adevarul intotdeauna iese la iveala ca untdelemnul. ce au facut cei de la parchet cu Ciurea este dovada executiei unui incomod indiferent care este apararea sa. bravo Ianltei Curti, cand vrea e corecta!

Îmi scapă ceva? ICCJ a pronunţat singura soluţie permisă de lege. Despre ce răsturnare surprinzătoare de situaţie vorbim? Sau poate împrejurarea că ICCJ aplică în mod corect legea este o premieră? :)

Eu m-as intoarce - ma refer la cazul expus in articolul de mai sus - sa lucrez in magistratura, daca magistratura a fost aceea pe care mi-am dorit-o, pentru care am muncit, invatat, studiat, cea care m-a indemnata sa merg mai departe, sa depasesc obstacolele, care se ivesc uneori, nu e usor sa fii magistrat si nu toti au vocatie. Un om invata si se formeaza timp de mai multi ani, exista notiunile de teorie dar exista si practica care cere munca concreta, efectiva - si toate necesita timp. Nu cred ca trebuie vazuta situatia ca un drum fara intoarcere, numai si numai dar numai Dumnezeu este El singurul alfa si omega, cu exceptia lui, nu se stie niciodata unde e sfarsitul, numai El poate spune ca este inceputul si sfarsitul, adica poate fi asa de categoric, dar noi ? Si nici nu cred ca trebuie sa fim asa categorici. Istoria a demonstrat si asa se intampla, ca ceea ce la un moment dat si intr-un loc anume a fost ceva grav pentru o persoana si in viata ei, pentru o alta persoana peste mai multi ani, in alta epoca, si poate si in alt loc, dar nu obligatoriu, a fost ceva remediabil, sau nu ceva grav. Si asa se intampla in societate care este intr-o dinamica continua. Adevarul este ca noi chiar nu putem sti ce se va intampla in viitor. Pentru moment stim ca exista normele de drept procesual, exista procedura, le avem de la romani din dreptul roman, romanii o stim, erau foarte stricti si formele lor adesea destul de complicate, intotdeauna solemne si riguroase, se tineau a fi respectate. De multe ori normele, procedura, este acolo pentru a te apara. Da, pentru a te apara. Ele sunt o buna protectie asa rigide si inflexibile cum sunt ele. Procedura este, nu-i asa, dupa cum spun francezii " dreptul in actiune " sau " dreptul pe picior de razboi ", si in razboi exista reguli. Nu trebuie sa te expui inutil. Exista si o stim, situatia de fapt, realitatea, si normele care se aplica acesteia, norme de Drept, si exista si formele, procedura. Sunt cateva idei pe care as vrea sa le exprim, dar subliniez ca daca ti-ai dorit ceva si ai luptat pentru ceva nu e poate potrivit sa renunti. Cred, eu asa cred, ca atunci cand vrei sa castigi un razboi, ii respecti regulile, tocmai pentru ca doresti sa invingi. In cazul de fata sa afli adevarul. Trebuie sa intelegem si ca, nu toti oamenii gandesc la fel, exista realitatea, asa cum este ea, dar exista si reguli, sau forme, care pot fi privite si ca incorsetand realitatea, te constrang sa le respecti, parca simti ca ele te tin in loc, pe de alta parte, uneori, chiar prin faptul ca te tin in loc ele te protejeaza. In cele din urma nu vreau sa discut procedura pentru ca se cam stie si cunoaste. Nu-i asa ? Iata, faptul ca un magistrat- procuror a audiat martori ducandu-se in Turcia, si inteleg ca el era un roman, un cetatean roman, un procuror roman si ca acest fapt s-a petrecut pur si simplu si atat, nu inseamna ca este recomandabil sau prudent sa se urmeze exemplul, sa se incalce regulile. Pentru ca, poate nu eu, dar altii pot ridica intrebari si se pot pune intrebari, daca exista comisia rogatorie de ce sa nu o folosesti ? Pe teritoriul unui alt Stat, Franta, nu ? tu trebuie sa te supui legilor franceze, atunci cand un om si un cetatean se afla pe teritoriul unui Stat trebuie sa se supuna legilor acelui Stat, nu stiu daca poate avea in Franta calitatea de magistrat-procuror un cetatean roman, in lipsa unui document legal, a procedurii, a formelor, nu exista o baza legala, si stim ca insusi Statul si tot ce exista in el trebuie sa aiba o baza legala. Chiar daca magistratul procuror a fost bine intentionat si dedicat anchetei sale din Romania. Al doilea, procedand asa, iata nu ai mai aflat nimic, sau nu ai mai putut ajuta cu nimic ancheta, mersul ei. Pe de alta parte, se poate spune ca un procuror intelege ca el poate cine stie, uneori sa ocoleasca procedurile in schimb - dar in niciun caz nu ma refer la cazul expus mai sus, dar ma refer la un caz.... sau la cazuri intalnite, nu de natura celui de mai sus si nu in legatura cu acesta - in schimb, un procuror, prin felul in care se formeaza, privind