) si instantanee”). „Cu alte cuvinte” - in terminologia judecatorilor fondului - aceasta infractiune de trafic de influenta este una „cu repetitie”. Si nu una uno ictu (dintr-odata).”

Judecatorii fondului si-au construit motivare cu citate din specialisti in psihologie care nu exista

In fine, motivarea primei instante de judecata este infirmata de martorul Nichita Gheorghe care in depozitia sa administrata la termenul din 07.05.2018 a marturisit ca “Din punct de vedere politic eu eram persoana mai importanta in partid” (p. 4 par. 6 din declaratia de martor) prin raportare la persoana apelantului-inculpat Nita Constantin care a reiterat aceeasi imprejurare de fapt..

Argumentele cu caracter aproximativ se regasesc si in invocarea unor opinii ale unor specialisti din alte domenii (psihologie si management antreprenorial) decat cel al dreptului penal, respectiv:

-a) E. Tannenbaun (1961) si b) Spector (2000).

Cat priveste primul autor „citat” de cei trei judecatori ai fondului, „E. Tannenbaun”, apelantul arata ca acesta nu a existat si nu a publicat nici o lucrare stiintifica care sa cuprinda enuntul citat la fila 36, par. 6 din sentinta, respectiv ”influenta interpersonala exercitata intr-o situatie definitiva si dirijata, gratie proceselor de comunicare, spre atingerea unui scop determinat”.

Cat priveste cel de-al doilea autor ”Spector 2000” care ar fi enuntat: ”cu cat o persoana obtine mai multa putere, cu atat este mai larg teritoriul de manevra al acesteia si cu atat mai sigura eficienta tacticilor de influenta aplicate”.

Pentru rigoarea motivarii acestei cai de atac, apelantul Nita Constantin invedereaza instantei de control judiciar ca:

In anul 1961 la „P.p.x.i.v.458.New York: MC-GROW-Hil Book Co” in seria ”MC-GROW- Hil series in management” a fost publicata lucrarea ”Leadership and Organization”, avandu-i ca autori pe oamenii de stiinta Robert Tannenbaum, Irving R. Wescher, Fred Massarik.

Aceasta lucrare stiintifica nu a fost tradusa in limba romana. In Romania, un singur exemplar al acesteia, in limba engleza, se afla la Biblioteca Nationala a Romaniei („la raft”), iar niciunul din judecatorii fondului nu este inregistrat la aceasta, nu doar pentru consultarea ei si in realitate de „vizitatori”.

Aceasta lucrare prezinta, intre altele, rezultatele cercetarii stiintifice ale celor trei profesori universitari, specializati in psihologia angajatorului in mediul privat, performanta la locul de munca si management. Nici macar tangential problematica lucrarii nu are legatura cu speta dedusa judecatii, in conditiile in care psihologia angajatului american este total diferita de cea a angajatului european sau asiatic. De asemenea, nu s-a identificat nicio descriere publica a competentelor autorilor din 1961 cu privire la realitatile europene din anii 2012-2013, cu atat mai putin a celor romanesti ori o experienta concreta legata de organizatiile publice sau de activitate in mediul politic.

”Specialistul in management Spector 2000” (fila 36, par. 6 din sentinta) a fost identificat de aparare a fi profesorul universitar Paul E. Spector, profesor de psihologie in cadrul Universitatii din Florida de Sud, iar articolul sau ”Introduction: job analysis: accuracy versus consequential validity”, a fost publicat in Journal Organizational Behavior, volumul nr. 21/28.11.2000 (807 pagini). El face o prezentare a opiniilor altor profesori universitari americani specializati in psihologie si managementul resurselor umane. Se face mentiunea ca niciunul dintre autorii citati de profesorul Paul E. Spector nu are pregatire juridica iar opiniile lor nici macar nu au pretentia ca ar fi juridice, cu atat mai mult nu au legatura cu speta dedusa judecatii.

Cu privire la utilizarea unor altfel de opinii de catre prima instanta de judecata apararea arata ca ea este una cel putin inadecvata motivarii solutiei de condamnare a apelantului Nita Constantin, acest mod de a judeca incalcand drepturi procesuale fundamentale ale acuzatului intre care dreptul la aparare garantat de art. 24 alin. 1 din Constitutia Romaniei si art. 10 C.proc.pen. intrucat aceste opinii nu au fost emise cu prilejul judecatii in fond si nu i s-a acordat acestuia posibilitatea de a le combate, potrivit art. 351 alin. 1 C.proc.pen.”

Denunturile, considerate mijloace de proba

Desi in sentinta de condamnare nu sunt indicate expres mijloacele de proba avute in vedere de judecatorii fondului, din imprejurarea ca a fost insusita situatia de fapt retinuta in rechizitoriu se deduce ca instanta a avut in vedere mijloacele de proba enumerate in actul de sesizare, respectiv: denunturile si declaratiile denuntatorilor Urdareanu Tiberiu si Tanasescu Mihail; declaratiile martorilor Nichita Gheorghe, Mardarasevici Iulius, Ghirda Mihai, Kertesz Zoltan, Zarnescu Bogdan, Rosu Alina si Anghel Robert; trei procese verbale de redare a convorbirilor in mediul ambiental; contractul de prestari servicii incheiat intre Uti Grup si Kerom; rapoarte de activitate si facturi. (…)

Referitor la denunturile si declaratiile denuntatorilor Urdareanu Tiberiu si Tanasescu Mihail sunt de retinut, in primul rand, urmatoarele considerente de principiu:

a) denuntul nu este un mijloc de proba, ci un mod de sesizare a organelor de urmarire penala;

b) declaratiile denuntatorilor nu sunt mijloace de proba, nefiind mentionate ca atare de art. 97 alin. 2 C.proc.pen.;

c) denuntatorul nu este martor stricto sensu in procesul penal, ci audierea sa se justifica din perspectiva jurisprudentei CEDO (care califica autonom notiunea de martor), pentru a da eficienta dreptului la un proces echitabil al inculpatului;

Astfel, este necesar a fi avut in vedere ca, calitatea procesuala a denuntatorului nu este reglementata de catre legea procesual penala romana, aceasta limitandu-se doar la definirea denuntului ca mijloc de sesizare a organelor de urmarire penala.

In acest cadru legislativ, practica de urmarire penala aflata in dificultate probatorie a recurs si recurge din ce in ce mai frecvent, cu acceptare si confirmare jurisprudentiala, la ascultarea denuntatorului, adeseori ca unic martor al acuzarii pentru dovedirea faptelor prevazute de legea penala pe care acesta le-a sesizat, cum este si in causa pendinte.

A aparut, astfel, in limbajul juridic, cu tendinta de consacrare jurisprudentiala, conceptul impropriu, de „denuntator-martor” sau „martor-denuntator”. (…)

Denuntatorul nu este si martor si nu putea fi ascultat in aceasta din urma calitate pentru dovedirea faptelor prevazute de legea penala sesizate de catre el organelor de urmarire penala. Moral dar si legal, declaratiile lui nu pot constitui mijloc de proba in aceasta privinta si in acest sens in procesul penal. Daca acuzatiile formulate de catre el prin denunt se dovedesc a fi mincinoase, acesta poate raspunde penal pentru infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare. (…)

a) Exista o diferenta substantiala intre denuntul si declaratiile denuntatorului Urdareanu Tiberiu, pe de o parte, si denuntul si declaratiile denuntatorului Tanasescu Mihail, pe de alta parte, in sensul ca, in general, denuntatorul Tanasescu Mihail nu a perceput direct cele relatate, ci le-a aflat de la denuntatorul Urdareanu Tiberiu sau de la alte persoane.

b) Atat denuntatorul Urdareanu Tiberiu, cat si denuntatorul Tanasescu Mihail au fost condamnati (in prima instanta) prin sentinta penala nr. 2.324/13.11.2017 a Tribunalului Bucuresti – Sectia I-a penala la cate 8 luni inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pentru dare de mita si, respective, complicitate la dare de mita in legatura cu atribuirea contractului pentru managementul traficului in municipiul Iasi. In cazul ambilor s-a retinut incidenta dispozitiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002. in plus, prin rechizitoriul emis in prezenta cauza, fara sa fie nominalizata vreo persoana, s-a dispus clasarea pentru infractiunea de cumparare de influenta, sub motiv ca denunturile au fost facute inainte de descoperirea faptei. In aceste conditii, fiind de doua ori beneficiarii clementei judiciare, este de presupus ca denuntatorii din prezenta cauza au dat declaratii in sprijinul acuzarii, contrare realitatii, atitudine ce ar putea avea o explicatie si in aceea ca situatia lor juridica in procesul vizand licitatia de la Iasi nu a fost stabilita prin hotarare definitiva. Aprecierea credibilitatii denuntatorilor Urdareanu Tiberiu si Tanasescu Mihai nu poate face abstractie de contextul in care au fost facute denunturile si in care au fost date declaratiile ulterioare, precum si de multiplele contraziceri din cuprinsul acestora.

