Presedintele Asociatiei “Themis-Casatia” a fostilor judecatori ICCJ, prof. univ. dr. Marin Voicu (foto), a semnat o ampla analiza in publicatia juridice.ro, in care a prezentat riscurile majore pe care le implica voita confuzie lansata in spatiul public intre “pensiile de serviciu”, cu referire speciala la judecatori si procurori, si “pensiile speciale” vizate de reforma sistemului de pensii anuntata de Ministerul Muncii.

Fostul judecator de la ICCJ si CEDO a explicat ca pensiile de serviciu ale judecatorilor/procurorilor nu fac parte din notiunea de “pensii speciale”, prezentate ca o “uzanta ilegala si imorala” de ministrii, primul ministru, Presedintii Camerei Deputatilor si Senatului, si ca in deciziile CCR, ale ICCJ, in legile justitiei sau altele din domeniul social nu exista expresia “pensii speciale”. Marin Voicu demonstreaza, cu cifre si statistici, ca in fapt, raportat la numarul total al pensiilor de serviciu (cca. 250.000) se observa ca cele ale judecatorilor si procurorilor (3301) reprezinta doar 1,32 %, iar fata de totalul general al pensionarilor din Romania procentul este de 0,07%. In continuarea argumentatiei sale, fostul judecator ICCJ anticipeaza efectele sociale si economice care pot aparea daca argumentul “impactul bugetar” de 6 miliarde de lei in 2017 al asa numitelor pensii speciale va justifica o abordare politica si legislativa, in opinia sa, “absurda”. Astfel, presedintele Asociatiei “Themis-Casatia” este de parere ca aceasta abordare politica va aduce “mii, zeci de mii de procese 'recidiviste', o stare de spirit antiguvernamentala, aglomerarea instantelor, solutii favorabile pensionarilor, in concordanta cu deciziile CCR, titlurile executorii contra ministerelor de resort si a Ministerului Finantelor Publice, alte sesizari la CEDO, in final o batjocura sociala”.

Analiza fostului judecator Voicu a fost trimisa de Asociatia "Themis-Castia" la Ministerul Muncii, Senat si Camera Deputatilor.

Iata analiza integrala publicata de prof. univ. dr. Marin Voicu, sub titlul “20 de ani de regim constituțional, legal si legitim al pensiilor de serviciu ale judecatorilor (1997-2017)”

"1. Privire succinta de principiu si de perspectiva.

1.1. Pensia de serviciu a judecatorilor si procurorilor a fost introdusa in art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, in anul 1997, dispozitiile legii fiind preluate in art. 82 si urm. din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, care prevad expres: Sfera beneficiarilor pensiei de serviciu;

Sfera beneficiarilor pensiei de serviciu;

Conditiile de vechime si de varsta in functia de magistrat;

Pensia anticipata;

Calculul pensiei raportat la 80% din salariu sau indemnizatia aferenta ultimei luni dinaintea datei pensionarii;

Precum si celelalte drepturi specifice.

1.2. Totodata, prin art. 5-11 din Legea nr. 303/2004 s-au instituit toate incompatibilitatile si interdictiile pentru functiile de judecator, procuror, magistrat asistent si asistent judiciar – in aplicarea art. 125 alin. (3) din Constitutie – care sunt prin severitatea lor, unice si speciale acestor functii, fara a se mai regasi in statutul altor categorii profesionale.

1.3. Prin reglementarea constitutionala (art. 124) data statutului judecatorului, prin legea organica si normele europene, cat si prin jurisprudenta Curtii Constitutionale si a CEDO, regimul pensiei de serviciu apartine de statutul judecatorilor si procurorilor si, impreuna cu cel al salariilor, interdictiilor si incompatibilitatilor, constituie elemente din substanta independentei puterii judecatoresti, garantata de legea fundamentala.

1.4. In raport de principiile din art. 124 alin. (3), art. 125 alin. (3) si art. 152 alin. (1) din Constitutia Romaniei, prin Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice (art. 3 – Anexa 1 – Autoritatea judecatoreasca) s-au stipulat urmatoarele principii si criterii pentru salarizarea judecatorilor si procurorilor:

(1) 'Salarizarea si celelalte drepturi salariale ale personalului prevazut la art. 1 din prezenta anexa, se stabilesc tinandu-se seama de: locul si rolul justiţiei in statul de drept, de importanţa sociala a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecarei categorii la buna funcţionare a sistemului judiciar, de raspunderea, complexitatea, riscurile pe care le presupun exercitarea fiecarei funcţii, de obligaţia de pastrare a confidenţialitaţii, de pregatirea profesionala, de incompatibilitatile si interdictiile prevazute de lege pentru aceste categorii de personal, precum si de exigenţele impuse de documentele internationale privind functionarea eficienta a sistemului judiciar si statutul magistratilor'.