strict numai litera legii si numai pe aceasta, tehnic, este nemilos, mai exact este neingaduitor sau intolerant cu oricare alt om, persoana care nu este un procuror si care ocoleste sau poate cine stie, nu ocoleste, dar sa zicem nu face atentie, poate are motive, poate chiar e un om ca oricare om, grabit, ocupat si atunci nu e atent cine stie, la termenele de judecata sau la termenele care au legatura cu o judecata - si atunci iata, nemilos apare procurorul, care de multe ori, se spune ca este colegul judecatorului si sanctioneaza, il poate sanctiona chiar pe judecator, pe colegul sau, desi poate pe fondul cauzei, intelege situatia, realitatea, dar vine si clameaza sus si tare ca judecatorul a incalcat legiler, procedura, si cine stie de ce se face el vinovat, are vreun gand urat, ascuns, cine stie, poate, sa aflam, sa il supunem anchetelor .... - am un caz in minte cand scriu asta. Un caz real, petrecut, nici macar un caz grav. Si atunci, din exterior, sa zicem ca un observator, ce putem remarca ? Procurorul mai are voie pe ici pe colo sa treaca pe langa legi si proceduri, si i se permite, se subintelege ca poate, iar judecatorul si oricare alta persoana nu are voie, trebuie strivit in anchete asa cum este ' Procesul " absurd al lui Kafka ? Un ' Proces ' in care iti vine sa razi si mai ales sa plangi. Este adevarat ca atunci cand cauti adevarul, ti se pare ca esti incorsetat de legi, de proceduri, de tot soiul de norme si timpul se scurge nemilos si te afli uneori si in lupta cu orele, cu timpul. Este adevarat. Cine stie daca pe viitor normele de procedura nu vor suferi vreo modificare, nu vor deveni mai " assouplies ", mai flexibile, mai putin rigide ? Se prea poate si asta. Dar, in cadrul a tot ce este sau ce este in legatura cu procesul penal, de la inceputurile sale, se stie ca daca te indepartezi de el, risti foarte mult, pierzi. Din acest punct de vedere este preferabil sa nu te grabesti, dar sa tii la normele de procedura, la toate normele pe care esti tinut sa le respecti. Pe de alta parte normele sunt uneori cam, sau ne apar uneori cam " absurde ", cam ' prea mult " , insa cand nu le respecti, as spune ca parca se iveste intotdeauna cineva, care nu spune niciodata ca pur si simplu le-ai ocolit, te-ai grabit, din varii motive, ci intotdeauna iti va atribui o intentie urata, asta in cazul in care nu esti un procuror. Si exista oameni si oameni, procurori si procurori, dupa cum exista si judecatori si judecatori. Poate ca uneori ceea ce se poate, ca o practica, in practica, real, in concret, pentru toti sau pentru majoritatea, dintr-o data nu se poate pentru cineva, ceea ce este considerat o practica pentru toti si se face, iata ca se iveste un procuror care ii reproseaza unei persoane ca nu face bine daca si ea procedeaza la fel ca majoritatea, ea trebuie sanctionata. Adica apare arbitrariul. Nu este usor mereu sa implinesti toate normele, pentru ca nu ai atata timp si nu esti un robot mecanic performant, ci esti un om. Si atunci ? Si daca nu poti sa faci fata, nu pentru ca nu esti capabil, ci pentru ca e prea mult, prea mult si esti unul singur, atunci trebuie oare sa fii sanctionat ? trebuie oare, in plus sa ti se puna in minte, o intentia urata, ascunsa, ceva nepotrivit ? Am scris aceasta pentru ca in linii mari am schitat o intamplare reala petrecuta cu niste ani in urma si intamplarea, pentru aceleasi norme si incorsetari, sa le zicem nerespectate ? E mult prea mult. Nu au fost pe fondul cauzei, in mod real nerespectate. Dar totul s-a terminat cu niste anchete si cu o plecare din magistratura in cele din urma. A unei persoane bune, inteligente, calme, a unui om. Si un om care nu merita asa ceva. De ce ? Pentru ca poate un procuror a gandit ca nu respecta procedura. Dar eu nu as renunta la magistratura in cazul de fata, si cred in general vorbind, ca daca exista in orice actiune buna-credinta nu trebuie sa fie un capat de tara, un capitol inchis. Si persoana despre care am vorbit si care a plecat din magistratura, un bun magistrat- judecator este o persoana pe care tare mult mi-as dori sa o vad revenita si imbracand roba de magistrat. In ce priveste Statul roman, in fond cine este Statul ? Statul este alcatuit din cetatenii romani, din cetatenii Statului. Apoi, as spune ca exista o mentiune despre salariul pe 3 luni de magistrat- procuror, acela trebuie luat, este cuvenit. Fara discutie. Este cuvenit ? Este. Atunci trebuie ca in mod corect sa fie luat. Ne dorim un viitor mai bun pentru noi toti.

Gresit, domnilor! trebuia judecata pe fond, probe! Da de unde atata curaj, demnitate?? Dreptate la CEDO!

si chiar avem. Greu, dar suntem pe Cale. Atunci va respira si CEDH, pana atunci scriem Omul cu H de la Huma, ca multi judeca dar  nu stiu ce-i aia poezea de Padina.

Angela Ciurea nu este avocat face parte din baroul desfiintat in 48

Doamna procuror a ramas exclusa din magistratura. Ar fi trebuit sa nu fie primita in avocatura pentru faptele savarsite. Si uite asa raman in sistem toate loazele. Macar un singur lucru ramane. Doamna Procuror nu va mai calca vreodata in magistratura.

inscrieri deschise... fata taxe pentru toti avocateii si lingaii "onoratelor instante", botisti, botomisti, floristi si oricaror supusi care viseaza in fiecare seara sa intre in magistratura... pentru detalii... spital socola, aripa nord, etaj 1...

da de ce ma? ca vrei mata? oi fi si tu un pui de secursit kursitanez care se baga-n seama. Ciurea era un procuror foarte bun dar poate ca ajunsese la ruda ta Videanu si te deranjasi....

Persoanei care scrie sub acest pseudonim " colivia marcov " : am citit comentariul tau si este pentru prima data ca vad si citesc aceste cuvinte, si anume " te rugam ", in spatiul acesta de comentarii al Luju.ro. Nu stiu daca scrii in numele mai multor persoane, asa ar rezulta pentru ca utilizezi forma de plural. Nu stiam ca " v-ar putea interesa " sau ca ' ati putea citi " ce scriu eu, o spun la modul serios, eu sunt o persoana amabila si draguta, dar in acest spatiul de comentarii, cu vreo doua exceptii, pe alta pagina a ziarului, mi s-a scris foarte urat si agresiv. Prin urmare nu puteam sa banuiesc ca exista cineva si chiar mai multi care ar putea fi, la forma de plural, " interesati " sa imi citeasca comentariile. Eu sunt o fiinta draguta. Am insa umor si imi place sa citesc, citeam o piesa de teatru de William Shakespeare, intitulata " A douasprezecea noapte ", in piesa aceasta exista mai multe personaje, si unul din ele este chiar o persoana care se numeste " Olivia " asa cum ma numesc eu. La epoca aceea exista obiceiul ca unele persoane, si era cazul Oliviei, sa aiba la casa lor un bufon. Daca ar exista azi bufoni exista cineva care mi-ar putea recomanda pe cineva pentru acest job sau post ? Asta numai asa pentru placerea teatrului, daca am trai in epoca aceea indepartata, cum ar fi ? Desi uneori imi spun ca epoca aceea nu e chiar asa indepartata, si asta cand citesc comentariile de pe pagina aceasta. A doua chestiune : acest al doilea aspect al comentariului acestuia al meu este cu privire la ce inseamna un om care are o profesie : un om se formeaza greu si nu te descotorosesti de el cum iti vine. O persoana care a fost procuror al DIICOT in mod clar este o persoana cu experienta, si o persoana inteligenta. Si acum ma intorc la lecturile mele.

olivia marcov, fraierii de mai sus au glumit. nu vrem sa mai scrii, te rugam... noi astia normali care citim comentariile.

Olivia Marcov rules...bota, botomei, unde sunteti tata? iar contestati amenzi de circulatie?

@ " aolleeeooo " : Este o problema aceasta pentru ca multi nu concep ca exista Constitutia Romaniei si drepturile omului, nu inteleg sa ii suporte pe ceilalti si cred ca numai ei au dreptul de a se exprima, iar altii nu il au. Si aceasta chiar este o problema in Romania. Intr-un Stat de drept nu poti scrie asa cum scrii tu " aolleeeooo ". Sau tu nu faci parte, nu esti cetatean al acestui Stat de Drept ?

Doamna CIUREA, de profesie procuror,a capatat dintr-o data constiinta romaneasca, si "baietilor destepti" din politica romaneasca nu le-a suras ideea de a fi deranjati de la furtul tarii.Agresivitatea cu care a fost hartuita la serviciu a determinat-o sa se retraga, la fel ca si colegul Ciprian Nastasiu.Diversionisti ca d-ra OLIVIA MARCOV sunt la tot pasul ,plini de avantaje si chipurile foarte binevoitori.