Astfel, referitor la denuntatorul Urdareanu Tiberiu:

- la instanta de apel a sustinut ca “nu a fost initiativa mea sa ma prezint la DNA pentru a face denunt “;

- la momentul formularii denuntului – 24.11.2015 – se afla in arest la domiciliu ( din sentinta de mai sus rezulta ca a fost retinut si ulterior arestat la domiciliu de la 29.10.2015 la 22.01.2016);

- desi este o persoana echilibrata, coerenta in exprimare si scris, denuntatorul Urdareanu Tiberiu se pare ca se afla intr-o stare psihica speciala in momentul formularii denuntului, dovada fiind existenta mai multor omisiuni si erori de redactare. Una dintre acestea este deosebit de importanta si pare sa schimbe situatia de fapt; astfel, se scrie in denunt „ Nita Constantin a zis ca nu il priveste suma pretinsa pentru Nechita Gheorghe si ca doreste procentul pron pretins„. Asadar, rezulta ca denuntatorul a vrut sa se refere initial la “ procentul promis “, dupa care (nu se stie daca din proprie initiativa sau la sugestia altcuiva) a taiat si a scris “ procentul pretins “;

- deosebit de semnificativ este si faptul ca in denunt acesta nu precizeaza vreun cuantum al sumei platite cash, ci abia peste cca. 3 luni sustine ca a remis 30.000 euro, iar la instanta de fond a declarat ca nu-si mai aminteste exact daca au fost 30.000 sau 50.000 euro;

- declaratiile denuntatorului Urdareanu Tiberiu abunda in sutineri contradictorii privitoare la: 1) ce reprezenta comisionul de 5% (variantele sustinute, in ordine cronologica, fiind : castigarea licitatiei/ sa-i faca cunostinta cu Nichita/ doar pentru intermedierea intalnirii cu Nichita; 2) cand a fost pretins comisionul (variantele sustinute, in ordine cronologica, fiind : dupa initierea procedurii de achizitie publica/dupa incheierea contractului/inainte de incheierea contractului; 3) daca a remis suma in numerar inainte sau dupa incheierea contractului de la Iasi; 4) daca a asistat la discutiile dintre denuntatorii Tanasescu Mihai si Ghirda Mihai pentru incheierea contractului de prestari servicii de la Brasov etc.;

- nu este de ignorat nici faptul ca denuntatorul Urdareanu Tiberiu a formulat denunt si in cazul faptuitorului Ludovic Orban, care a fost achitat de instanta suprema.

In legatura cu denuntatorul Tanasescu Mihai, semnalam ca nici el nu a facut denuntul din proprie initiativa, iar sustinerile sale sunt contradictorii cel putin cu privire la urmatoarele aspecte:

-daca inculpatul Nita a pretins vreun procent pentru contractul de la Iasi (in denunt spune ca Da/in declaratia de la instanta de fond pretinde ca Nu cunoaste/la instanta de apel a declarat ca a aflat acest aspect de la denuntatorul Urdareanu Tiberiu;

-cine a avut initiativa incheierii contractului de prestari servicii;

-modalitatea in care a fost incheiat acest contract etc."