(2) 'Salarizarea judecatorilor si procurorilor trebuie sa le asigure o reala independenta economica, conditie necesara pentru protectia acestora impotriva oricarei atingeri aduse independentei si impartialitatii lor in infaptuirea actului de justitie'.

1.5. Este relevanta si Politica salariala a UE privind pe judecatorii Curtii de Justitie a UE care prevede ca: 'incepand din iulie 2009, toti membrii Parlamentului European primesc acelasi salariu, care este fixat la 38,5% din salariul unui judecator de la CJUE, adica 7665 euro/luna'.

a) Salariul judecatorilor CJUE

Din datele interne ale Comisiei Europene si ale CJUE rezulta ca judecatorii CJUE au primit, in acest an – 2017, o majorare cu 2,4% a salariilor de baza anuale, ajungand la suma de 256.000 euro/an, plus 15% taxa de rezident, in total cca. 300.000 euro/an.

Totodata, judecatorilor CJUE le este asigurata gratuit locuinta familiala si primesc o suma de 9500 euro/an pentru educatia fiecarui copil, plus masina si sofer.

La instalarea in functie fiecare judecator primeste o prima de 2 salarii lunare, in total 41.664 euro, reprezentand costurile estimative aferente familiei sale pentru instalare.

La incetarea functiei de judecator primeste o suma de 100-162.000 euro pentru urmatorii 3 ani pentru intretinere, confort familial si profesional, precum si 20.832 euro cheltuieli de relocare a familiei.

b) Pensia judecatorilor CJUE

Varsta de iesire la pensie a judecatorilor CJUE este 65 de ani, cand primesc o pensie de 174.993 euro/an, adica 70% din salariul de baza neimpozabil.

De exemplu, fostii vicepresedinti ai CJUE, Koen Lenartz (Belgia) si Antonio Pizzanu (Italia) au primit o pensie anuala de 334.000 euro si, respectiv, de 284.000 euro.

c) In ce priveste salariile judecatorilor de la CEDO Strasbourg acestea au fost plafonate la suma de 18.000 euro/luna, neimpozabila, iar pensiile, abia recent au primit o reglementare.

2. Dreptul UE privind regimul pensiilor de stat.

2.1. Legislatia UE a reglementat prin trei directive, cei trei piloni de securitate sociala:

a). Pilonul I – Directiva nr. 79/7/CEE privind principiul egalitatii de tratament intre femei si barbati, reflectat in Legea nr. 19/2000;

b). Pilonul al II-lea – Directiva nr. 86/378/CEE, modificata prin Directiva 96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalitatii in schemele ocupationale de securitate sociala, care acopera sectorial si legile speciale de pensii ale magistratilor, militarilor, politistilor s.a.;

c). Pilonul al III-lea – Directiva nr. 2004/113/CEE relativa la economiile individuale pentru pensii.

2.2. Conform Directivelor nr. 86/378/CEE si nr. 96/97/CEE 'criteriile decisive pentru incadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupational sunt:

a) Sa se refere la o categorie particulara de lucratori;

b) Sa fie direct legat de perioada de serviciu; iar

c) Pensia sa fie calculata prin raportare la ultimul salariu al lucratorului'.

In cauza Beune c – 7/1993, Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind ca expresia 'ultimul salariu' nu trebuie inteleasa strict, ea putand reprezenta chiar si 'media salariilor din ultimele luni de angajare', intrand in aria de reglementare din art. 141 al Tratatului CE.

2.3. De altfel, Guvernul roman a beneficiat de un Raport al Reuniunii de consultare, din 31.01.2007, la Comisia Europeana, cu expertii comunitari, in care:

-'s-a atras atentia asupra faptului ca, pentru legislatia neconforma Directivelor comunitare, COM va transmite Romaniei scrisori de notificare oficiala, declansand, astfel, actiunea de neindeplinire a obligatiilor de Stat membru al UE'. (pag. 1, pct. 1).

