O sentinta ce poate naste dezbateri aprinse legate de respectarea libertatii presei in Romania a fost pronuntata in prima instanta pe 13 februarie 2019 de catre judecatoarea Liliana Ion-Chirita, de la Tribunalul Bucuresti, in procesul in care aceasta l-a obligat pe jurnalistul Lucian Davidescu (foto 2), de la Riscograma.ro, sa-i plateasca daune morale de 10.000 de euro omului de afaceri Mircea Nicolae Cotoros si – mai important – sa stearga nu mai putin de patru articole privindu-i pe fostul director SRI George Maior (foto 1) si fostul deputat Sebastian Ghita de pe site-urile pe care le publicase. Motivarea – pe care o puteti citi integral la finalul articolului – a fost redactata pe 29 mai 2019 si contine cel putin doua argumente controversate.

Iata mai intai minuta din dosarul nr. 19359/3/2018:

„Respinge ca neintemeiata exceptia prescriptiei dreptului material la actiune. Admite in parte cererea. Obliga paratii la retragerea urmatoarelor articole publicate pe site-ul www.riscograma.ro:

- cel din data de 25.01.2014, intitulat „Dezvaluirile lui Guccifer: Seful SRI stia de patru ani ca firma lui Ghita 'a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe spagi'”;

- cel din data de 28.01.2014, intitulat „Aparati-l pe Nelu Neacsu”.

Obliga paratii la retragerea urmatoarelor articole publicate pe site-ul www.romaniacurata.ro:

- cel din data de 27.01.2014, intitulat „Ar trebui investigate contractele firmelor lui Sebastian Ghita?”;

- cel din data de 25.06.2015, intitulat „Asocieri mai mult si mai putin secrete. Cine a protejat firmele lui Ghita si Vladescu in afacerile lor cu softurile pentru spitale? (II) ”.

Obliga paratii, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 10.000 Euro, echivalent in lei la data platii, reprezentand daune morale. Obliga paratii, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 8.270,68 lei reprezentand cheltuieli de judecata, constand in: taxa judiciara de timbru, onorariu de avocat, cheltuielile de transport si cazare pentru martorul Neacsu Nelu.

Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucuresti, sectia a IV-a civila. Pronuntata azi, 13.02.2019, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Pe 13 martie 2019, Lucian Davidescu a atacat sentinta cu apel, insa momentan Curtea de Apel Bucuresti inca nu a stabilit un termen.

De unde a pornit totul

La finele lunii ianuarie 2014, Lucian Davidescu a publicat pe Riscograma.ro doua articole (altul, cel din in iunie 2015, aparut pe site-ul RomaniaCurata.ro, apartinandu-i unui cu totul alt ziarist, Daniel Befu) legate de afacerile lui Sebastian Ghita prin firma acestuia, Teamnet. Informatiile se bazau pe corespondenta dintre mai multe persoane – inclusiv fostul director SRI George Maior si omul de afaceri Mircea Cotoros (cel care in 2010 era reprezentantul Teamnet la Bruxelles). Corespondenta a fost facuta publica de catre hackerul Guccifer, care ii sparsese mailul lui Maior.

Nu vom insista asupra fondului problemei, intrucat el a fost prezentat pe larg de catre Davidescu (gasiti aici, pe Riscograma, intreaga cronologie, precum si articolele incriminate). Ne rezumam sa spunem ca pe 11 iunie 2018, dupa mai multe incercari nereusite de a-l convinge pe Lucian Davidescu sa stearga primul articol publicat, Mircea Cotoros l-a dat in judecata pe jurnalist, solicitandu-i daune de 100.000 de euro, in solidar cu Societatea Academica din Romania (ONG-ul care detine site-ul Romaniacurata.ro). De asemenea, Cotoros a cerut instantei sa-l oblige pe gazetar la stergerea tuturor celor patru articole.

Pe 2 octombrie 2018 a avut loc prima sedinta din proces, iar pe 13 februarie 2019 (dupa 5 termene), judecatoarea Liliana Ion-Chirita a admis cererile lui Cotoros, cu singura diferenta ca a redus daunele morale de la 100.000 la 10.000 de euro.

Inainte sa va prezentam principalele fragmente din motivarea judecatoarei Liliana Ion-Chirita, trebuie sa remarcam doua aspecte frapante.

In primul rand, magistratul nu a considerat de interes public niciunul dintre cele patru articole: „Tribunalul constata ca, din probele administrate in cauza, depozitii de martori, interogatoriu si inscrisuri, rezulta ca publicarea articolelor mentionate nu justifica niciun interes pentru a fi aduse la cunostinta publicului”. Asta in ciuda faptului ca materialele vorbeau despre un director in functie al Serviciului Roman de Informatii.

In al doilea rand, judecatoarea a fortat interpretarea articolului 2523 din Codul civil: „Prescriptia incepe sa curga de la data cand titularul dreptului la actiune a cunoscut sau, dupa imprejurari, trebuia sa cunoasca nasterea lui”. De asemenea, art. 2517 din acelasi Cod civil stipuleaza ca „termenul prescriptiei este de 3 ani, daca legea nu prevede un alt termen”. Pe cale de consecinta, Liliana Chirita a apreciat ca in cazul lui Davidescu prescriptia legata de primele trei articole nu incepea sa curga din 2014 (si deci sa se fi sfarsit in 2017, cu mult inaintea cererii de chemare in judecata), ci din 2017:

„Desi reclamantul a cunoscut la scurt timp continutul articolelor defaimatoare, aceste articole exista si in prezent in mediul online, iar efectele in timp ale acestor articole se produc in mod continuu, reclamantul resimtind puternic efectele acestor articole la cursul IBM (n.r. aparent, este vorba despre un curs MBA) pecare l-a urmat in perioada septembrie 2017 – iulie 2018, potrivit depozitiei martorului Dragu lulian”.

Redam cele mai importante pasaje din sentinta civila nr. 250/2019:

„Tribunalul constata ca, din probele administrate in cauza, depozitii de martori, interogatoriu si inscrisuri, rezulta ca publicarea articolelor mentionate nu justifica niciun interes pentru a fi aduse la cunostinta publicului.

Asa cum chiar paratii au invocat, reclamantul nu este o persoana publica. Or, acest fapt dovedeste o data in plus ca nu se justifica aducerea la cunostinta publicului a unor articole in care sa apara, chiar si colateral, numele reclamantului, cu privire la pretinse fapte de coruptie. (...)

Tribunalul constata ca reclamantul nu este o persoana publica, asa cum au sustinut in mod constant paratii, si cum a afirmat si reclamantul in cuprinsul cererii formulate. (...)

Pornind de la aceste premise, analizand prin prisma criticilor formulate in ce masura afirmatiile imputate paratilor se incadreaza in limitele libertatii de exprimare astfel cum isi gaseste aceasta consacrarea in art. 30 din Constitutia Romaniei si art. 10 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, sau, dupa caz, depasesc aceste limite, intrand in sfera ilicitului civil, tribunalul apreciaza ca asocierea numelui reclamantului cu „sistemul bazat pe spagi practicat de firma lui Ghita” are un puternic caracter denigrator la adresa reclamantului.

Dreptul de exprimare a unor convingeri personale nefiind absolut, ci supus limitarii ori de cate ori in discutie este apararea reputatiei unei alte persoane, potrivit principiilor jurisprudentiale anterior expuse, inclusiv o judecata de valoare are caracter excesiv daca este lipsita total de o baza reala.

Chiar daca jurnalistul nu este obligat sa dezvaluie sursa informatiilor obtinute confidential, potrivit Codului deontologic al ziaristului, acesta nu poate furniza anumite informatii la adresa unei persoane prin raportare la anumite date existente in spatiul media, fara a verifica veridicitatea acestor informatii.

Paratul Davidescu Lucian nu si-a respectat aceasta obligatie, cat timp corectitudinea informatiilor din cuprinsul articolelor de presa ce fac obiectul prezentei cauze nu a fost verificata de acesta, ci a obtinut o confirmare indirecta din partea reclamantului, dedusa din refuzul acestuia de a nega continutul corespondentei (potrivit raspunsului paratului Davidescu Lucian la intrebarea nr.1 din interogatoriul administrat). Potrivit raspunsului paratului Davidescu Lucian la aceeasi intrebare din interogatoriul administrat, respectiv confirmarea publica obtinuta de la numitul Nelu Neacsu, tribunalul nu va da relevanta acestui raspuns, cat timp este contrazis atat de declaratia autentificata sub nr. 387/628 - C din 27.01.2014 data in fata Ambasadei Romaniei in Regatul Belgiei (fila 29), prin care numitul Nelu Neacsu a declarat ca nu a facut niciodata in mod public sau privat, vreo afirmatie privind o tentativa de mituire a unui reprezentant al Comisiei Europene de catre reclamant, cat si din depozitia numitului Neacsu Nelu audiat ca martor de tribunal.

Faptele ilicite anterior mentionate au produs reclamantului un prejudiciu de natura nepatrimoniala, constand intr-un sentiment de umilinta si de suferinta, resimtit in mod direct de catre reclamant si in mod indirect prin prisma suferintei create unor membri ai familiei. Astfel, din depozitiile martorilor audiati rezulta ca urmarea articolelor in discutie, reclamantul a fost marginalizat de colegi la cursurile IBM, orice companie evitand sa aiba colaboratori cu apartenenta politica, sa isi afilieze numele cu astfel de colaboratori cu un trecut asupra caruia planeaza suspiciuni de natura celor mentionate in articolele de presa in discutie.

Desi reclamantul a cunoscut la scurt timp continutul articolelor defaimatoare, aceste articole exista si in prezent in mediul online, iar efectele in timp ale acestor articole se produc in mod continuu, reclamantul resimtind puternic efectele acestor articole la cursul IBM pecare l-a urmat in perioada septembrie 2017-iulie 2018, potrivit depozitiei martorului Dragu lulian.

In consecinta, tribunalul se va raporta la aceasta perioada in aprecierea momentului de la care curge termenul de prescriptie de 3 ani, pentru daunele morale aferente prejudiciului cauzat prin atingerea onoarei, reputatiei prin articolele defaimatoare mentionate.

Cum prezenta actiune a fost formulata la data de 06.06.2018 (fila 7), tribunalul apreciaza ca nu s-a implinit termenul de prescriptie de 3 ani pentru pretentiile aferente capatului 2 de cerere, referitor la daunele morale pretinse, motiv pentru care va respinge ca neintemeiata exceptia prescriptiei dreptului la actiune si pentru acest capat de cerere.

Tribunalul apreciaza ca, chiar daca reclamantul nu a intampinat dificultati in gasirea unui loc de munca, pregatirea profesionala i-a permis sa desfasoare activitati corespunzatoare standardelor sale de pregatire dar, existenta in mediul onlinea articolelor mentionate pun semne de intrebare cu privire la integritatea sa, fapt de natura sa-i cauzeze un prejudiciu.

Cuantificarea prejudiciului este o problema distincta si, data fiind natura acestui prejudiciu, de ordin moral, ramane la aprecierea instantei, in functie de circumstantele cauzei, sa stabileasca intinderea despagubirilor.

In aceasta privinta, tribunalul retine ca nivelul despagubirilor trebuie astfel stabilit incat acesta sa fie proportional cu scopul urmarit, reprezentat de necesitatea protejarii dreptului reclamantului la onoare si reputatie, avand in vedere ca aceste publicatii online dispun de notorietate si prin simpla introducere a numelui reclamantului pe orice motor de cautare online.

Raportat la toate circumstantele in care au aparut in mediul online articolele in discutie, tribunalul apreciaza ca suma de 10.000 de Euro reprezinta o reparatie suficienta pentru prejudiciul adus reclamantului prin fapta ilicita a paratilor.

Prin urmare, avand in vedere dispozitiile art. 253 alin.4 C.civ., tribunalul va obliga paratii, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 10.000 Euro, echivalent in lei la data platii, reprezentand daune morale pentru articolele publicate.

Totodata, in scopul repararii prejudiciului moral adus reclamantului, in considerarea dispozitiilor art. 253 alin.2 C. civ., paratii vor fi obligati la retragerea urmatoarelor articole publicate pe site-ul www.riscograma.ro: cel din data de 25.01.2014, intitulat „Dezvaluirile lui Guccifer: Seful SRI stia de patru ani ca firma lui Ghita 'a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe spagi'”; cel din data de 28.01.2014, intitulat „Aparati-l pe Nelu Neacsu”, precum si la retragerea urmatoarelor articole publicate pe site-ul www.romanaicurata.ro: cel din data de 27.01.2014, intitulat „Ar trebui investigate contractele firmelor lui Sebastian Ghita?”; cel din data de 25.06.2015, intitulat „Asocieri mai mult si mai putin secrete. Cinea protejat firmele lui Ghita si Vladescu in afacerile lor cu softurile pentru spitale? (II)””.

* Cititi aici integral sentinta TMB

Sursa foto Cotoros: Afaceri.ro