DNA raspunde in adrese doar la ce ii convine

"Privitor la masurile de supraveghere tehnica urmeaza a se constata ca raspunsul DNA la solicitarea instantei de apel este incomplet si contradictoriu, in sensul ca face vorbire doar despre UM 0127 Bucuresti a SRI ( nu si de UM 0623 Brasov a SRI) si, cu toate ca se pretinde ca Serviciul Roman de Informatii nu a colaborat cu organele de urmarire penala in efectuarea actelor de urmarire penala in prezenta cauza, din inscrisurile aflate in dosarul de urmarire penala pare sa rezulte contrariul. Astfel, din adresa nr. 306/C/2016 din 08.02.2016 (aflata la fila 138 d.u.p.), emisa de Sectia de combatere a coruptiei catre Serviciul tehnic al DNA rezulta ca, prin dispozitia procurorului de caz au fost desemnati beneficiari secundari UM 0127 Bucuresti si UM 0623 Brasov din cadrul SRI. De asemenea, prin adresa datata 12.02.2016 (aflata la fila 134 d.u.p.) se solicita Serviciului tehnic al DNA sa transmita UM 0623 Brasov din cadrul SRI 10 suporti optici pentru punerea la dispozitie a materialelor rezultate in dosarul nr. 961/P/2015. In opinia noastra aceasta corespondenta probeaza existenta unei colaborari intre Parchet si SRI bazata pe Protocolul depus la dosar, care depaseste limitele legii. In consecinta, in conformitate cu dispozitiile art. 102 alin. 2 Cod proc. pen., se solicita inlaturarea si a acestor mijloace de proba din ansamblul probator al cauzei."

Contractul dintre UTI si Kerom

"Referitor la contractul de prestari servicii dintre UTI GRUP si KEROM S.R.L. se invedereaza urmatoarele:

a) inculpatul Nita Constantin doar a dat curs solicitarii denuntatorul Urdareanu Tiberiu de recomandare a unei persoane de contact pentru zona Brasov si nu a cerut incheierea acestui contract, nu a fost implicat in negocierea clauzelor contractuale, nu a urmarit derularea sa si nu a beneficiat, direct sau indirect (pentru sine sau pentru formatiunea politica din care face parte), de sumele obtinute de catre Kerom S.R.L.;

b) nu exista nicio legatura intre acest contract - vizand dezvoltarea oportunitatilor de afaceri in Brasov - si contractul privind managementul traficului la Iasi;

c) nu este un contract fictiv, ci un act juridic valabil, care a produs efecte juridice, reciproc avantajoase pentru ambele parti (chiar denuntatorul Tanasescu Mihai declarand la instanta ca firma UTI si-a dezvoltat afacerile in Brasov);

d) a fost ignorat faptul ca raportul de activitate avea un continut prestabilit prin Anexa contractului, beneficiarul (adica UTI) urmand sa treaca doar perioada si sa confirme prin semnatura si stampila prestarea serviciilor de catre KEROM S.R.L. Aceasta semnificatie are sustinerea potrivit careia rapoartele de activitate au fost completate de reprezentantii UTI;

e) nu a fost acordata nicio importanta imprejurarii ca acest contract a fost incheiat pe o durata de 12 luni si ca nu exista vreo clauza de prelungire a valabilitatii sale. Mai mult, din art. 10 al contractului rezulta ca UTI putea denunta unilateral oricand (in cadrul celor 12 luni) contractul. Un simplu calcul aritmetic pare sa conduca la o concluzie interesanta: pentru a fi satisfacuta pretinsa solicitare a inculpatului de plata a comisionului de 5% contractul ar fi trebuit sa se deruleze pe mai mult de 12 ani !!! (Concret, din valoarea contractului de 69.614.309 lei plus tva, daca s-ar fi pretins 5% (adica 3.480.715 lei plus tva) si s-ar fi primit 435.823 lei, rezulta o diferenta de 3.044.892 lei plus tva (adica aproximativ 676.642 euro plus tva). Este absurd sa se creada ca plata pretinsului trafic de influenta ar fi fost proiectata pentru peste 12 ani !

Asadar, contractul de prestari servicii, rapoartele de activitate, facturile si dovezile de efectuare a platilor nu sustin ci, dimpotriva, combat acuzatiile aduse inculpatului."

*Cititi aici integral concluziile scrie ale avocatilor Dumitru Radescu si Dan Lupascu

Sursa foto 1: Protv

Accesari:3811

Comentarii

# Outsider date 4 iulie 2018 15:11 +2

E prea proaspătă condamnarea să fie făcută pe bază de PROTOCOL? Alte minți luminate din sistemul judiciar ce părere au?

