Completul de 5 al ICCJ format din judecatoarele Iulia Cristina Tarcea, Ioana Bogdan, Angela Dragne, Geanina Cristina Arghir si Silvia Cerbu au condamnat-o in 10 martie 2014 pe Gabriela Ghita, fost adjunct al Procurorului General al Romaniei in dosarul “Examenelor fraudate de la INM din 2007” la 2 ani de inchisoare cu executare, in recurs, dupa ce la fond primise 2 ani de inchisoare cu suspendare. In aceeasi cauza, instanta suprema a dispus condamnarea la 2 ani si 6 luni de inchisoare cu executare si a fostului judecator ICCJ si membru CSM Gheorghe Bucur, in timp ce fostul procuror PICCJ, Eugen Cojocaru, a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu executare. Decizia, care a fost adoptata cu majoritate, s-a bazat in mare parte pe contrazicerile intre declaratii ale inculpatilor, argumente invocate de instanta de fond imbratisate de Completul de 5 al ICCJ sau pe scurte pasaje din interceptarile existente in dosarul procurorilor. Nu au fost insa prezentate probe care sa sustina acuzatiile procurorilor si care sa dovedeasca fara putinta de tagata ca ex-adjunctul Procurorului General, Gabriela Ghita, a savarsit infractiunile pentru care in prezent se afla in Penitenciarul Targsor. La fel de interesant este si faptul ca instanta de fond a dispus o condmnare cu suspendare, in timp ce in apel, Completul de 5 al ICCJ a considerat ca se impune inchisoare cu executare.

Din lectura deciziei nr.29 din dosarul nr. 1755/1/2013, care se intinde pe 199 pagini, pronuntata in sedinta publica din 10 martie 2014, se poate constata ca instanta a refuzat sa raspunda la argumente evidente, care dovedeau nevinovatia inculpatilor, si amintim aici elementele de falsificare a inregistrarilor telefonice.

Spre exemplu, s-a reclamat ca una dintre inregistrari era mai scurta cu 1,200 secunde decat rezulta din fisierele transmise de SRI.

O alta inregistrare audio-video ambientala, afisa data de 30.12.2030 si durata de 79 milioane de minute, adica de 105 ani.

Nu s-a facut referire nici la semnaturile reclamate a fi falsificate apartinand procuroarei Marin Florica, ICCJ retinand doar ca nu sunt motive de suspiciune (desi a avut cunostinta de expertiza care spunea ca nici una dintre semnaturi nu-i apartine martorei).

Nu s-a tinut cont nici de faptul ca Gabriela Ghita a sustinut permanent ca nu ea este cea din inregistrarile video ale DNA. Degeaba insa!

Practic, in conditiile in care Gabriela Ghita, dar si alti inculpati din dosar, au solicitat administrarea unor noi probe, au contestat anumite documente, reclamand chiar ca anumite inregistrari audio-video nu sunt in concordanta cu realitate, iar judecatorii ICCJ au respins pe banda rulanta cererile acestora, se poate pune sub discutie corectitudinea deciziei.

Altfel, se ridica si o intrebare legitima: De ce a fost mazilita Gabriela Ghita? Noi consideram ca decizia de condamnare cu executare intr-un dosar fara probe are stransa legatura cu faptul ca in perioada in care se afla in Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ex-adjunctul Procurorului General a intrat in vizorul Presedintelui Traian Basescu, dupa ce alaturi de fostul sef al PNA, Ioan Amariei, au respins o cerere de recuzare intr-un dosar de rasunet. Este vorba despre dosarul “Flota” in care Traian Basescu era cercetat de procurorii Vasile Draghici, seful sectiei I a PNA, si Ioan Otel, aceiasi pe care i-a si recuzat.

ICCJ a respins toate solicitarile avocatilor si a ramas la judecata de la fond

ICCJ a respins exceptiile invocate de Gabriela Ghita, Gheorghe Dumitru si Bucur Gheorghe privind nulitatea pocesului-verbal de sesizare din oficiu, a rezolutiei e incepere a urmaririi penale si a actului de sesizare a instantei, dupa ce a stabilit ca "organul de urmarire penala a fost legal sesizat in speta".

Completul de 5 a respins si exceptia ridicata de Gabriela Ghita si Bucur Gheorghe asupra nulitatii urmaririi penale, in care acestia au invocat inexistenta materialului de urmarire penala si efecutarea actelor de urmarire penala si de obtinere a probelor, motivand ca lipsa unui proces verbal de prezentare a materialului de urmarire penala "se datoreaza conduitei culpabile a acesteia (n.red. - Gabriela Ghita) care, abuzand de dreptul la aparare, a impiedicat cursul normal al derularii acestei proceduri potirvit dispozitiilor legale invocate".

Gabriela Ghita a invocat, totodata, ca procurorii Lucian Papici si Elena Botezan, se aflau in incompatibilitate de a efecuta acte de urmarire, ca urmare a unor interese in cauza care o viza, aratand ca "interesul procurorilor mentionati este reprezentat de pretinsele presiuni exercitate de acestia asupra procurorului Gheorghe Dumitru".