2.4. Prioritatea normelor comunitare si aplicabilitatea lor imediata si directa in dreptul nostru intern isi are temei constitutional in art. 20 alin. (2) si in art. 148 alin. (2) din Constitutia revizuita ('Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţa de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare').

3. Drept comparat al Statelor europene.

3.1. in numeroase State europene – Cipru, Elvetia, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia, Ungaria, Slovenia s.a. – Statutul judecatorilor si procurorilor, ca si pensia de serviciu, fac obiectul unei legi speciale, intemeiate, in principal, pe:

- Specificul activitatii judecatorilor si procurorilor;

- Rolul si importanţa lor sociala;

- Riscul profesional;

- Incompatibilitatile si interdictiile instituite, prin constituţie sau prin lege.

3.2. In majoritatea Statelor este instituita obligatia constitutionala de a garanta judecatorului la incetarea functiei, plata unei pensii al carei nivel sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii, fiind, astfel transpuse, adecvat, Directivele nr. 86/378/CEE si nr. 96/97/CEE si fixandu-se pensii intre 70-85% din aceasta remuneratie.

3.3. Cu privire la Statutul judecatorilor si procurorilor, Curtea Constitutionala Federala a Germaniei prin decizia din 24.09.2007 (2 Bv R 1673/03) a hotarat ca functionarii de stat au un statut similar magistratilor, iar 'considerentele de ordin financiar si efortul de a reduce cheltuielile bugetare nu pot fi primite ca o legitimare suficienta de a reduce pensiile. Valoarea mijloacelor de intretinere adecvata, datorata de angajator, oricine ar fi el, nu reprezinta o marime cu dimensiuni variabile in mod arbitrar, care sa poata masura pur si simplu in functie de posibilitatile economice ale bugetului de stat si de evaluarile politice ale urgentei unor masuri sau in functie de volumul eforturilor in directia realizarii principiului general al Statului social'.

3.4. Asa cum se releva si in Avizul Consiliului Legislativ al Romaniei (nr. 105/12.02.2010), referitor la principiile si metodologia privind pensiile militare in Statele membre ale UE si NATO:

- Sistemul de calcul al pensiilor este reglementat printr-o lege separata, ca si la magistrati (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Israel, s.a.) sau intr-un capitol independent inclus intr-o lege unitara (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria');

- Baza de calcul a pensiilor se stabileste in raport de valoarea soldei (remuneratiei) din ultima luna de activitate (Germania, Italia, Grecia, Austria, Turcia, Marea Britanie, s.a.) sau de media pe ultimele 3 sau 6 luni (Franta) si de vechimea integrala, de la care se poate primi pensia de serviciu;

- in majoritatea statelor bazei de calcul i se aplica un procent cuprins intre 75/80% din valoarea remuneratiei (soldei) pe ultimele 1-3-6 luni;

- Iar in unele state pensia de serviciu nu este supusa impozitarii (Portugalia, s.a.).

4. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este constanta si in concordanţa cu cea a CJCE de la Luxemburg privind statutul judecatorilor si procurorilor, independenţa economica a acestora (salarii si pensii), cumulul pensiei cu salariul, neretroactivitatea legii si pastrarea drepturilor castigate.

4.1. In cauza Buchen c. Cehiei (2006), Curtea a decis ca 'limitarea nejustificata a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie de serviciu, drept nesocotit ulterior, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila pentru o asemenea ingradire, constituie o privare de proprietate in sensul art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar si o discriminare in sensul art. 14 din Constitutie si art. 1 din Protocolul nr. 12″. (in speta, reclamantul beneficiase de o pensie de serviciu ca fost judecator militar si, apoi, in cumul, de un salariu ca judecator civil, dupa reincadrarea sa in aceasta functie).

4.2. In cauza Gaygusuz c. Austriei, prin hotararea din 16.09.1996, Curtea a decis ca pensia constituie un drept patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, iar relativ la art. 14, a retinut ca 'exista o diferenta discriminatorie, in sensul art. 14, daca lipseste o justificare obiectiva si rezonabila'.

4.3. In speta, Stubbings si altii c. Marii Britanii, Curtea a reluat teza ca 'nu orice diferenta de tratament presupune incalcarea automata a art. 14 al Conventiei, ci numai atunci cand persoane in situatii identice sau comparabile se bucura de un tratament preferential fata de altele, fara nicio justificare obiectiva rezonabila'.

