Premiera in istoria Directiei Nationale Anticoruptie. Dupa zeci de ani in care niciun procuror nu a fost facut raspunzator pentru achitarile incasate in instante, ba chiar pe vremea lui Kovesi judecatorii erau infierati pentru aceste solutii, conducerea DNA a retinut imputabilitatea procurorilor anticoruptie fata de anumite solutii de achitare. Este un aspect care, chiar daca vine extrem de tarziu, este laudabil si denonta intr-adevar o dorinta de schimbare la nivelul DNA, nu doar din punct de vedere al perceptiei. In plus, retinerea imputabilitatii procurorilor DNA pentriu achitari a fost o promisiune, iata respectata, pe care seful DNA Marius Voineag (foto, alaturi de adjuncta DNA Tatiana Toader) a facut-o in iulie 2023, la scurt timp dupa preluarea mandatului, intr-un interviu acordat jurnalistei Sorina Matei: “In urma discutiilor pe care le-am avut in cadrul intregului management, o parte din referatele de imputabilitate trebuie sa le analizam cu seriozitate. Si aici ma refer la faptul ca atunci cand avem 'fapta nu exista' pe linie, cand facem o analiza cu privire la calitatea dosarului respectiv trebuie sa vedem in ce masura este imputabil sau nu procurorului. In momentul de fata trei referate au fost schimbate in imputabile, adica au fost analizate ca fiind imputabile, si cred ca trebuie sa ne asumam si aceste aspecte, sunt lucruri care sunt avute in vedere odata cu evaluarile pe care le avem. Trebuie sa fim rationali, exista procurori care au un standard de calitate extrem de ridicat, si sunt procurori care trimit cu un grad de superficialitate mai mare in judecata. Fiecare sa isi asume raspunderea pe pozitia pe care o are. Asta nu inseamna o derobare a responsabilitatii in ceea ce ma priveste, departe de mine”.

DNA si-a prezentat, joi, 27 februarie 2025, bilantul pe anul 2024. Am prezentat deja faptul ca se constata o scadere a numarului de retineri, parchetul anticoruptie ajungand in sfarsit la concluzia ca oamenii pot fi cercetati si fara catusei, ci prin plasarea lor sub control judiciar, chiar si sub cautiune, aceasta masura a cautiunii fiind folosita cel mai mult in ultimii doi ani din intreaga istorie a DNA (click aici pentru a citi).

Raportul de activitate dezvaluie insa si o scadere a ratei de achitari in anul precedent. Concret, in 2024, rata de achitari a fost anul trecut de 21,52%, calculata prin raportare la totalul trimiterilor in judecata din 2025, in conditiile in care in 2023 rata de achitari fusese de 26,88%.

Calculata prin raportare la numarul total al inculpatilor judecati in 2024, rata de achitari a fost de 16,37%, in scadere de la 17,64% cat fusese in 2023.

Din totalul solutiilor de achitare dispuse in 2024 in dosarele DNA, fata de 147 de inculpati, raportul de activitate dezvaluie ca 4,7% dintre acestea (vizand 7 inculpati) sunt imputabile procurorilor care au instrumentat cauzele.

Totodata, conducerea DNA a retinut imputabilitatea procurorilor in cazul a sapte inculpati (cinci trimisi in judecata in 2021 si doi trimisi in judecata in 2024) ale caror instante au fost restituite de instante, adica 36,84% fata de dosarele restituite de instante.

DNA este sufocat in continuare de achitarile din dosarele fabricate pe vremea lui Kovesi si Bologa

Pe de alta parte, actuala conducere a DNA continua sa se confrunte cu achitarile venite de pe vremea in care sefi ai parchetului anticoruptie au fost Laura Kovesi si Crin Nicu Bologa. Spunem asta avand in vedere ca dintre cei 147 de inculpati achitati anul trecut, 146 fusesera trimisi in judecata in cauze instrumentate in perioada 2014-2022. Doar un singur inculpat dintre cei 147 de inculpati achitati a fost trimis in judecata in mandatul actualei conduceri.