ICCJ: "Se apreciaza ca imprejurarea ipotetica a exercitarii de catre procurorii de caz a unor ”presiuni” asupra altui inculpat decat autoarea exceptiei nu se circumscrie situatiei avute in vedere de art.48 alin.1 lit.d Cod procedura penala raportat la art.49 alin.2 Cod procedura penala, nerelevandu-se interese ale procurorilor in solutionarea cauzei, altele decat cele strict profesionale, la care sunt, in fond, obligati prin lege, in considerarea calitatii de organ de urmarire penala. De asemenea, nici din punctul de vedere al art.65 alin.1 raportat la art.64 alin.1 lit.f din Noul Cod de procedura penala nu se contureaza indicii din care sa rezulte ca ar fi afectata impartialitatea magistratilor procurori, ci, in realitate, cele invocate de catre inculpata pot constitui (in ipoteza neconfirmata in care s-ar fi exercitat „presiuni” asupra inculpatilor) posibile greseli procedurale ale magistratilor sau eventuale incalcari ale dreptului la aparare, ce pot fi remediate prin aparari formulate in cadrul cailor de atac si nu prin intermediul invocarii unei exceptii de incompatibilitate in fata instantelor de judecata. De altfel, in tot cursul urmaririi penale, inculpata avea posibilitatea, potrivit art.51 si urmatoarele Cod procedura penala, sa ceara recuzarea procurorului despre care pretinde ca ar fi avut un interes in cauza. Prin urmare, exceptia este nefondata".

Gabriela Ghita a solicitat si constatarea nulitatii procesului penal, sustinand ca procurorii nu au finalizat urmarirea penala si au efectuat acte de urmarire penala chiar si dupa emiterea rechizitoriului, insa instanta a respins exceptia, pe motiv ca "aspectele sustinute de inculpata nu se confirma".

ICCJ a stabilit ca inregistrarile audio-video aflate la dosar au fost facute in legalitate

"In legatura cu exceptia invocata de Ghita Georgeta Gabriela privind nulitatea absoluta a inregistrarilor audio – video din cauza, motivata de imprejurarea ca judecatorii care au dispus autorizarea acestor inregistrari nu ar fi indeplinit conditia de judecator desemnat, potrivit normelor legale, se retine ca in cauza, Inalta Curte de Casatie si Justitie- Sectia Penala a pronuntat, in Camera de Consiliu, in conformitate cu dispozitiile art.911 si urmatoarele Cod procedura penala, o serie de incheieri prin care au fost admise cererile formulate in acest sens de catre organul de urmarire penala.

In speta, au fost respectate intocmai dispozitiile art.913 Cod procedura penala, potrivit carora autorizarea inregistrarilor este data de presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala sau de catre judecatorul desemnat de presedintele acestei instante.

In cauza, judecatorii care au pronuntat incheierile de autorizare a inregistrarilor audio-video anterior mentionate, la solicitarea parchetului, au fost desemnati, in mod corespunzator de catre Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta competenta sa judece cauza in fond. Ca atare, critica este neintemeiata".

Cu privire la exceptia nulitatii absolute a inregistrarilor audio – video aflate la dosar, intemeiata pe aceea ca i) unele dintre inregistrari au fost realizate in faza actelor premergatoare si ii) la realizarea lor nu a participat procurorul sau ofiterul de politie judiciara delegat de procuror, astfel cum impun dispozitiile art.912 Cod procedura penala (exceptie invocata de inculpatii Ghita Georgeta Gabriela, Cojocaru Eugen, Cerbeanu Gheorghe, Gheorghe Dumitru si Bucur Gheorghe) instanta de apel retine urmatoarele:

-Chestiunea legalitatii inregistrarilor audio-video efectuate in faza actelor premergatoare (perioada 17.10.2007 - 29.11.2007) a fost in mod corect solutionata de catre prima instanta (...) constituie mijloc de proba.

Rezulta, asadar, ca legalitatea interceptarilor convorbirilor telefonice nu este conditionata de inceperea urmaririi penale, legea neprevazand la momentul efectuarii inregistrarilor si interceptarilor din speta obligativitatea instiintarii persoanei interesate despre faptul inregistrarii. Aceasta omisiune este fireasca, avand in vedere scopurile pentru care s-a luat o asemenea masura si caracterul secret al acesteia.

Ulterior, insa, invinuitul sau inculpatul are dreptul de a lua cunostinta despre inregistrare, avand totodata posibilitatea de a contesta continutul inregistrarilor. Prin urmare, imprejurarea ca in cauza de fata autorizatiile pentru interceptarea convorbirilor telefonice si ambientale au fost date de judecatorul competent in faza actelor premergatoare, iar rezolutiile de incepere a urmaririi penale impotriva inculpatilor au fost date la 29 noiembrie 2007, ulterior efectuarii unora dintre inregistrari si/sau interceptari nu poate sa constituie un motiv de nelegalitate a probelor, cu atat mai mult cu in cauza au fost respectate prevederile art.913 Cod procedura penala, iar procesului-verbal ce se incheie, in conformitate cu acest text, cu ocazia inregistrarilor, constituie mijloc de proba, a carui forta probanta se stabileste de catre instanta potrivit principiului liberei aprecieri a probelor, in contextul celorlalte probe administrate in faza de urmarire penala si in cursul cercetarii judecatoresti.

Ca atare, instanta de apel va mentine solutia data de prima instanta, respingand aceasta exceptie de nulitate absoluta.

-neparticiparea procurorul sau ofiterului de politie judiciara delegat

Ca o chestiune prealabila, instanta remarca faptul ca sustinerile inculpatilor reprezinta simple afirmatii, avand in vedere ca, in dovedirea unei asemenea situatii, nu se prezinta probe sau date concrete. In al doilea rand, este cunoscuta imprejurarea ca, in baza art.912 alin.1, acest tip de probe se obtin cu sprijinul personalului tehnic specializat. Or, aceasta imprejurare nu exclude, in speta, nici participarea personala a procurorului la obtinerea acestor probe, nici delegarea atributiilor acestuia legate de obtinerea inregistrarilor sau interceptarilor catre ofiteri de politie judiciara.

In al treilea rand, incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului doar in cazul in care s-a produs o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului respectiv.

In ultimul rand, instanta de apel constata un element foarte important - ce se remarca, de altfel, in legatura cu toate exceptiile de nulitate ridicate in cauza - anume acela ca la solicitarea inculpatilor, o parte din inregistrari au fost audiate/vizionate in sedinta publica, iar nici unul dintre inculpati nu a formulat vreo obiectie asupra realitatii acestora, doar inculpatul Cojocaru Eugen, in declaratia data la instanta de fond, recunoscand utilizarea cuvintelor si expresiilor redate in interceptari sau inregistrari, a oferit un alt sens acestora.

In consecinta, in baza argumentelor anterior expuse, instanta de apel respinge si aceasta critica, drept nefondata.

-In privinta exceptiei nulitatii absolute a inregistrarilor audio – video datorata lipsei suportului original al acestora, instanta de apel apreciaza ca fiind judicios rationamentul primei instante, care, in baza Raportul de expertiza criminalistica nr.7 din 10 ianuarie 2012, intocmit de expertul criminalist autorizat Gheorghe Pop desemnat de instanta, a constatat ca inregistrarile si interceptarile efectuate in cauza - atat cele ambientale, cat si cele telefonice - au valoare probatorie, esentiala fiind concluzia din raportul de expertiza criminalistica mentionat, potrivit careia „in urma examinarii cu sistemele si echipamentele din dotarea LIECB a rezultat ca inregistrarile/interceptarile nu contin eventuale interventii (stersaturi, inserari, intercalari de cuvinte, fraze sau elemente de contrafacere”.

"Desi s-a stabilit ca aceste inregistrari/interceptari nu sunt prezentate pe suportul original si nu indeplinesc conditia de simultaneitate, intrucat sunt inregistrari de tip digital, aceasta imprejurare nu echivaleaza cu ”lipsa suportului digital” si nu este de natura a produce vreo vatamare partilor, deoarece proba digitala originala nu are decat un sens pur cronologic, al nasterii informatiei, iar orice copie a unei inregistrari digitale are exact acelasi continut ca si inregistrarea originala.

Imprejurarea ca nu s-au examinat decat echipamentele tehnice apartinand DNA, nu si cele ale SRI, cu care s-au realizat interceptarile telefonice a fost apreciata, in mod corect, ca nerelevanta in cauza, intrucat, pe de o parte, art.916 Cod procedura penala reglementeaza expertiza mijlocului de proba (CD/DVD) si nu a mijlocului prin care s-a obtinut proba (echipamentele), iar pe de alta parte, concluzia expertului referitor la interceptarile telefonice expertizate a fost ca acestea sunt nealterate. Prin urmare, in acord cu solutia instantei de fond, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori apreciaza exceptia analizata ca neintemeiata".

Raportul de expertiza criminalistica existent la dosar

"Potrivit standardului international AES 27 – 1996 (r2007), o inregistrare audio pe suport magnetic este autentica daca a fost realizata simultan cu evenimentele continute de aceasta (este originala); nu contine interventii sub forma de decupari, inserari sau alte elemente de contrafacere si a fost realizata cu echipamentul tehnic prezentat de parte. Cu toate acestea, se precizeaza ca inregistrarile efectuate si puse la dispozitie de catre DNA sunt inregistrari de tip digital, care, in mod evident, nu au fost efectuate simultan cu evenimentele acustice, datorita faptului ca inregistrarile se stocheaza mai intai in memoria aparatelor, iar CD/DVD-urile se inscriptioneaza ulterior descarcarii din memorie.

Desi expertul a afirmat ca definitia autenticitatii, prezentata anterior, este valabila si „acum, in plina era digitala”, in continuarea explicatiilor sale privind verificarea conditiei de simultaneitate, acesta precizeaza ca „o inregistrare audio-video digitala ... sub forma de copie, desi este evident ca nu poate fi originala, are exact acelasi continut ca si inregistrarea originala, constituindu-se in acest caz intr-o dovada ca evenimentele continute au avut loc in realitate”.

Ca urmare, desi concluziile 1 si 2 ale raportului, anterior aratate, au condus la constatarea ca suportii examinati nu indeplinesc conditia de simultaneitate si, deci, nici de autenticitate, in concluzia nr.3, expertul a aratat cu claritate ca inregistrarile/interceptarile nu contin eventuale interventii (stersaturi, inserari, intercalari de cuvinte, fraze sau elemente de contrafacere).

In lumina acestei a treia concluzii, in mod corect a apreciat instanta de fond ca valoarea probatorie a inregistrarilor nu este diminuata, deoarece expertul a realizat toate verificarile necesare pentru depistarea eventualelor urme de copiere sau modificare a continutului inregistrarilor audio/video si verificarea provenientei acestora din echipamentele tehnice prezentate.

Astfel, expertul criminalist a precizat ca suporturile L 17 si L 24 contin inregistrari ambientale audio-video care s-au efectuat cu echipamente tehnice de inregistrare, vizualizare si stocare apartinand Serviciului Tehnic al DNA, folosindu-se un soft proprietate a producatorului echipamentului tehnic utilizat (fila 12 Raport), care nu permite interventii asupra imaginii sau a sunetelor inregistrate, decat cu consecinta alterarii vizibile sau distrugerii in intregime a inregistrarii".

