28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Justitia copy-paste - Judecatorul Mitu Stegaru, de la TMB, a prelungit arestarea clanului Preda copiind din incheierile colegei sale Viorica Dinu

Scris de: | pdf | print

24 September 2010 12:16
Vizualizari: 6091

Judecatorii Mitu Stegaru si Ana Otilia Bombos, de la Tribunalul Bucuresti, insarcinati fiecare cu prelungirea mandatelor de arestare pentru membrii clanului Preda (acuzati de trafic de droguri si de furtul armelor de la Ciorogarla) s-au inspirat din motivarea incheierii de prelungire a arestarii data in acelasi caz de colega lor, judecatorul Viorica Dinu, cea care solutionase anterior doua cereri de prelungire a mandatelor de arestare preventiva, prima in data de 20 ianuarie 2010, si cea de-a doua in 14 aprilie 2010. Surprinzator, multe din frazele folosite de judecatoarea Viorica Dinu in incheierile sale, au fost preluate ad-literam in motivarea incheierilor redactate de judecatorii Mitu Stegaru si Ana Otilia Bombos. Daca judecatorul Bombos a mai schimbat pe ici pe colo cuvintele “inspirate” din motivarea colegei sale, magistratul Mitu Stegaru si-a pus semnatura pe o incheiere copy-paste, in integralitate. Dovada ca magistratii Bombos si Stegaru au “tras cu ochiul” la motivarea colegei lor este invocarea, in sustinerea deciziei, a acelorasi cazuri din jurisprudenta CEDO, cu aceleasi cuvinte.

Prima incheiere de prelungire a mandatelor, “reprodusa” pe banda rulanta

In data de 20 ianuarie 2010, judecatorul Viorica Dinu, de la Tribunalul Bucuresti, a solutionat cererea procurorilor Parchetului General de prelungire a masurii arestarii preventive pentru 15 dintre membrii clanului Preda, in dosarul cu numarul 1772/3/2010. Instanta a admis solicitarea anchetatorilor, si a motivat decizia de a prelungi starea de arest a inculpatilor asa cum vom arata in cele ce urmeaza, evidentiind frazele ce se regasesc si in motivarile ulterioare ale incheierilor judecatorilor Otilia Bombos si Mitu Stegaru (Incheierea din 18 februarie 2010 – dosar 8755/3/2010 si, respectiv, din 12 mai 2010 – dosar 23.467/3/2010)

Iata fragmentele copiate ad-literam: (...) “Potrivit art.155 Cpp, arestarea inculpatului dispusa de instanta poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate”

-Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit principiul general in aceasta materie in hotararea Wemhoff contra Germaniei: detentia preventiva trebuie sa aiba un caracter exceptional, starea de libertate fiind starea normala si ea nu trebuie sa se prelungeasca dincolo de limite rezonabile independent de faptul ca ea se va imputa sau nu din pedeapsa. Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detentii provizorii se face luandu-se in considerare circumstantele concrete ale fiecarei cauze pentru a se vedea in ce masura exista indicii precise cu privire la un interes public real care, fara a aduce atingere prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate (Labita contra Italiei).

-Prin prisma acestor principii generale stabilite de jurisprudenta CEDO (obligatorie pentru instantele nationale o data cu ratificarea de catre Romania a Conventiei Europene a Drepturilor Omului) si a legislatiei interne, instanta va analiza motivele invocate de catre Parchet pentru prelungirea masurii arestarii preventive.

-(…) In cauza sunt incidente si prevederile art 148 lit. f Cod procedura penala, intrucat pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile retinute este inchisoarea mai mare de 4 ani, iar in raport de numarul infractiunilor, natura acestora, gradul de pericol social ridicat al fiecareia, de impactul pe care il au astfel de infractiuni asupra sanatatii publice, securitatii raporturilor juridice, se apreciaza ca lasarea inculpatilor in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.

-(…) Nu in ultimul rand, in analiza pericolului pentru ordinea publica, trebuie avuta in vedere si perspectiva rezonantei pe care o astfel de fapta o are in randul unei colectivitati (inculpatii fiind bine organizati, evidentiindu-se modul conspirat si profesionist de actiune al acestei grupari criminale), lasarea in libertate a inculpatilor in atare situatie avand drept consecinta crearea unei stari de insecuritate.