Astfel, Curtea reţine ca diferenta de tratament in privinta platii pensiei de judecator militar, la care a fost supus reclamantul nu corespunde niciunei 'justificari obiective si rezonabile'.

4.4. Iar cauza Akdeejeva c. Letoniei (2007), Curtea a stabilit incalcarea art. 14 si 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie si a art. 6, obligand statul la despagubiri pentru diferenta de pensie recalculata. Curtea a statuat ca 'recalcularea pensiei pentru viitor' nu trebuie sa genereze prejudicii reclamantei si prin neluarea in calcul a unei perioade din fosta URSS, altfel fiind o vadita discriminare in sensul art. 14 din Conventie.

4.5. In acest sens, exista o jurisprudenta constanta, exemplu edificator fiind hotararea Muller c. Austriei – 5849/1972 – in care Curtea a retinut expres ca 'o reducere substantiala a nivelului pensiei ar putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si, chiar a dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurare de batranete'.

5. Jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei.

5.1. Atat cu privire la principiile constitutionale – neretroactivitatea legii civile, independenta puterii judecatoresti, nediscriminarea si egalitatea in faţa legii, garantarea dreptului de proprietate, securitatea juridica si preeminenta dreptului – cat si, in mod direct, relativ la salariile si pensiile judecatorilor si procurorilor, Curtea Constitutionala are o jurisprudenta constanta, unitara si riguroasa in perioada 2000 – iunie 2010, vadit contrara solutiilor legislative adoptate de Guvern in legea unitara a pensiilor publice.

5.2. Abrogarea pensiei de serviciu (art. 103 din Legea nr. 92/1992 reluat in art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 20/2.02.2000 publicata in M. Of. nr. 12/18.02.2000.

Curtea a retinut, in esenta, ca 'acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii', solutie in acord cu jurisprudenta.

In argumentarea solutiei sale, Curtea Constitutionala citeaza jurisprudenta CEDO, propria jurisprudenta constanta, Rezolutiile ONU-1985, Recomandarea R 94/12 din 13.12.1994 a Consiliului Europei, Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor, art. 6 si 14 din CEDO si art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, dandu-le prevalenta constitutionala, conform art. 11 si 20 din Constitutie (pag. 7 al. 7-8).

5.3. Dupa 5 ani de la aceasta decizie, in prima parte a anului 2005, noul Guvern a reluat actiunea legislativa de 'mutilare' a drepturilor judecatorilor si procurorilor vizand limitarea/ingradirea drepturilor de salarii, pensii si altor asemenea ori suprimarea unora, deja consacrate, ceea ce a atras sesizarea, din nou, a Curtii Constitutionale de catre Sectiile Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie si pronuntarea deciziei nr. 375 din 6.07.2005, solutie de principiu, care consolideaza jurisprudenta sa anterioara, invocandu-se:

- incalcarea principiilor independenţei si inamovibilitatii judecatorilor consacrate de art. 124 alin. (3) si art. 125 alin. (1) din Constitutie si de art. 6 par. 1 CEDO; si

- incalcarea principiului neretroactivitatii legii prevazuta in art. 15 alin. (2) din Constitutie.

5.4. Legea nr. 119/2010 a desfiintat pensiile de serviciu, inclusiv pe cele ale judecatorilor si procurorilor, dupa un monolog public, sistematic, de denigrare a acestora ('pensii nesimtite', 'pensii speciale', s.a.) desfasurat in media de puterea executiva, de la cel mai inalt nivel, echivaland, uneori cu un linsaj mediatic.

Prin Decizia nr. 873/25.06.2010 CCR a declarat neconstitutionale dispozitiile din art. 1 lit. 'c' ale Legii nr. 119/2010 care desfiintau pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor si ii trecea pe judecatori/procurori la 'dreptul comun' al pensiilor, iar prin Decizia nr. 871/25.10.2010 Curtea Constitutionala a constatat ca, in ansamblu, Legea nr. 119/2010 este constitutionala, si ca nu s-a incalcat principiul neretroactivitatii, cel al nediscriminarii si al egalitatii in drepturi, a respectat art. 44 din Constitutie si art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie.

6. Pozitia Avocatului Poporului, exprimata in Scrisoarea de raspuns nr. 5864/18.06.2010 catre Presedintele Asociatiei 'Themis-Casatia' a fostilor judecatori si magistrati asistenti ai iCCJ [1]:

'Fata de criticile de neconstitutionalitate pe care le aduceti celor doua legi adoptate prin procedura angajarii raspunderii Guvernului, in conditiile art. 114 din Constitutie, va aducem la cunostinta urmatoarele:

6.1. Reducerea salariilor si diminuarea pensiilor, in procentele stabilite de legiuitor exprima imposibilitatea Guvernului de a identifica alte mijloace de iesire din criza economico-financiara, criza care este de fapt, rezultatul unei guvernari, in timp, defectuoase. Dar, din punctul nostru de vedere nicio asemenea situatie nu poate justifica incalcarea Constitutiei si mai ales, a drepturilor si libertatilor omului. Mai mult asemenea masuri nu pot incalca prevederile tratatelor si conventiilor ratificate de Romania. Ne referim in special, la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum si hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului. Orice derogare de la aceste conventii internationale in sistemul Uniunii Europene nu trebuie tolerata, iar in cazul cand se produce, cei prejudiciati au dreptul si obligatia de a utiliza caile juridice pentru restabilirea drepturilor incalcate, aceasta pentru a asigura soliditatea exigentelor juridice existente in Uniunea Europeana.

6.2. Masurile legislative mentionate anterior nu pot fi motivate prin invocarea art. 53 din Constitutie, deoarece, in realitate, nu suntem in prezenţa unor restrangeri ale exercitiului unor drepturi, ci in situatia unor limitari, posibile in conditiile art. 44 alin. (1) din Constitutie, intrucat atat salariul, cat si pensia fac parte din proprietatea individului, iar operatiunea realizata prin aceste legi inseamna, de fapt, stabilirea unor limite.

6.3. Cat priveste diminuarea pensiilor in cuantumul prevazut de lege aceasta incalca dreptul fundamental de proprietate si reguli de drept, precum cele referitoare la drepturile castigate.

Aceste diminuari echivaleaza cu o expropiere, care nu se incadreaza in art. 44 alin. (3) din Constitutie. Probabil, este si motivul pentru care Guvernul a mutat justificarea masurilor stabilite, la art. 53 din legea fundamentala si nu le-a lasat la art. 44, asa cum este constitutional.

…

6.6. Va putem informa ca Avocatul Poporului examineaza posibilitatea sesizarii Curtii Constitutionale, fie pe calea controlului prealabil, potrivit art. 146 lit. ‚a' din Constitutie, fie pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit art. 146 lit. 'd' din legea fundamentala, in legatura cu dispozitiile art. 9 din Legea privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar.

7. Noi pozitii 'otravite' in spatiul public privind pensiile de serviciu 'botezate' – 'pensii speciale'.

7.1. Guvernul a 'programat' elaborarea unei noi legi a sistemului public de pensii pana in luna octombrie 2017, iar Ministerul Muncii a declarat, repetat, ca va urmari inlaturarea inechitatilor si echilibrarea 'pensiilor speciale', fara a folosi, insa expresia legala de 'pensii de serviciu'.

Ulterior (29-30.07.2017) s-a anuntat oficial ca urmeaza adoptarea unei ordonante de urgenţa pentru modificarea legii pensiilor speciale militare, care va intra in vigoare la 15.09.2017 (?!).

S-a indus presei, totodata, posibilitatea de a relua insinuarile si confuziile majore asupra pensiilor de serviciu, cu referire speciala la judecatori si procurori. Au aparut, astfel, titluri absurde, precum: 'inflatie de pensionari de lux', 'principiul contributivitatii nu se aplica pensionarilor de lux', 'sunt 8324 de pensionari de lux aflati in plata in anul 2017' sau '250.000 ar putea fi numarul de beneficiari ai pensiilor speciale', etc. (a se vedea 'cotidianul.ro din ziua de miercuri 05.07.2017', 'stiripesurse.ro din 29.07.2017, s.a.)

7.2. Prin comunicatul din 28.07.2017 MapN precizeaza existenta in plata, a unui numar de 79.000 pensii militare de serviciu la care se adauga alte peste 170.000 de pensii militare de serviciu pentru personalul din MAI, SRI, SIE, SPP, STS, ANP, s.a. acordate fara ca beneficiarii sa fi contribuit la fondul de pensii.

7.3. Celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu au avut contributiile mai mari, precum sunt judecatorii si procurorii care au primit cele mai mari salarii (inclusiv inainte de 1990).