# Victor date 4 iulie 2018 15:14 +5

Este ingrozitor ca justitia sa functioneze pe protocoale secrete si denunturi ale unor persoane condamnate. Din ce am citit in presa avocatii dlui. Nita au invocat o exceptie de neconstitutionalitate privind denuntatorul/martor, urmand sa se pronunte CCR. Daca se admite exceptia se poate cere revizuirea dosarului. Este clar ca nu a avut dreptul la un proces echitabil, fiind respinse probele in aparare. Totusi, apelul a fost admis, fiind inlăturata confiscarea sumei de 30.000 euro. Deci nu s-a retinut acest act material. In rest, condamnarile se dau pe baza probelor de la dosar, asa cum le interpreteaza judecatorii. Avocatul are un rol important (si dl. Nita a fost aparat de unii dintre cei mai buni penalisti) dar nu se substituie judecatorului.

# Nico date 4 iulie 2018 15:21 0

"Bine,bine" ştim extrem de clar câte abuzuri s-au făcut şi se fac de falsa justiție . Dar PSD-ALDE în loc să lovească prin OUG tot SISTEMUL MAFIOT CU PROTOCOALELE ÎN CAP ŞI CU MACULATURA DE DOSARE ca să dea statul paralel jos... ei aşteaptă doar vacanța?... NU vedeți că a ieşit iar "seful"GESTAPO la tribună plin de penibilitatea încalcării constituției încă mai are tupeul sa sesiseze la CCR DAR ŞTIȚI DE CE ÎNTÂRZIE? Pentru ca până la toamnă au în plan ;-) SA DEA JOS GUVERNUL si voi coalitia stati ca impotenții :eek:

# Oh, Tannenbaum date 4 iulie 2018 18:17 +1

"premisa factuala(singurul ce a folosit sintagma a fost Avi Sagi, atunci cand combatea afirmaţia lui Herbert Hochberg: „Camus a sărit de la premisa factuală, juxtapunerea omului universului este absurdă, la concluzia evaluativă”. In rest,..sintagme “a la Dumbrava” (de crezi ca eram in 90’, cand Caraman le cerea celor din subordine o norma de minim 10 neologisme/ zi de folosit I presa, radio, TV, ..). "Apoi,"-OK, dar unde este “in primul rand” si “in fine” (jurisprudenta si doctrina franceza, doar astfel foloseste “apoi”."Or’ "? asta e tare de tot! Dincolo de orice nazdravanie (a)gramaticala si ilogica, dl. Nita a fost condamnat pe un sofism pe care ma tem ca dnii. avocati nu l-au combatut. DACA VREODATA avocatii au afirmat ca Nita este nevinovat, trebuiau sa dovedeasca aceasta afirmatie, si acest lucru a fost speculat de catre instanta suprema,plasand aceasta sarcina si in apararea dlui. Nita.Eu sper sa nu fi fi afirmat vreoadata (oral sau scris) ca este nevinovat,

# SPARTAKUS date 4 iulie 2018 18:34 +5

DNA a ajuns sa trimita in judecata oameni pe simple declaratii de martor,dubioase de la un cap la altul si luate in conditii flagrante de ilegalitate!Toate acestea in conditiile in care arata ca o declaratie de martor,ori un denunt nu au nici o valoare probanta,daca nu sunt coraborate cu alte probe.Dovada in acest sens,avem achitarile aparute f.frecvent,aproape zilnic.Asadar,ecuatia in aceasta directie,este una eminamente simpla!!!!!!!

# Carcotas date 5 iulie 2018 07:41 0

Trebuie limitat in timp mandatul judecatorilor la minuscula curte dar si al celor de la curtile de apel, adica acolo unde raman hotărârile definitive. Iar Inspectia Judiciara si curtea de Conturi sa nu-i mai ocolească .

# Pintea date 5 iulie 2018 14:19 0

Continuam sa fim uimiti!Motivare de planeta Marte! Probabil ca astia primesc modele de sentinte de la ambasada americana si se inspira din ele. Asa a fost si cu ”erata”, care este specifica dreptului american, cei de la Curtea Suprema emit erate. Dar in SUA, la Curtea Suprema este intotdeauna un singur judecator, la noi la ICCJ este ”completul de 5 judecatori, ”completul de 9 judecatori”, care au devenit terifiante prin injustetea si absurdul sentintelor date. De ce este nevoie de atatia judecatori in complete? Adica cu cat sant mai multi, cu atat sant mai....incompetenti! Imi pare bine ca d-nul Lupascu se mira acum ca avocat, ca judecator se mira mai putin.

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Sefa ICCJ Cristina Tarcea a facut declaratii politice pentru care trebuie exclusa din Magistratura?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 22.07.2018 – Luluta doua case!

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER