MINISTRESA JUSTITIEI NEAGA TACIT HOLOCAUSTUL ROSU – Asociatia 21 Decembrie 1989 o someaza pe Raluca Pruna sa semneze Declaratia comuna a ministrilor Justitiei din Polonia, Ukraina, Estonia, Letonia si Lituania de condamnare a deportarilor in Siberia. Pruna nu vrea sa auda nici de Acordul de la Tallin privind constituirea Tribunalului International pentru investigarea crimelor comunismului. Ce o impiedica pe asistenta lui Macovei sa condamne bolsevismul?
Asociatia „21 Decembrie 1989” ii cere imperativ ministresei Justitiei Raluca Pruna (foto stanga) sa semneze Declaratia comuna a ministrilor Justitiei din Polonia, Ukraina, Estonia, Letonia si Lituania, de condamnare a deportarilor masive in Siberia carora le-au cazut victime milioane de oameni. Potrivit unui Memorandum redactat la 15 iunie 2016 de Asociatia condusa de Teodor Maries, Ministerul Justitiei din Romania mai are timp pana la 28 iunie 2016 sa adere la Declaratia asumata de omologii Ralucai Pruna din Polonia, Ukraina si tarile baltice: „Din motive neclare, Ministrii Justitiei de la Chisinau si Bucuresti nu figureaza in document, dar il pot semna si ulterior pana la 28 iunie a.c., data la care se marcheaza 76 de ani de la prima ocupatie sovietica a Romaniei, asupra Basarabiei si Nordului Bucovinei, si le cerem sa adere la aceasta Declaratie din 14 iunie a celor 5 ministri”.
De asemenea, fosta asistenta a Monicai Macovei este somata sa semneze - in virtutea promisiunii facute de fostul ministru al Justitiei, Robert Cazanciuc - Acordul de la Tallin privind constituirea Tribunalului international pentru investigarea crimelor comunismului, intelegere parafata, in august 2015, de aceiasi cinci ministri ai Justitiei: „Asociatia 21 Decembrie 1989 reaminteste ca, in august 2015, la Tallin, in cadrul Conferintei de comemorare a 76 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, aceiasi ministri ai Justitiei au initiat un Acord interstatal pentru constituirea Tribunalului international pentru investigarea crimelor comunismului. Asociatia 21 Decembrie 1989 inca asteapta ca Ministrii Justitiei de la Chisinau si Bucuresti sa semneze Acordul de la Tallin, asa cum fostul ministru al Justitiei a promis”.
Memorandumul este adresat si Procurorului General al Romaniei, Augustin Lazar (foto dreapta), caruia Asociatia 21 Decembrie 1989 ii solicita redeschiderea dosarelor comunismului inchise sub pretextul prescriptiei de catre procurori cu trecut comunist si la comanda Securitatii: „Folosim acest prilej pentru a reaminti ca pe rolul diferitelor Parchete din tara au existat diverse plangeri ale membrilor asociatiilor si federatiilor fostilor detinuti politic anticomunisti sau ale AFDPR, sau ale altor disidenti si luptatori anticomunisti cum au fost Cicerone Ionitoiu sau Vasile Paraschiv ori privind pe Gheorghe Ursu (si mult altii, sa ne ierte cei pe care nu i-am mentionat), cercetari care au fost complet neinstrumentate sau inchise sub pretextul prescriptiei de catre procurori cu trecut comunist si la comanda Securitatii, si insistam ca acestea toate sa fie inventariate, sa fie facuta publica o informare asupra situatiei fiecaruia si sa fie redeschise si extinse cercetarile, unele sa fie conexate si instrumentate adecvat”.
Prezentam in continuare integral Memorandumul Asociatiei 21 Decembrie 1989 adresat ministresei Raluca Pruna Justitiei si Procurorului General Augustin Lazar:
„Catre
Ministerul Justitiei
Doamnei Raluca Pruna, ministrul Justitiei din Romania
Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiei
Domnului Augustin Lazar, Procuror General al Romaniei
Doamna Ministru, domnule Procuror General
Asociatia '21 Decembrie 1989' saluta Declaratia comuna a ministrilor Justitiei din Polonia, Ukraina si cele trei state baltice – Estonia, Letonia si Lituania – de condamnare a deportarilor masive in Siberia carora le-au cazut victime cetatenii lor incepand cu anii '40 si au cerut Rusiei sa recunoasca aceste crime, sa ofere compensatii celor afectati sau familiilor acestora si sa renunte la retorica de 'glorificare' a trecutului sovietic.
Din motive neclare, Ministrii Justitiei de la Chisinau si Bucuresti nu figureaza in document, dar il pot semna si ulterior pana la 28 Iunie a.c., data la care se marcheaza 76 de ani de la prima ocupatie sovietica a Romaniei, asupra Basarabiei si Nordului Bucovinei – si le cerem sa adere la aceasta Declaratie din 14 Iunie, a celor 5 ministri.
Asociatia 21 Decembrie 1989 reaminteste ca, in august 2015, la Tallin, in cadrul Conferintei de comemorare a 76 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, aceiasi ministri ai Justitiei au initiat un Acord interstatal pentru constituirea Tribunalului international pentru investigarea crimelor comunismului.
Asociatia 21 Decembrie 1989 inca asteapta ca Ministrii Justitiei de la Chisinau si Bucuresti sa semneze Acordul de la Tallin, asa cum fostul ministru al Justitiei a promis.
In acest context, solicitam Procurorului General al Romaniei si redeschiderea dosarelor comunismului, fiind vorba de crime imprescriptibile asa cum Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatiei si Justitie a cercetat recent si cum Curtea de Apel Bucuresti a stabilit in cazurile Visinescu si Ficior, iar Inalta Curte de Casatiei si Justitie a Romaniei a confirmat, insusindu-si consideratiile si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului deschisa de cauzele Asociatia 21 Decembrie 1989, Maries, Vlase si altii c. Romaniei, privind dosarele Revolutiei din Decembrie 1989, si Asociatia 21 Decembrie Maries (II) Mocanu si Stoica c. Romaniei, privind Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Folosim acest prilej pentru a reaminti ca pe rolul diferitelor Parchete din tara au existat diverse plangeri ale membrilor asociatiilor si federatiilor fostilor detinuti politic anticomunisti sau ale AFDPR, sau ale altor disidenti si luptatori anticomunisti cum au fost Cicerone Ionitoiu sau Vasile Paraschiv ori privind pe Gheorghe Ursu (si mult altii, sa ne ierte cei pe care nu i-am mentionat), cercetari care au fost complet neinstrumentate sau inchise sub pretextul prescriptiei de catre procurori cu trecut comunist si la comanda securitatii, si insistam ca acestea toate sa fie inventariate, sa fie facuta publica o informare asupra situatiei fiecaruia si sa fie redeschise si extinse cercetarile, unele sa fie conexate si instrumentate adecvat.
Sa nu uitam ca victime ale comunismului criminal au fost si cei care au murit pentru libertate sub represiunea din Decembrie '89 si 13-15 Iunie '90!
Dupa dezvelirea, la 31 Mai 2016, la Bucuresti, a Monumentului ARIPI, al Victimelor Comunismului, cu memorabilele declaratii de condamnare a represiunii comuniste, a Presedintelui Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a Presedintelui Romaniei din perioada 1996-2000, domnul Emil Constantinescu, si a Presedintelui Asociatiei Fostilor Detinuti Politic Anticomunisti din Romania – AFDPR, domnul Octav Bjoza, aflam inca un gest simbolic remarcabil: in capitala Estoniei urmeaza sa fie ridicat un monument pe care vor fi inscriptionate numele celor care au fost ucisi in timpul ocupatiei sovietice.
Evenimentele revolutionare din Decembrie 1989 au facut posibila nu doar inlaturarea de la putere a lui Ceausescu si a nomenclaturii partidului comunist, ci si restaurarea statului de drept in Romania.
Dezmembrarea URSS in anul 1991 a plasat definitiv Romania pe orbita europeana, desi se semnase un tratat in acelasi an cu URSS, Romania fiind privita ca stat-satelit al acesteia, dupa ocuparea Basarabiei si Nordului Bucovinei si aservirea URSS.
In anul 1994, Romania a aderat si a ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului – Conventia EDO. Ulterior a inceput integrarea in structurile politice si de aparare euro-atlantice, printr-un parteneriat cu SUA si tarile vest-europene.
In anul 2004, Romania a fost admisa in NATO. In anul 2007, Romania a semnat Tratatul UE si devenit membru al Uniunii Europene, in arhitectura careia dreptul comunitar este de directa si imediata aplicare; Carta drepturilor fundamentale in UE este un document cu forta juridica, cu directa si imediata aplicare.
Parlamentul Romaniei, prin declaratia legii nr. 187/1999, a stabilit ca 'Puterea comunista instaurata in Romania incepand cu data de 6 martie 1945 a exercitat, in special prin organele securitatii statului, ca politie politica, o permanenta teroare impotriva cetatenilor tarii, drepturilor si libertatilor lor fundamentale'.
Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania afirma expres, la pct. 14: (14) Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii '70 si '80. Arestarea si asasinarea celor mai curajosi oponenti – omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu, arestat si judecat in 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de tradare.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, in mesajul magistral rostit in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei, la 18 Decembrie 2006, a declarat oficial:
'Condamnand acest regim, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rand Partidul Comunist Roman si securitatea. Vreau sa fiu bine inteles. Nu ma refer nicio clipa la marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte golite de orice continut. Ma refer la institutia 'partidului conducator', deci la aparatul care a facut posibil regimul totalitar comunist. In cazul securitatii, a fost vorba de o institutie esentiala in sustinerea statului totalitar comunist, ilegitim si criminal.
In numele statului roman, imi exprim regretul si compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste.
In numele statului roman, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, si-au vazut destinele ruinate de abuzurile dictaturii'.
Asociatia '21 Decembrie 1989' asteapta ca toate declaratiile si Acordurile internationale sa fie urmate de fapte concrete si de consecinte in plan judiciar, respectandu-se hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru astfel de fapte grave privind istoria noastra recenta si ca delimitare de crimele trecutului.
Asociatia '21 Decembrie 1989' se asteapta ca dosarele recent redeschise privind revolutia si mineriada sa fie instrumentate in mod just, de echipe de cercetare a caror integritate si profesionalism sa nu fie puse la indoaiala de urmasii victimelor.
In asteptarea unor solutii juste si cu celeritate, potrivit jurisprudentei CEDO,
Cu aleasa consideratie,
Asociatia '21 Decembrie 1989'
Presedinte, Teodor Maries
Bucuresti, la 15 iunie 2016”.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# gogu
17 June 2016 13:12
+9
# steluta
17 June 2016 21:59
+6
# DODI
17 June 2016 14:58
+12
# TITULESCU
17 June 2016 19:48
+9
# nae girimeaNAE GIRIMEA
18 June 2016 10:23
+2
# biet roman saracu
18 June 2016 11:21
+3
# Camp tactic
18 June 2016 13:16
+4
# pelin
18 June 2016 13:18
+8
# ??????
20 June 2016 21:38
+1