-CEDO a stabilit ca persistenta motivelor plauzibile de a banui ca persoana privativa de libertate ar fi comis o infractiune este o conditie sine qua non a regularitatii mentinerii in detentie, dar, dupa un anumit timp, ea nu mai este suficienta. Curtea trebuie sa stabileasca daca celelalte motive invocate de autoritatile judiciare continua sa legitimeze privarea de libertate. Cand se dovedesc “suficiente” si “pertinente”, ea cerceteaza daca autoritatile nationale competente au abordat continuarea procedurii cu o diligenta particulara. Complexitatea si particularitatile cauzei sunt elemente ce trebuie luate in considerare in aceasta privinta (Tomassi c Frantei, Letellier c Frantei, Scott c Spaniei, Labita c Italiei). Nu este nicio indoiala ca, chiar si in situatia in care un acuzat este mentinut in detentie in baza unor necesitati de ordine publica, poate exista o incalcare a articolului 5.3, daca, pentru acest motiv, procedura se prelungeste pentru o perioada de timp considerabila (Wemhoff c Austriei). Totusi, celeritatea particulara la care un acuzat detinut are dreptul, nu trebuie sa afecetze eforturile magistratilor de a-si indeplini sarcina cu diligenta necesara pentru a face lumina in acea cauza (Wemhoff c Austriei; Tomassi c Frantei). Fata de aceste principii stabilite de Curte, tribunalul apreciaza ca in raport de complexitatea cauzei, pentru a se permite buna desfasurare a procesului penal si fata de durata arestarii preventive pana la acest moment, ca motivele invocate sunt suficiente pentru a dispune mentinerea masurii.

-Fata de considerentele expuse, intrucat temeiurile retinute la dispunerea masurii arestarii preventive ale inculpatilor impun in continuare privarea de libertate a acestora, in vederea bunei desfasurari a procesului penal si pentru a efectua actele de urmarire penala necesare finalizarii acesteia, apreciind ca in raport de circumstantele cauzei si ale inculpatilor, privarea de libertate nu se intinde dincolo de limitele rezonabile apreciate in considerarea interesului public real ocrotit, instanta va admite cererea Parchetului (...)”.

Mitu nici macar nu a citit ce copiaza

Cu referire la textul de mai sus, pe care l-a copiat de la colega sa, judecatorul Mitu Stegaru nu a tinut cont ca in momentul emiterii primei incheieri de prelungire a starii de arest, de catre magistratul Viorica Dinu, adica in ianuarie 2010, cei 15 inculpati nu erau trimisi in judecata. Ca atare, magistratul Mitu Stegaru nu mai putea invoca in Incheierea sa, ca argument pentru prelungirea arestului, faptul ca mai sunt acte de facut pentru finalizarea urmaririi penale. Aceasta intrucat, la judecata lui 12 mai 2010, dosarul fusese deja trimis in instanta.

Judecatoarea Ana Bombos a copiat mai usurel

Cea de-a doua prelungire a mandatului de arestare, in dosarul clanului Preda a fost acordata de judecatoarea Ana Otilia Bombos, in data de 18 februarie 2010. Ratiunile care au stat la baza prelungirii sunt inspirate, la randul lor, tot din motivarea incheierii din ianuarie 2010, data de judecatorul Viorica Dinu. Bombos a fost insa mai retinuta, a preluat doar cateva fraze. Iata fragmentele copy-paste:

-“Art 155 C.P.P reglementeaza situatia prelungirii duratei arestarii preventive in cursul urmaririi penale, statuand ca aceasta se poate face daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.

-CEDO a stabilit principiul general in aceasta materie prin jurisprudenta creata (….) iar aprecierea limitelor rezonabile ale unei arestari preventive se face in functie de circumstantele concrete ale fiecarei cauze, in aprecierea existentei indiciilor cu privire la existenta unui pericol real pentru un interes public ce prevaleaza in ciuda existentei prezumtiei de nevinovatie sau regulii respectarii libertatii individuale (Labita contra Romaniei)”.

-(…) Avand in vedere aceste reguli de baza, obligatorii in ce priveste legislatia interna si solutiile de jurisprudenta CEDO, tribunalul apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art 143 Cpp (…). -In ceea ce priveste indeplinirea conditiilor prevazute de art 148 lit f CPP, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile savarsite este inchisoarea mai mare de 4 ani, iar natura infractiunilor-numarul acestora, gradul de pericol social concret al acestora, impactul pe care acestea il au asupra securitatii ordinii publice nationale si sanatatii publice impun concluzia ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta pericol pentru ordinea publica”.

Comentarii

# INTELEPTU date 24 September 2010 15:56 +1

CUM A FOST?! CARE DUPA CARE A COPIAT?!

:lol:
Justitia asta de r.h.t ...
Dintotdeauna masura arestarii nu este la noi una preventiva, ci "evocatoare", in opinia judecatorilor a pedepsei ce ... "in urma unei chibzuinte indelungate" ... o vor aplica.
Adica, propunerea parchetului de arestare preventiva este numai prilejul oferit judecatorului pentru a-l aresta pe inculpat si nicidecum un apel la aprecierea unui magistrat impartial si independent.
Am vazut cazuri similare, loturi de mai multi inculpat ce s-a intamplat sa cada la recurs in completele unor judecatori diferiti, iar solutiile au fost diferite pentru participari identice ... Motivarile au fost diferite ca de la cer la pamant, iar atitudinea judecatorului, in momentul in care invocai in sala ca alaturi, un coleg a admis o proba pe care el tocmai o respinsese, cel putin zeflemista ... "las' domn' avocat ca stim noi mai bine ... ala din boxa e un prefacut ..."
Revenind insa la oile noastre, acele pasaje din CEDO se preiau nu de la un judecator la altul in acelasi dosar, ci de la un judecator la oricare alt judecator si vin in intampinarea avocatilor ce tot invoca fara succes practica CEDO. Practic, e o tactica de genul: "ne dati cu CEDO, las' ca va aratam noi CEDO".
De multe ori spetele sunt invocate gresit sau trunchiat, exact cum le-a folosit primul judecator, in incheierea sa originala, iar apoi colegii o preiau aiurea in tramvai ... "dicotiledonat, 98% apa, radacina patrata - ce sa fie oare? CASTRAVETE" ...
Atat timp cat asta e solutia unui magistrat ... :sigh: ... credeti-ma ca nu sunt totusi prea ofuscat ... CA BAREM S-A CHINUIT SA FACA CEVA ... asa cum a facut ... DAR SOLUTIA A LUAT-O DIN INSTANTA.
ADEVARATA PROBLEMA APARE CAND SOLUTIA E COPY-PASTE DIN PROPUNEREA SAU RECHIZITORIUL PARCHETULUI!!!
Si pentru ca tot se vorbeste aici de dosarul Preda, stiati ca prima incheiere, prin care s-a dispus arestarea lor avea peste 50 de pagini si ca aceste pagini au aparut de pe o zi pe alta.
Si nu era vorba de pagini cu povesti, erau pagini in care erau folosite numeroare nume, enumerate probe (rapoarte de expertize precizate prin siruri de 8 cifre si data calendaristica a intocmirii lor), detalii ce nu puteau fi scrise de nici un dactilograf intr-un termen atat de scurt, fara teama de a gresi ... si toate aceste detalii au aparut ulterior si in celelalte incheieri ... :lol: :lol: :lol:
Despre asta e vorba dragi tovarasi, despre trimiterea de catre Parchet a propunerii sau rechizitoriului si "in format electronic" ... "ca sa-i fie mai usor lu' domnu' jude'" ... si "judeca neneaca pe banii statului si fisieru' procurorilor" ... SINCER ACUM! VOI CE ATI FACE? ATI CITI VREO 20 DE VOLUME, DE PE O ZI PE ALTA, CATE AU FOST IN DOSARUL PREDA, SAU ATI DA COPY-PASTE-PRINT!!!

ASTA NU MAI E JUSTITIE, DE MUNCA DE CALITATE NICI NU MAI E VORBA ... E DOAR O INTRECERE STAHANOVISTA ... Haideti sa facem noi dosarul cat mai gros, nu are importanta cu ce-l umflam, ca nici judecatorul ala nu o sa fie fraier sa-l citeasca ... mai ales daca-i "citim" noi ... ;-)
Iar practica asta nici nu mai e ascunsa de marile parchete (care's vreo 3, toate prin Bucuresti) ...
In dosarul Preda au cerut avocatii o copie in format electronic (fisierul) a rechizitoriului de peste 1000 de pagini ... si raspunsul neoficial a fost ... luati-l de la instanta, daca vi-l da!
PREFIGURATI VREO SOLUTIE? :sigh:

# dixit date 24 September 2010 22:49 0

ce noutate! ;-) e singura? copy-paste e regula, nu exceptia. si incepe de la parchet pana la Inalta Curte, cu rare exceptii. Majoritatea juzilor nici nu citesc dosarele, de aia unii avocati lipesc foile - asa... de control. Si ce tristete este cand constata ca foile dosarului au ramas lipite...

# Mash date 25 September 2010 06:14 0

Nu da copy decat daca te pricepi la paste !

# ramona date 14 June 2011 14:36 0

:-| :-|

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva