Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat, luni, la conferinta pe tema raspunderii magistratilor, organizata de CSM, Ministerul Justitiei si de Asociatia Franco-Romana a Juristilor, ca “raspunderea este reclamata de public atunci cand increderea dispare! Viceversa este valabila, de aceea am spus ca, pe termen lung, politica indulgenta a Consiliilor Superioare a fost perdanta!”. Mai mult, Predoiu a criticat dur Inspectia Judiciara, ale carei rezultate in domeniul tragerii la raspundere disciplinara a magistratilor a fost, in opinia ministrului: ”sublima, dar a lipsit aproape cu desavarsire”. In plus, ministrul a reclamat si faptul ca cele doua expresii preferate ale Inspectorilor, atunci cand nu doresc sa antreneze raspunderea unui magistrat: “deciziile judecatoresti nu pot fi analizate disciplinar si termenele nerezonabile sunt cauzate in majoritate de stat” au devenit mai degraba modalitati de a deturna sensul initial al prevederilor legale care insotesc aceste principii.

La randul sau, presedintele CSM, Horatius Dumbrava, a sustinut ca este necesar un sistem mai aspru pentru raspunderea disciplinara, insa ulterior s-a limitat numai la a mentiona ca, daca ar creste performanta in sistemul judiciar, nu s-ar mai vorbi atat despre raspunderea magistratilor. Consilierul prezidential, Stefan Deaconu, a criticat sistemul judiciar actual, opinand ca “un judecator nu poate stabili prin decizie sa retrocedeze un pod sau un drum si nu poate, cred eu, sa stabileasca salarii”. In final, consilierul prezidential a mentionat ca singurul motiv pentru care a criticat sistemul actual judiciar este pentru ca: “Uneori cineva trebuie sa tina oglinda, pentru ca sistemul sa se vada”. La randul sau, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Livia Stanciu, a propus doua modalitati prin care sa poata fi antrenata raspunderea magistratilor, modalitati la fel de complicate ca cele din prezent.

Predoiu: “Raspunderea materiala nu functioneaza. Raspunderea disciplinara este sublima, dar lipseste aproape cu desavarsire”

Ministrul Catalin Predoiu a sustinut ca “in Romania profesia de magistrat este printre putinele care nu raspunde pentru ce face. (…) Analiza indica faptul ca raspunderea materiala nu functioneaza, iar raspunderea disciplinara este, parafrazand un clasic, sublima, dar lipseste aproape cu desavarsire. (…) La cunostinta noastra, nicio actiune de regres exercitata de stat impotriva magistratului care, in exercitiul functiunii sale judiciare a cauzat eroarea judiciara, nu s-a materializat in practica din 2004 si panain prezent.In fapt, cand am evaluat activitatea Inspectiei Judiciare, cu ocazia Bilantului pe anul 2010, am observat reticenta acesteia de a examina sesizarile din perspectiva exercitarii functiei judiciare cu rea-credinta sau grava neglijenta, pentru a constata existenta sau inexistenta erorii judiciare reclamate. (...)Lucrarile Inspectiei Judiciare seamana prea mult intre ele in privinta concluziilor. Invariabil s-a spus 'hotararea judecatoreasca nu poate fi evaluata administrativ, ci doar pe cale judecatoreasca', ca si cand nu am cunoaste cu totii ca sensul acestei teze, intemeiata legal pe Legea 303/2004 este acela de a nu lipsi o hotarare judecatoreasca definitiva/irevocabila de efectele ei juridice, independent de calitatea sa, prin hotarari de tip administrativ. Sublim exemplu de deturnare a normelor de la spiritul care a stat la baza elaborarii lor! O alta replica standard care face carierain lucrarile Inspectiei Judiciare, este aceea ca 'termenele nerezonabile sunt exclusiv cauzate de stat, care este responsabil cu conditiile materiale si pe care nu le asigura'. Nici un cuvant despre analiza comparativa a performantelor individuale in cadrul aceleiasi instante presupus nedotate material, nicio analiza exhaustiva a performantei in timp a magistratului in cauza. Cauzele acestei anomalii sunt binecunoscute 'doctorilor' sistemului judiciar. Raspunderea materiala este conditionata de prealabila raspundere penala sau disciplinara. Si, din intamplare desigur, in toate cazurile ce ar fi putut angaja raspunderea materiala, s-a invocat prescriptia raspunderii disciplinare sau prescriptia raspunderii penale. Convenabil mecanism. Dar cat de daunator pe termen lung, pentru Justitie, pentru magistratii seriosi care se vad obligati sa profeseze laolalta cu cei neseriosi sau neprofesionisti, pentru cetateni care si-au pierdut astfel increderea!” In ceea ce priveste modul in care CSM a inteles, de-a lungul timpului, sa reglementeze raspunderea magistratilor, Predoiu a mentionat ca “al treilea semn de rezistenta l-am receptat in conduita de-a lungul vremii a unora dintre membrii Consiliilor Superioare, care au practicat un dublu discurs, pe de o parte public de sustinere a reformei, pe de alta parte disimulat, in interiorul sistemului, de activare a opiniilor contra. Am vazut fosti membri ai Consiliului care dimineata criticau ministerul ca nu finalizeaza proiectul, si, in particular, ne spuneau dupa amiaza ca nu este oportuna reforma pentru ca nu suntem pregatiti”. Predoiu a sustinut ca cel mai bun exemplu al modului in care este perceputa Justitia i-a fost dat de raspunsul unui fost decan al unui barou din Ardeal, care, intrebat de ministru daca are increde in justitie, a replicat: “dupa 40 de ani de meserie, nu mai am cum!”

Ministrul Predoiu: “Adevarul este ca nu se doreste deocamdata o raspundere materiala a magistratilor care sa fie efectiva si reala!”

Ministrul Justitiei a sustinut ca in sistemul judiciar romanesc se potriveste „O veche vorba romaneasca, care circula in epoca medievala, spunea 'cum e turcu, si pistolu'! Desigur, nu ne dorim o raspundere disciplinara excesivasi nejustificat de severa, dar parafrazand proverbul, daca e sa vorbim de raspunderea disciplinara care a functionat pana acum, am putea spune 'cum e Inspectia Judiciara, asa si magistratii'.

Mai mult, ministrul Justitiei a mentionat ca nu numai ca in Romania nu raspunde nimeni pentru erori judiciare, „ne mai confruntam cu un adevar pe care e bine sa-l rostim, fara sa culpabilizam a priori pe nimeni. Adevarul este ca nu se doreste deocamdata o raspundere materiala a magistratilor care sa fie efectivasi reala! Aceasta rezistenta a cunoscut trei forme de manifestare. Prima, a fost rostirea raspicata a acestei opinii. In cadrul discutiilor prelungite pe care le-am avut cu reprezentanti ai sistemului pe aceasta tema, au fost judecatori care ne-au spus limpede ca nu doresc activarea unui mecanism efectiv de raspundere si ne-au prezentat argumentele domniilor lor. Intr-o concluzie de etapa, putem spune ca nu avem in fapt in prezent o raspundere materiala efectivasi nici nu prea se doreste acest lucru. Cat priveste raspunderea disciplinara, ca sa parafrazam din nou, de data aceasta un actor revolutionar, ne facem ca lucram!” Ministrul Justitiei a sustinutin incheiere ca “raspunderea materiala pentru erorile judiciare trebuie abordatain considerarea statului, care are obligatia fata de cetateni sa asigure functionarea sistemului judiciar (...). Din perspectiva scopurilor urmarite, trebuie sa avem in vedere despagubirea cetatenilor pentru erorile judiciare savarsite cu rea-credinta sau grava neglijenta, protejarea independentei magistratului, a libertatii sale de decizie”. Cel de-al doilea vorbitor, presedintele CSM, Horatius Dumbrava, a mentionat ca “este necesar un sistem mai aspru pentru raspunderea disciplinara”. Cu toate acestea, Dumbrava a precizat ca daca performantele sistemului judiciar ar creste, nu s-ar mai vorbi atat despre raspunderea magistratilor.

Stefan Deaconu: “Cineva trebuie sa tina oglinda pentru ca sistemul sa se vada”

Consilierul prezidential Stefan Deaconu a precizat ca “e trist ca cei din Justitie nu reusesc sa redea oamenilor increderea in actul de Justitie”. Acesta a precizat ca “nu e suficient sa judeci independent ca sa judeci bine”. In plus, Deaconu a opinat ca functia sociala a esuat atunci cand un om care nu are dreptate o obtine in justitie, iar cel care are dreptate nu o primeste in instanta. Mai mult, acesta a precizat ca, in opinia sa, “un judecator nu poate sa retrocedeze un pod sau un drum, nu cred ca poti stabili prin hotarare judecatoreasca salarii. Am vazut cum magistratii care sunt cercetati pentru comiterea unor fapte penale se pensioneaza, am vazut protestul magistratilor pentru salarii mai mari, dar nu am vazut un protest al magistratilor pentru perfectionarea legii”. La final, consilierul prezidential Stefan Deaconu a precizat ca singurul motiv pentru care a criticat sistemul judiciar este ca: “cineva trebuie sa tina oglinda pentru ca sistemul sa se vada”.

Livia Stanciu: “Raspunderea magistratilor trebuie sa fie corolarul independentei magistratilor”

Presedintele instantei supreme, judecatoarea Livia Stanciu, a mentionat ca este nevoie de “modificari legislative care care sa poata fi bine aplicate in practica. Este un subiect deosebit de delicat, iar normele legislative nu trebuie menite a sanctiona magistratii, ci pentru a-i responsabiliza. Raspunderea magistratilor trebuie sa fie corolarul independentei magistratilor, orice dezechilibru fiind de natura sa decredibilizeze magistratii, sa il puna intr-o pozitie defensiva. Raspunderea judecatorului pentru activitatea jurisdictionala este un mare pericol, care a fost mentionat si de Consiliul Judecatorilor Europeni, care a apreciat ca daca judecatorul este supus la sanctiuni nici independenta nici echilibrul nu vor mai putea fi mentinute”. In final, presedintele ICCJ a precizat ca: ”raspunderea disciplinara a magistratilor nu trebuie angajata pentru o eroare judiciara, controlul nu poate fi realizat in afara sistemului judiciar, e nevoie de un sistem transparent de sanctionare a abaterilor disciplinare, este nevoie de cresterea responsabilitatii in sistem”. In final, judecatoarea Livia Stanciu a mentionat ca, in opinia sa, exista doua modalitati prin care poate fi antrenata raspunderea patrimoniala a magistratului: “fie actiunea in regres si angajarea raspunderii materiale sa fie conditionate de o condamnare penala definitiva a magistratului, fie stabilirea unui sistem de raspundere fara conditionalitatea raspunderii in penal sau disciplinar, dar atunci vorbim despre atragerea raspunderii materiale a magistratului pentru erori judiciare grosiere. Trebuie definit termenul grosier, adica o greseala pe care niciun alt magistrat care cunoaste normal legea nu ar comite-o, si stabilirea modalitatii prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie ar avea competenta sa solutioneze cauzele privind erorile judecatorilor, cu stabilirea unor filtre pentru a evita supraincarcarea Inaltei Curti”.