Desi unul din inculpati a marturisit ca au fost savarsite presiuni asupra sa pentru a declara stramb, instanta a retinut ca nu se sustin acuzatiile aduse procurorilor!

Ne-a atras atentia in motivarea Completului de 5 judecatori al ICCJ referirea la denuntul formulat de Gheorghe Dumitru, procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti - care s-a inscris la concursul pentru ocuparea functiei de procuror general al acestui parchet - in data de 29 noiembrie 2007, despre care s-a retinut ca ar fi fost obtinut cu incalcarea principiului loialitatii administrarii probelor, "deoarece impotriva inculpatului Gheorghe Dumitru au fost exercitate presiuni in scopul obtinerii declaratiilor si denuntului din 29 noiembrie 2007, iar inceperea urmaririi penale impotriva sa i-a fost adusa la cunostinta abia in jurul orelor 1900, dupa ce inculpatul formulase denuntul".

Ce este interesant este faptul ca desi Gheorghe Dumitru a precizat ca a facut denunutul "sub presiune", afirmand ca " ”Nu imi explic cum am ajuns sa dau aceasta declaratie, este un moment pe care il regret in viata mea, eu m-am gandit, cred, ca nu implic pe nimeni daca declar in acest sens, pentru ca stiam ca totul reprezinta o minciuna si adevarul va iesi la iveala. ... Imprejurarea ca in cursul aceleiasi zile, de 29 noiembrie, am dat declaratii contradictorii, am explicat-o in sensul ca primele declaratii au fost sub presiune, dar ulterior mi-am dat seama ca am gresit si am dat o alta declaratie prin care am revenit”, ICCJ a decis ca "explicatiile date de catre inculpatul Gheorghe Dumitru nu pot fi credibile, avand in vedere pregatirea juridica a inculpatului, profesia sa de procuror, experienta profesionala indelungata si intelegerea deplina, prin prisma acestor elemente, a semnificatiei unui denunt penal. (...) Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori apreciaza ca situatia de fapt, rezultata din declaratiile contradictorii ale inculpatului Gheorghe Dumitru, a fost in mod corect decelata de catre prima instanta, in baza unei analize pertinente si cuprinzatoare a ansamblului probator.

Situatia de fapt constatata de ICCJ

"Realizand propria evaluare a probatoriilor administrate in cursul urmaririi penale, al judecarii fondului precum si in apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie Completul de 5 Judecatori apreciaza ca instanta de fond a retinut in mod corect si complet situatia de fapt, probele administrate in cauza fiind complet analizate si just apreciate".

Instanta suprema a retinut ca mijloacele de proba care dovedesc ca procurorul Gheorghe Dumitru a apelat la ajutorul lui Gheorghe Cerbeanu, care, la randul sau, i-a intermediat legatura cu inculpatul Bucur Gheorghe "sunt interceptarile telefonice realizate in cauza, listing-ului transmis in cauza de Compania de telefonie mobila Orange pentru zilele de 17 si 18 octombrie 2007, inregistrarile redate in forma scrisa".

In acelasi timp, instanta a apreciat ca "in mod corect a stabilit prima instanta ca singura afirmatie a inculpatului Cerbeanu Gheorghe din cadrul discutiei telefonice avute cu inculpatul Gheorghe Dumitru la 23.10.2007, in care ii aduce acestuia la cunostinta ca inculpatul Bucur a vorbit cu martorul Deliorga, spunandu-i: „Zise asa, ca la examenul psihologic n-are cu ce sa te ajute, asa ca nu poate ... Da, zise ca la comisiile celelalte, cu procurorii, e... OK” nu se coroboreaza cu nici o alta proba in cauza, cu atat mai mult cu cat, in urma cercetarilor efectuate nu s-a putut proba comiterea de catre martorul Deliorga Cristian a infractiunii de trafic de influenta, solutia data prin acelasi rechizitoriu fiind de neincepere a urmaririi penale.

Instanta de apel face referire la mentiunea primei instante potrivit careia, in jurisprudenta s-a mai statuat ca daca persoana indicata de faptuitor si asupra caruia acesta afirmase ca isi va exercita influenta, nu are in atributiile sale efectuarea actului respectiv, infractorul nu savarseste un trafic de influenta, dar i s-ar putea retine in sarcina infractiunea de inselaciune, daca cerintele continutului acestei infractiuni sunt intrunite.

Insa, astfel cum in mod judicios a stabilit prima instanta, in speta nu poate fi retinuta nici infractiunea de inselaciune in raport cu faptele analizate, avand in vedere ca beneficiarul interventiei (inculpatul Gheorghe Dumitru), procuror si participant si anterior la acest gen de concurs, era in posesia tuturor informatiilor legate de modalitatea de desfasurare a acestuia, ba mai mult, a precizat, in declaratia data in cursul cercetarii judecatoresti: „mi-am dat seama ca dumnealui (Bucur) nici nu mai era la curent cu modalitatea in care se faceau acum promovarile in functii de conducere, insa a promis ca imi va pune o vorba buna si se va interesa, amintind in acest sens numele lui Deliorga Cristian, Pandrea Anton si alte persoane de care nu imi amintesc.

Oricum, persoanele la care a facut referire, nu cred ca aveau cum sa ma ajute pentru ca era vorba de membri CSM, iar examenul era organizat de Institutul National al Magistraturii”.