Din datele comunicate presei (5.07.2017) de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale rezulta urmatoarea statistica a pensiilor de serviciu:

1. Personal aeornautic: 1413 persoane, pensia medie de 10.825 lei;

2. Judecatori si procurori: 3301 persoane, pensia medie de 10.394 lei;

3. Personalul auxiliar de specialitate din instante: 1701 persoane cu 3600 lei pensie medie;

4. Curtea de conturi: 543 persoane, pensie medie de 7461 lei;

5. Parlamentari: 610 persoane, pensie medie de 4550 lei (la un mandat);

6. Diplomati: 784 persoane, pensie medie de 5318 lei.

7.4. In raport de numarul total al pensiilor de serviciu (cca. 250.000) se observa ca cele ale judecatorilor si procurorilor (3301) reprezinta 1,32 %, iar fata de totalul general al pensionarilor din Romania de 4.674.833 (site-ului CNPP, pilonul I, 30.06.2017), procentul este de 0,07%.

Pensiile de serviciu ale judecatorilor/procurorilor nu fac parte din notiunea de 'pensii speciale', trambitata, deja, ca o 'uzanta ilegala si imorala' de ministrii, primul ministru, Presedintii Camerei Deputatilor si Senatului, dar mai ales, in deciziile CCR, ale ICCJ, in legile justitiei sau altele din domeniul social neexistand expresia 'pensii speciale'.

Introducerea confuziei jignitoare ca pensiile de serviciu ale celor 3301 judecatori/procurori, este o componenta decisiva a celor peste 250.000 pensii de serviciu, denumite impropriu 'speciale' si ar sufoca bugetul cu 6 miliarde de lei, ceea ce motiveaza ordonanta de urgenta a Guvernului, privind aceasta categorie de pensii ocupationale, dominata total de pensiile militare ale beneficiarilor necontribuabili, este o 'recidiva' inacceptabila a puterii executive.

Din statistica prezentata rezulta clar ca pensia medie ponderata a celor 3301 judecatori/procurori este mai mica decat cea a personalului aeronautic si constituie un procent infim, irelevant, in raport cu cele 250.000 pensii militare de serviciu acordate din buget fara nicio contributie directa la fondul de pensii.

7.5. O succinta trecere in revista a indicatorilor de pensii de asigurari sociale de stat publicata pe MMJS la 30.06.2017, comparativ cu decembrie 2010, se releva date esentiale pentru a intelege mecanismul institutional, ponderile numerice si ale alocatiilor bugetare:

30.06.2017/ 1.12.2010

Total pensionari 4.674.833/ 4.768.051

Din care:

- Agricultori 103.554/ 97.195

- Cu limita de varsta 3.491.166 (atentie)/ 3.184.823

- Pensie anticipata 22.434 (?!)/ 9.248

- Invaliditate 583.361 (atentie)/ 880.914

- Urmasi 499.999 (atentie)/ 567.978

- Ajutor social 386/ 1.486

Asadar, pensiile acordate fostilor agricultori (membrii CAP) – 103.554, cele de invaliditate – 583.361 si cele de urmasi – 499.999, la 30.06.2017 sunt in numar de 1.186.914 (23% din totalul de 4.674.833).

Toate pensiile militare de serviciu apar ca pensii cu limita de varsta (la 45 de ani cel mult), iar toate pensiile de serviciu ale judecatorilor/procurorilor acordate la implinirea vechimii de 25 de ani in profesie sunt anticipate, daca beneficiarii nu au implinit limita de varsta (65 ani si respectiv, 70 de ani la iCCJ).

7.6. Iata, deci, un tablou succint de cifre si date, usor interpretabile care ne ilustreaza locul si legitimitatea pensiilor de serviciu ale judecatorilor/procurorilor, in raport de politica europeana de pensii ocupationale si de salarii privindu-i pe judecatorii CJUE, de starea legala a pensiilor din Romania.

Ce efecte pot aparea daca argumentul bolnav, intitulat 'impactul bugetar' de 6 miliarde de lei in 2017, va justifica o abordare politica si legislativa absurda de 'reforma fara a se reduce nimic', dar pentru a se plafona toate pensiile de serviciu ('speciale') la nivelul salariului.

Vor urma mii, zeci de mii de procese 'recidiviste', o stare de spirit antiguvernamentala, aglomerarea instantelor, solutii favorabile pensionarilor, in concordanţa cu deciziile CCR, titlurile executorii contra ministerelor de resort si a Ministerului Finantelor Publice, alte sesizari la CEDO, in final o batjocura sociala".