Scoaterea intempestiva la lumina a protocolului incheiat intre SRI si PICCJ in decembrie 2016 de catre fostul ministru al Finantelor, Darius Valcov, i-a facut pe reprezentatii institutiilor care au transformat procurorii in slugile ofiterilor de informatii sa dea in balbaiala. Neavand timp prea mult de consultari, iesirile publice ale SRI si PICCJ au fost contradictorii, ridicand in mod justificat intrebari cu privire la statutul actual al protocolului SRI-PICCJ din decembrie 2016.

Daca purtatorul de cuvant al SRI, Ovidiu Marincea, sustinea joi seara, 24 august 2018, in timpul unei interventii telefonice la Antena 3, ca protocolul SRI-PICCJ din 2016 a fost denuntat in ianuarie 2017, dand asigurari ca acesta nu a produs efecte in luna in care a fost in vigoare, cateva ore mai tarziu, se contrazicea singur printr-o postare pe pagina de Facebook in care preciza ca protocolul a fost denuntat in 28 februarie 2017. Sa se decida odata! In schimb, Procurorul General al Romaniei, Augustin Lazar, a sustinut sus si tare, printr-un comunicat postat pe site-ul Ministerului Public, ca protocolul si-a incetat efectele in 13 martie 2017.

Or, sa ne ierte Dumnezeu, dar de unde sa stim noi cine minte si cine spune adevarul? Caci, pana la aceasta ora avem deja trei date oficiale de denuntare a protocolului SRI-PICCJ: doua din partea SRI si una din partea PICCJ. Ce este mai grav din bulibaseala de pozitii oficiale, este faptul ca nu avem nici pana la acesta ora garantia ca protocolul a fost intr-adevar denuntat, intrucat nu s-a prezentat opiniei publice niciun act care sa certifice acest lucru. Cum poate cineva sa creada ca protocolul nu functioneaza si azi, daca insisi semnatarii protocolului nu stiu exact cand a fost denuntat?

Lazar a cerut declasificarea protocolului SRI-PICCJ la un an dupa ce ar fi fost denuntat

Mai mult, Marincea a precizat ca protocolul nu si-a produs efectele in niciun moment, in timp ce Ministerul Public vorbeste la timpul prezent despre "protocolul care se refera la...".

In ce priveste caracterul secret al protocolului, Ministerul Public sustine ca a intreprins demersurile pentru declasificarea acestuia, atentie, in martie 2018, la un an de la momentul la care se presupune ca protocolul si-a incetat efectele. Procedura declasificarii nu a fost insa finalizata pana in acest moment de catre SRI.

Este curios cum, dupa un an de la denuntare s-a trezit Augustin Lazar sa ceara declasificarea protocolului SRI-PICCJ, dar si mai curios este cum a avut tupeul Procurorul General al Romaniei ca, la o luna de la semnarea protocolului impreuna cu Hellvig, sa apara in CSM si sa se declare ingrozit de "ingineriile" cu protocoalele, sustinand ca el nu ar semna niciodata un astfel de act.

Trebuie precizat si ca prin comunicatul de presa al PICCJ de vineri, 24 august 2018, Parchetul General a incercat sa arunce pisica moarta in curtea Ministerului Justitiei si a Consiliului Superior al Magistraturii, precizand ca a transmis protocolul acestor doua institutii inca din 20.03.2018, la o saptamana de la pretinsa denuntare.

Fata de situatia extrem de grava creata de aparitia protocolului incheiat in 2016, dar si fata de balbaiala SRI si PICCJ care nu vine decat sa ridice intrebari si mai mari cu privire la protocolul SRI-PICCJ, cerem public demiterea lui Eduard Hellvig si a lui Augustin Lazar din functiile detinute si declansarea unei anchete penale fata de acestia pentru decizia de a semna un nou protocol care sa puna procurorii la dispozitia ofiterilor de informatii.

Iata ce declara joi seara, 24 august 2018, purtatorul de cuvant al SRI Ovidiu Marincea:

"Este vorba despre un protocol denuntat, care nu mai exista. Au existat doua, unul secret, unul nefiind secret, care e public. Un protocol secret e semnat in decembrie 2016, in urma deciziei CCR, s-a ajuns la concluzia ca e nevoie de protocol, insa acest protocol nu si-a facut efecutul pentru ca in ianuarie 2017 a fost denuntat de SRI, impreuna cu celelalte protocoale. Da, exista (n.red. - documentul prin care protocolul SRI-PICCJ din 2016 a fost denuntat). Acest protocol nu si-a facut efectul niciun moment, timp de o luna, pana la denuntare. (...) A fost denuntat pentru ca era caduc. Din cunostintele mele, da, exista la Comisia de control a SRI toate protocoalele, inclusiv acest protocol. Nu stiu sa raspund la intrebarea de cine a fost initiat si cum a fost initiat. (...) A fost denuntat prin decizia SRI, a directorului Hellvig”.