"In consecinta, respingand, ca nefondata, critica formulata sub acest aspect de catre Ministerul Public, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 5 Judecatori constata ca temeinica si legala solutia primei instante stabilita cu privire la acest prim act de coruptie pentru care inculpatii Bucur Gheorghe, Cerbeanu Gheorghe si Gheorghe Dumitru au fost trimisi in judecata, deoarece, din probele administrate, astfel cum au fost mentionate anterior, rezulta ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor, nici sub aspectul laturii obiective, nici sub aspectul laturii subiective".

"Se contureaza cu claritate faptul ca, in raport de toate probele administrate in cauza, astfel cum au fost prezentate anterior, la aceasta intalnire de la Biroul Notarial al inculpatului Bucur, acesta din urma i-a remis inculpatului Cojocaru cei 15.000 de euro primiti de la inculpatul Gheorghe Dumitru, apararea inculpatilor in sensul ca ar fi fost vorba de „proiectul de management” neputand fi primita, din motivele evocate anterior.

Se retine ca in urmatoarele zile, de 12, 13 si 14 noiembrie 2007, inculpatii s-au cautat reciproc, pentru a se asigura ca lucrurile merg asa cum doreau. Dialogurile dintre inculpatii Bucur Gheorghe si Cerbeanu Gheorghe, transmise mai departe inculpatului Gheorghe Dumitru, confirma constientizarea acestora privind modalitatea frauduloasa in care Gheorghe Dumitru urma sa promoveze examenul. (…) Dialogurile, in limbaj codat, din discutiile telefonice dintre Cerbeanu Gheorghe si Gheorghe Dumitru, Cerbeanu Gheorghe si Bucur Gheorghe, Cerbeanu Gheorghe si martorul Ruxanda Constantin Daniel releva ca inculpatul Cerbeanu Gheorghe era la curent cu toate elementele esentiale ale conventiei survenite intre Gheorghe Dumitru si inculpatul Cojocaru Eugen, spunandu-i lui Gheorghe Dumitru, in timpul examenelor, ca singura preocupare a sa trebuia sa fie de a se pregati pentru petrecerea de promovare, la examen urmand sa faca doar act de prezenta. (…)

In lumina tuturor mijloacelor de proba prezentate mai sus, coroborate cu denuntul inculpatului Gheorghe Dumitru, cu declaratiile martorului Ruxandra Constantin Daniel, cu interceptarile convorbirilor telefonice efectuate in cauza, astfel cum au fost prezentate mai sus, cu declaratiile date de catre Cojocaru Eugen si Gheorghe Dumitru cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva, cu activitatea de supraveghere operativa referitoare la intalnirea de la Biroul Notarului Public Bucur din 8 noiembrie 2007 (filele 267 – 280, vol.II dosar urmarire penala), criticile de netemeinicie invocate de inculpatii Cojocaru Eugen (cu privire la pretinsa nerelevanta a discutiilor de la intilnirea de la restaurantul Quadri) si de inculpatul Cerbeanu Gheorghe (referitoare la imprejurarea ca la dosarul cauzei nu exista nicio proba din care sa rezulte savarsirea de catre acest din urma inculpat a unei fapte de complicitate) sunt apreciate ca nefondate de catre instanta de apel, vinovatia acestor inculpati fiind conturata de multiplele probe enumerate anterior, dar si in continuare, care se coroboreaza cu recunoasterea inculpatului Gheorghe Dumitru.

Mai mult, contrar apararilor inculpatului Cojocaru Eugen, instanta de apel apreciaza ca doar declaratiile de recunoastere ale inculpatului Gheorghe Dumitru se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba, pe cand declaratiile de retractare ale acestuia se coroboreaza doar cu declaratiile celorlalti inculpati date in fata instantelor, dar nu in integralitate, situatie in care valoarea probatorie a declaratiilor este limitata prin dispozitiile art.69 Cod procedura penala, apararile formulate fiind nesustinute.

Respinge si apararile similare ale inculpatului Gheorghe Dumitru, care a invocat, in mod neintemeiat, nedovedirea vinovatiei sale sub aspectul faptelor retinute in sarcina sa.

Revenind la prezentarea probelor, in data de 22 noiembrie 2007 sunt surprinse dialoguri intre inculpati ce confirma implicarea inculpatului Cojocaru, inculpatul Bucur spunandu-i inculpatului Gheorghe Dumitru ca preocuparea, de acum, nu mai este decat a lui Cojocaru, „care stie ce face” (filele 75-77, vol.I dosar urmarire penala).

Evident ca varianta inculpatilor privind pretinsul ajutor dat pentru imbunatatirea proiectului de management (care, insistam, era deja depus la INM la momentul oferirii sugestiilor de catre Cojocaru) nu se coroboreaza in niciun mod cu cele transmise intre inculpati, in schimb demonstreaza savarsirea de catre inculpati a faptelor retinute in sarcina lor.

Sub acest aspect, pentru considerentele anterior aratate, inclusiv in analiza realizata la punctul B. 2) de mai sus, instanta de apel respinge apararea inculpatului Cojocaru Eugen, in sensul ca scopul real al intalnirii din 7 noiembrie 2007 dintre inculpatul Cojocaru si inculpatul Bucur Gheorghe (de la biroul acestuia din urma) ar fi fost acela de a se remite insemnari cu privire la proiectul de management pe care urma sa il sustina Gheorghe Dumitru la examen, apreciind ca nerelevant faptul ca in legatura cu aceasta intalnire nu exista inregistrari revelatoare ale convorbirilor telefonice sau ca nu s-a efectuat un flagrant in legatura cu pretinsa suma de bani ce sar fi dat la 8 noiembrie 2007".

"In consecinta, urmare analizei si coroborarii probelor administrate, astfel cum au fost prezentate mai sus, Inalta Curte de Casatie si Justitie Completul de 5 Judecatori considera ca situatia de fapt retinuta de prima instanta corespunde realitatii, fiind dovedit pe deplin faptul ca inculpatul Gheorghe Dumitru, cu sprijinul inculpatilor Bucur Gheorghe si Cerbeanu Gheorghe, a remis inculpatului Cojocaru Eugen suma de 15.000 euro pentru ca acesta, prin influenta de care se bucura asupra membrilor comisiei de examinare, sa-i ofere promovarea la concursul pentru ocuparea unor functii de conducere in cadrul parchetelor".

ICCJ despre acuzatiile aduse fostului adjunctul al Procurorului General al Romaniei Gabriela Ghita

Inculpatul Guli Sterian a sustinut proiectul de management la data de 14 noiembrie 2007, inculpatul Cojocaru Eugen manifestandu-si interesul fata de modul in care acesta s-a prezentat la examen. Astfel, in declaratia data in fata instantei de fond a recunoscut ca a abordat subiectul concursului de promovare in functii de conducere inca din luna octombrie cu inculpata Ghita Georgeta Gabriela: „In virtutea relatiilor de prietenie, de foarte buna colaborare profesionala cu Ghita Georgeta Gabriela, mi-am permis sa am o discutie cu aceasta in luna octombrie despre concursul ce urma sa aiba loc”. De asemenea, a precizat ca la 14 noiembrie 2007 a contactat-o pe inculpata GhitaGeorgeta Gabriela „ca sa o intrebe ce s-a intamplat la examen”, convenind cu aceasta ca vor dezbate problema a doua zi, pe larg. Din inregistrarile convorbirilor telefonice dintre cei doi inculpati a rezultat ca aceasta convorbire a avut loc la ora 18,37 si, la doar un minut dupa aceea, inculpatul Cojocaru Eugen l-a contactat pe inculpatul Guli Sterian, caruia i-a transmis din partea „doamnei doctor sa fie linistit”. S-a stabilit ca „doamna doctor” era inculpata Ghita Georgeta Gabriela, deoarece in aceeasi declaratie data in cursul cercetarii judecatoresti inculpatul Cojocaru a mentionat ca : „Dl. Guli a inteles ca e vorba de doamna Ghita pentru ca prietenii, cei apropiati, asa ii spuneau, in semn de apreciere”.

Desi inculpatul Cojocaru a declarat ca „tarziu a primit un telefon de la Guli Sterian” si ca, simtindu-l „agitat” si-a permis „sa-i spuna o minciuna, adica sa stea linistit” ca a vorbit cu doamna doctor, interceptarile convorbirilor telefonice contrazic aceasta afirmatie, din continutul acestora reiesind ca, contrar celor afirmate de inculpatul Cojocaru, acesta a fost cel care l-a contactat pe Guli Sterian la mai putin de un minut de la convorbirea cu inculpata Ghita si nu invers. Inculpatul Guli Sterian l-a sunat pe inculpatul Cojocaru Eugen doar a doua zi, 15 noiembrie 2007, cand a aflat ca rezultatul obtinut la proba de sustinere a proiectului de management il depasea doar cu foarte putin pe cel al contracandidatului sau, pentru a-i reprosa inculpatului Cojocaru atitudinea inculpatei Ghita Georgeta Gabriela: In data de 23 noiembrie 2007 este surprinsa o convorbire telefonica intre inculpatii Cojocaru Eugen si Ghita Georgeta Gabriela, in care acestia stabilesc o intalnire ce pare dinainte convenita, dat fiind ca in cuprinsul conversatiei nu se face nici o referire asupra motivului intalnirii:

„Ghita Georgeta Gabriela: Da!

Cojocaru Eugen: Doamna!

Ghita Georgeta Gabriela: Da.

Cojocaru Eugen: Sunteti acolo?

Ghita Georgeta Gabriela: Pfu ...

Cojocaru Eugen: i ... i ... in jurul orei unu sunteti?

Ghita Georgeta Gabriela: Pai da’ plecam la doisprezece, nu stiti?

Cojocaru Eugen: Da’ haideti ca incerc sa ... fac tot posibilul s-ajung

pana la douasprezece, da?

Ghita Georgeta Gabriela: Bine! Bine!

Cojocaru Eugen: Asa! Sarut-mana!

Ghita Georgeta Gabriela: Bine! Bine! Bine! Pa, pa ! .....”

“Mai mult, interceptarile telefonice, inregistrarile audio-video ambientale si actiunile ulterioare ale inculpatilor intregesc si confirma activitatea infractionala a acestora. Astfel, este relevanta in ceea ce priveste implicarea sa in promovarea inculpatului Guli Sterian initiativa inculpatei Ghita Georgeta Gabriela de a-l suna pe inculpatul Cojocaru Eugen in seara de 27 noiembrie 2007, inainte de afisarea rezultatelor pe site-ul CSM, comunicandu-i acestuia ca „e de bine!”, fiind evident ca se refera la reusita la examen a lui Guli Sterian, deoarece, cu aceeasi ocazie, inculpata Ghita Georgeta Gabriela ii face cunoscut lui Cojocaru Eugen nota obtinuta de contracandidatul acestuia, procurorul Nestor Dragos, care luase doar 6.

Inculpatul Cojocaru Eugen, in aceeasi convorbire (din 27.11.2007, ora 19,53, filele 141-147, vol.IV dosar urmarire penala) se scuza fata de Ghita Georgeta Gabriela ca are multa treaba si nu a reusit sa treaca pe la ea, dar inculpata il asigura ca-l asteapta a doua zi cand vor despica firul in patru.” (…)

De altfel, nici inculpatul Cojocaru Eugen nu a contestat realitatea inregistrarii insa a motivat ca, de fapt, „s-a laudat” cu interventia sa la Ghita Georgeta Gabriela pentru a-i spori prestigiul lui Guli Sterian. Cu toate acestea, contrariul sustinerilor lui Cojocaru si adevarul, constand din aceea ca inculpata Ghita Georgeta Gabriela chiar i-a furnizat inculpatului Cojocaru Eugen subiectele de examen rezulta si din discutia telefonica pe care inculpatul Cojocaru Eugen a purtat-o in data de 1.12.2007 cu sotia sa.

In contextul in care impotriva inculpatilor se incepuse urmarirea penala, iar televiziunile transmiteau date despre cercetarile DNA cu privire la suspiciunile legate de fraudarea examenelor pentru ocupare unor functii de conducere la parchete, inculpatul Cojocaru Eugen, plecat din Bucuresti, si-a sunat sotia pe care a intrebat-o despre ultimele stiri prezentate in media.

Sotia inculpatului i-a relatat ca sunt sase invinuiti si ca tocmai o vazuse la televizor pe „doamna, ... care urca intr-o masina ... doamna de la care ai zis ca ai luat ... asa”. (filele 178-180, vol.IV, dosar urmarire penala).

Astfel, instanta de apel apreciaza corect rationamentul instantei de fond, care a considerat evident ca inculpatul a inteles mesajul sotiei sale, stie la ce „doamna” se refera si ce anume a luat de la aceasta (…) In conditiile aratate, in raport de probele administrate in cauza, din care rezulta in mod coerent situatia de fapt, apararea inculpatei Ghita reclamand inexistenta, incoerenta, contradictorialitatea si imposibilitatea situatiei de fapt acreditata in actul de acuzare, precum si lipsa de loialitate a urmaririi penale, ca si critica inculpatului Guli Sterian prin care s-a sustinut netemeinicia sentintei atacate datorata faptului ca judecatorii fondului s-au bazat pe supozitii si deductii apar ca nefondate, fiind respinse ca atare de catre instanta de apel. (…)

De asemenea, in ceea ce priveste sustinerile inculpatei Ghita privind imprejurarea ca nu ea era persoana cu care inculpata Cojocaru s-a intalnit in fata Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se subliniaza ca, dand curs solicitarii inculpatei, instanta de fond a dispus audierea martorei Spanu Aurelia in sedinta publica din 11 aprilie 2011, care a confirmat ca inculpatul Cojocaru nu s-a intalnit cu inculpata Ghita in fata institutiei mentionate, ci cu martora respectiva, aspect de care ambele instante au tinut cont in analiza probatoriului administrat. In plus, din lectura rechizitoriului rezulta ca nu exista o referire la intalnirea dintre inculpata si Cojocaru Eugen, pentru ca, inca de la urmarirea penala, in procesul-verbal de supraveghere operativa s-a consemnat ca inculpatul Cojocaru Eugen s-a intalnit cu o alta persoana, respectiv martora Spanu. Se remarca faptul ca inculpata Ghita Georgeta Gabriela a formulat un numar impresionant de aparari si exceptii, incepand din faza de urmarire penala si pana la ultimul termen de judecata in apel, exceptii la care atat organele de urmarire penala cat si instantele au raspuns corespunzator.

In acest sens, instanta de apel face trimitere la punctele I si II din considerentele prezentei decizii, unde se enumera, in integralitate, toate criticile formulate de inculpata in apel (impreuna cu criticile celorlalti inculpati), carora instanta le-a dat o rezolvare argumentata si detaliata, urmand a nu mai relua considerentele acolo mentionate. Ceea ce este important de precizat in legatura cu atitudinea procesuala a inculpatei este aceea ca prin cererile repetitive si, de multe ori, vadit inadmisibile, precum si prin promovarea unor cai de atac si a unor exceptii de neconstitutionalitate de asemenea inadmisibile, a produs tergiversarea solutionarii cauzei, prelungind momentul la care a fost posibila citirea actului de sesizare a instantei.

Inculpata a continuat sa sustina si in fata instantei de apel ca nu i s-au respectat drepturile prevazute de art.6 si art.70 alin.2 Cod procedura penala, precum si art.6 alin.3 lit.a din Conventie, desi, conform art.322 Cod procedura penala, cercetarea judecatoreasca a debutat prin citirea actului de sesizare a instantei, in prezenta inculpatilor si aparatorilor acestora, carora li s-a explicat in ce constau invinuirile care li se aduc". (...)

Inculpata Ghita Georgeta Gabriela nu a dat declaratii in cauza, nici in cursul urmaririi penale si nici in cursul cercetarii judecatoresti, prevalandu-se de dreptul la tacere, conform art.70 alin.2 Cod procedura penala.

Criticile de nulitate si nelegalitate formulate de catre inculpata au fost dezlegate in mod amplu de catre instanta de apel, la punctele I si II ale considerentelor prezentei decizii, fiind apreciate ca nefondate. Cat priveste temeinicia acuzatiilor, Completul de 5 Judecatori a examinat, la punctul C al acestei decizii, atat materialul probator ce a format convingerea instantei ca inculpata se face vinovata de savarsirea faptei pentru care s-a dispus trimiterea sa in judecata, cat si criticile si apararile inculpatei, pe care le-a respins, concluzionand ca situatia de fapt a fost stabilita in mod corespunzator de catre prima instanta, in baza dovezilor administrate.

In consecinta, Completul de 5 Judecatori al inaltei Curti apreciaza ca in mod corect a retinut prima instanta ca fapta inculpatei Ghita Georgeta Gabriela, care in calitate de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si presedinte al comisiei de examinare a participantilor la concursul pentru numirea in functii de conducere a procurorilor, in cursul lunii noiembrie 2007, la instigarea inculpatului Cojocaru Eugen, a permis acestuia accesul la subiectele ce faceau obiectul examinarii participantilor procurori la examenul din data de 25.11.2007, informatii nedestinate publicitatii, in scopul obtinerii unui folos necuvenit in favoarea inculpatului Guli Sterian, candidat la examenul pentru ocuparea unei functii de conducere intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art.12 lit.b din Legea nr.78/2000, text in baza caruia se va dispune condamnarea inculpatei".

"Se subliniaza, in acest sens, ca inculpatul Bucur Gheorghe este fost magistrat, judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, fost avocat, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar la data savarsirii infractiunii pentru care a fost condamnat indeplinea functia de Notar Public. Inculpatul Cerbeanu Gheorghe este fost judecator la Tribunalul Valcea, iar inculpatul Guli Sterian era, la data savarsirii faptelor, primprocuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Urziceni. Inculpata Ghita Georgeta Gabriela indeplinea, la data la care au avut loc faptele, demnitatea de procuror general adjunct al Romaniei, fiind membru in comisia de examinare a examenului organizat la 25 noiembrie 2007. Astfel, intocmai ca si ceilalti doi inculpati condamnati de catre prima instanta la pedepse cu executare (Cojocaru Eugen si Gheorghe Dumitru) si acesti patru inculpati faceau parte din categoria magistratilor (sau fostilor magistrati, in cazul inculpatului Bucur) persoane chemate sa stabileasca standarde in societate, prin interpretarea normelor juridice pe baza carora se desfasoara intreg esafodajul relatiilor sociale. De aceea, se considera ca actiunile lor, atat in interiorul cat si in afara instantelor sau birourilor unde functioneaza trebuiau sa fie mai presus de orice suspiciune, pentru a onora increderea cetateanului in magistratii romani, independenta justitiei functionand, in primul rand, in baza increderii publice.

Desi actiunile inculpatilor, la nivel statistic, nu caracterizeaza nici pe departe comportamentul corpului magistratilor, Completul de 5 Judecatori apreciaza ca, in raport de standardele pe care inculpatii ar fi trebuit sa le urmeze si de asteptarile pe care societatea le avea fata de acestia, maniera de executare a pedepsei stabilita de catre prima instanta este prea blanda, dispunand, in consecinta, executarea pedepselor aplicate de catre prima instanta in regim de detentie. Admitand, de principiu, dreptul inculpatilor de a tagadui acuzatiile retinute in sarcina lor, instanta de apel apreciaza cu toate acestea ca executarea pedepselor in regim de detentie se impune si in raport de atitudinea permanenta a acestora de negare a savarsirii faptelor, aceasta in ciuda tuturor dovezilor - de multe ori extrem de elocvente – din care a rezultat contrariul.

In raport cu noua modalitate de executare a pedepsei care se va aplica fata de toti inculpatii din aceasta cauza, retinand ca aplicarea pedepselor complementare este facultativa, in raport cu imprejurarea ca legea nu prevede aceste pedepse in norma de incriminare, Completul de 5 Judecatori considera ca in speta nu se impune, suplimentar, aplicarea unor asemenea pedepse.

Ca urmare a celor anterior mentionate, instanta de apel, respingand criticile privind gresita individualizare a pedepsei invocate de inculpati, va admite critica similara formulata de catre reprezentantul Ministerului Public, doar in ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpatilor Bucur Gheorghe, Cerbeanu Gheorghe, Ghita Georgeta Gabriela si Guli Sterian si va respinge restul sustinerilor acestui apelant privind modalitatea de individualizare a pedepselor stabilita de catre prima instanta".

Opinia separata

Opinia separata a fost formulata in sensul admiterii apelului lui Gheorghe Cerbeanu, trimis in judecata pentru complicitate la infractiunea de cumparare de influenta, a desfiintarii in parte a sentintei pronuntate la fond si a achitarii acestuia. Magistratul ICCJ a retinut ca din modul de derularea a evenimentelor , Gheorghe Cerbeanu i-a oferit lui Dumitru Gheorghe sprijinul sau pentru promovarea examenului, strict din spirit colegial, fara a se pune problema oferirii vreunei sume de bani: "In speta nu se poate vorbi nici macar despre o complicitate morala, pentru ca inculpatul Cerbeanu nu ar fi putut contribui la intarirea sau mentinerea unei hotarari infractionale pe care nu avea cum sa o cunoasca, data fiind spontaneitatea acesteia. (...) Nu poate exista complicitate posterioara fiindca nu se poate sprijini activitatea de realizare a unei fapte dupa ce aceasta activitate s-a terminat. Modul obiectiv in care fapta de cumparare de influenta s-a consumat, exclude orice cooperare in plan subiectiv cu inculpatul Cerbeanu Gheorghe, care, la momentul consumarii infractiunii, nu a putut avea reprezentarea exacta a intelegerii survenite intre inculpati".

*Cititi aici, in integralitate, decizia ICCJ