Iata datele din raportul de activitate al DNA pe anul 2024 referitoare la achitari si restituiri de dosare (raportul integral este atasat la finalul articolului):

“Ponderea achitarilor din totalul trimiterilor in judecata (reprezentand 683 inculpati in 249 cauze), conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii (incluzand si achitarile dispuse ca urmare a deciziilor Curtii Constitutionale cu efect de dezincriminare si a celor determinate de lipsa de pericol social concret), a fost de 21.52%.

Calculand procentul achitarilor pronuntate in anul 2024 prin raportare la totalul inculpatilor judecati in anul 2024 (898 de inculpati judecati), ponderea achitarilor este de 16,37%.

Totodata, ponderea inculpatilor achitati ca efect al deciziilor Curtii Constitutionale cu efect de dezincriminare a fost de 0,78%.

Astfel, din cei 147 de inculpati achitati definitiv in anul 2024:

- 7 inculpati au fost achitati in temeiul art.16 alin.(1) lit.b (teza I) C.pr.pen. ca urmare a aplicarii Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 405/2016 cu efect de dezincriminare partiala a infractiunii de abuz in serviciu;

- un inculpat au fost achitat ca urmare a excluderii interceptarilor in baza unor decizii ale Curtii Constitutionale a Romaniei.

Totodata, este de mentionat faptul ca din cei 147 de inculpati care au fost achitati definitiv in anul 2024, numai unul dintre acestia a fost trimis in judecata in perioada 2023-2024, restul de 146 de inculpati fiind trimisi in judecata in perioada 2014-2022.

De asemenea, din cei 147 de inculpati fata de care s-au dispus solutii achitare, in urma analizei imputabilitatii efectuate de catre procurorul ierarhic superior celui care a emis solutia de sesizare a instantei, cu privire la 7 dintre acestia a fost gasita ca fiind imputabila procurorului solutia de trimitere in judecata, rezultand o pondere de 4,7%.

Dintre cei 147 de inculpati achitati prin hotarari definitive, fata de 35 de inculpati au fost pronuntate in prima instanta pedepse de condamnare pana la 7 ani inchisoare cu executare, ceea ce releva o raportare diferita a organelor judiciare la interpretarea probatoriului administrat, precum si a normelor incidente.

In ceea ce priveste temeiul procedural, fata de 27 inculpati s-au aplicat dispozitiile art.16 alin.(1) lit.a) C.pr.pen., fata de 101 de inculpati prevederile art.16 alin.(1) lit.b) C.pr.pen. si fata de 19 de inculpati s-a retinut incidenta dispozitiilor art.16 alin.(1) lit.c) C.pr.pen.

Restituirea definitiva a cauzei la procuror s-a dispus in 6 dosare solutionate prin rechizitoriu, fata de 19 inculpati.

Din cei 19 de inculpati cu privire la care judecatorul de camera preliminara a dispus solutii de restituire a cauzei in anul 2024, in urma analizei imputabilitatii efectuate de catre procurorul ierarhic superior celui care a emis solutia de sesizare a instantei, cu privire la 7 dintre acestia a fost gasita ca fiind imputabila procurorului solutia de trimitere in judecata, rezultand un procent de 36,84%. Este de mentionat faptul ca din cei 7 inculpati cu privire la care judecatorul de camera preliminara a dispus solutii de restituire a cauzei, 2 au fost trimisi in judecata in anul 2024, restul de 5 inculpati fiind trimisi in judecata in anul 2021.

In cazul a 10 dosare, instanta a dispus respingerea acordului de recunoastere a vinovatiei si trimiterea dosarului la procuror in vederea continuarii urmaririi penale, situatia acestora fiind urmatoarea:

- 6 acorduri de recunoaştere a vinovatiei au fost respinse pentru ca la momentul incheierii, faptele erau prescrise potrivit deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei;

- un acord de recunoastere a vinovatiei a fost respins pentru ca instantele de judecata au apreciat ca pedeapsa stabilita este prea mica;

- 3 acorduri de recunoaştere a vinovatiei au fost respinse pentru motive de nelegalitate.

Ponderea cauzelor restituite din totalul trimiterilor in judecata (249 cauze), conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 6.42%. Prin raportare la totalul inculpatilor judecati definitiv in anul 2024 (898 de inculpati), procentul restituirilor este de 3,23%”.

* Cititi integral raportul de activitate al DNA pe anul 2024