Iata comunicatul PICCJ din 24 august 2018:

"Avand in vedere dezbaterile publice privind protocoalele de cooperare incheiate in anul 2016 intre Serviciul Roman de Informatii si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in continuarea comunicatului de presa din data de 18 iunie 2018, Biroul de informare si relatii publice este abilitat sa aduca la cunostinta opiniei publice urmatoarele:

La data de 08.12.2016, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie a incheiat 2 protocoale cu Serviciul Roman de Informatii:

1.Protocol privind cooperarea pentru stabilirea conditiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor (NESECRET), publicat pe site-ul Ministerului Public.

2.Protocol privind organizarea cooperarii intre Serviciul Roman de Informatii si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin potrivit legii (clasificat secret de stat, nivel SECRET).

Cu privire la acest protocol aratam:

1.Obiectul Protocolului se refera la cooperarea privind infractiunile contra securitatii nationale, a infractiunilor de terorism si a infractiunilor savarsite de cadre militare ale Serviciului Roman de Informatii, sesizarea parchetului cu privire la infractiunile constatate de S.R.I. si comunicarea de informatii in conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea S.R.I. si ale Codului de procedura penala.

2.Protocolul si-a incetat efectele la 13.03.2017, prin acordul institutiilor semnatare. La aceasi data, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat Serviciului Roman de Informatii sa comunice daca mentine caracterul clasificat al documentului.

3.La 22.03.2018, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a initiat demersurile pentru declasificarea protocolului si a solicitat S.R.I. acordul in acest sens.

4.Nu au fost comunicate informatii publice cu privire la acest Protocol si nici nu a fost publicat intrucat nu a fost finalizata procedura de declasificare. Protocolul a fost transmis la data de 20.03.2018 Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, care au fost informati si cu privire la initierea de catre procurorul general a demersurilor privind declasificarea documentului."

Iata postarea de pe Facebook a purtatorului de cuvant al SRI Ovidiu Marincea:

"As vrea sa raspund aici la câteva intrebari legitime ale mass-media legate de doua protocoale semnate de SRI in decembrie 2016.

1. De ce s-au semnat cele doua protocoale?

Prin OUG nr.6/2016 s-a prevazut ca stabilirea conditiilor concrete de acces la sistemele tehnice ale Centrului Tehnic de Interceptare al organelor judiciare se realizeaza prin protocoale de cooperare incheiate de Serviciul Român de Informatii cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum si cu alte institutii in cadrul carora isi desfasoara activitatea, in conditiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedura penala, organe de cercetare penala speciale.
In aplicarea acestei dispozitii legale, au fost incheiate cele doua acte (protocoale)

2. De ce unul este secret si unul nesecret? De ce este inca in vigoare cel nesecret?

Protocolul neclasificat reglementeaza modalitatea tehnica prin care organele de cercetare penala au acces la infrastructura tehnica a Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor, motiv pentru care s-a impus mentinerea in vigoare a acestuia, fapt despre care a fost informata si Comisia Parlamentara de Control cu ocazia audierilor domnului Director al SRI in cadrul acestui organism.

Protocolul clasificat reglementa modalitatea prin care, in exercitarea atributiilor ce ne revin in domeniul prevenirii si combaterii terorismului si al infractiunilor la adresa securitatii nationale, Serviciul coopereaza cu Ministerul Public, fapt ce a impus clasificarea acestuia. Protocolul mentionat a fost denuntat pe 28 februarie 2017, nu se mai aplica, dar si-a pastrat caracterul de document clasificat.

3. De ce face SRI cercetare penala speciala?

Organele de cercetare penala speciale efectueaza acte de urmarire penala numai in conditiile art. 55 alin. (5) si (6), din Codul de Procedura Penala. SRI poate face, potrivit Legii, cercetare penala speciala in cazul infractiunilor la adresa securitatii nationale prevazute la titlul X din Codul penal si infractiunilor de terorism, din dispozitia procurorului, (in cazul nostru, procurorul DIICOT) prin punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica."
De ce? In cazul infractiunilor grave la adresa securitatii nationale, SRI are expertiza necesara, personalul pregatit si posibilitatile tehnice de a preveni si contracara aceste amenintari. In cadrul SRI exista cei mai buni experti in limbi si dialecte rare, de exemplu, cei mai buni experti in contraspionaj, personal pregatit in acest sens care cunoaste modus operandi al spionilor, are cazuistica si expertiza relevante si este in masura sa desfasoare aceste activitati.

4. Stia Comisia Parlamentara de control despre existenta acestor protocoale?

Da, Comisia a fost instiintata de mentinerea in vigoare a protocolului neclasificat si de denuntarea celui clasificat."