5 iulie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MOTIVARE CU VENIN – Exclusiv: judecatoarele CAB Daniela Panioglu si Claudia Jderu au compus o opera literara pentru a putea demonstra vinovatia lui Sorin Oprescu: "Imaginea publica falsa pe care si-a creat-o... unicul sau interes real a constat in ridicarea nivelului propriei bunastari, din banul public, si consumarea placerilor vietii, precum plimbari frecvente intre proprietatile sale luxoase si la Viena, la hoteluri de lux, intretinerea unei concubine costisitoare". Iata motivarea integrala

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

15 mai 2022 19:37
Vizualizari: 5560

13 mai este ziua in care Sorin Oprescu, medic si fost edil al Capitalei a fost condamnat la fond la 5 ani si 4 luni de inchisoare (2019) si in apel la 10 ani si 8 luni de inchisoare (2022) de catre judecatori care l-au identificat ca fiind raul suprem in administratia publica locala, decretand ca a urmarit in cele doua mandate in fruntea Primariei Municipiului Bucuresti imbogatirea si intretinerea iubitei sale. La concluzia aceasta ajung ambele instante, fiecare bazandu-se pe proba banilor gasiti in masina si pe declaratiile martorilor interesati care ar avea rolul de a demonstra forma continuata a pretinselor mite primite in primarie.

 


 

Caci, in tot dosarul, la fel ca si in motivarea solutiilor de condamnare nu se gasesc decat exprimari cliseice de tipul celor folosite in trecut de Completul Negru de la Inalta Curte care, in lipsa de alta probe, motiva condamnarea fostului premier Adrian Nastase prin aceea ca acesta reprezinta "simbolul coruptiei in Romania" si pentru aceasta trebuie sa stea in puscarie.

In aceeasi situatie se regaseste in prezent si Sorin Oprescu caruia, pe langa banii descoperiti in posesia sa, i se imputa si atribuie sume de bani cu titlu de mita primita intr-o activitate infractionala continuata ,avand la baza declaratii ale martorilor denuntatori, precum si principiul "este evident ca a mai luat si in trecut pentru ca altfel nu lua acum".


Lumea Justitiei a parcurs motivarea de 353 de pagini a Deciziei nr. 575/A pronuntate in 13 mai 2022 in dosarul nr. 42389/3/2015 solutionat de Curtea de Apel Bucuresti in complet de divergenta constituit din judecatorii Daniela Panioglu, Mihai Valentin si Claudia Jderu (foto), aceasta din urma intrand ulterior in cauza, prountand alaturi de judecatoarea Panioglu decizia majoritara.

Dosarul care il vizeaza pe Sorin Oprescu a fost constituit pe baza a trei denunturi formulate de anumite persoane care au sustinut ca au remis sume de bani fostului director general al Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane (ACCU) Bogdan-Cornel Popa, pe care acesta din urma ar fi sustinut ca le va da primarului de la acea data Sorin Oprescu. Ulterior, au mai aparut si alte denunturi in acelasi stil, finalizate cu denuntul facut de Popa cu o luna inaintea opririi in trafic a fostului primar Sorin Oprescu, in care preciza ca pe parcursul anilor 2013-2015 i-ar fi inmanat lui Oprescu suma totala de aproximativ 1 milion euro, reprezentand asa zise mite pentru atribuirea unor contracte in primarie.

Din Decizia nr. 575/A reiese astfel ca un grup de trei persoane au constituit un grup infractional organizat, specializat in colectarea de bani, iar banii pe care ii luau ar fi ajuns la Oprescu. Cum? Nu se stie efectiv, decat din denunturile celor care au facut parte din respectivul grup, care relatau intalniri cu Oprescu in care acesta le arata sa puna banii "sub perna ornamentala de pe canapea, intotdeauna in euro".


Probe pentru aceste acuzatii facute in denunturi? Sigur, faptul ca Sorin Oprescu avea bani ca sa se duca des la Viena, unde intamplator locuieste fiul acestuia, faptul ca iubita sa a achizitionat prin credit un imobil, demonstrand provenienta banilor, precum si faptul ca stateau la hoteluri de lux.

Probe concrete? Noi nu le-am identificat, in afara de faptul ca exprimarea retinuta in Decizia nr. 575/A pronuntata cu majoritate de judecatoarele Daniela Panioglu si Claudia Jderu abunda de exprimari demne de romane pentru probarea pretinselor infractiuni si mai putin de invocarea unor legi si probe. Sigur, in ce priveste sustinerile inculpatilor, ori chiar a martorilor date in fata instantei, acestea sunt desfiintate din start de completul de judecata care repeta de mai multe ori fata de mai multe parti din dosar ca au o atitudine nesincera, disimulata si egoista. Mai ca nu le-a spus ca mint...

 

Un exemplu relevant este pasajul de mai jos, cuprins in Decizia nr. 575/A a CAB in dosarul Oprescu:

"Astfel, cu privire la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, are in vedere limitele speciale cuprinse intre 3 ani si 10 ani inchisoare, pentru infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat, in varianta agravata, intre 4 ani inchisoare si 13 ani si 4 luni inchisoare, pentru infractiunea de luare de mita, intre 2 ani si 8 luni inchisoare si 9 ani si 4 luni inchisoare, pentru infractiunea de abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, intre 3 ani inchisoare si 10 ani inchisoare, pentru infractiunea de spalarea banilor. Mai are in vedere atat gravitatea faptelor penale, in special infractiunile de grup infractional organizat si de luare mita, mai ales din punctul de vedere al calitatii sale de primar general, investit cu doua mandate succesive, prejudiciul material modic al infractiunii de abuz in serviciu, astfel ca va retine circumstanta atenuanta judiciara prevazuta de art.75, alin.2, litera b, Cod penal, cat si circumstantele personale ale inculpatului, in varsta de 63 de ani la data faptelor penale, este medic, nu este cunoscut cu antecedente penale si a avut o atitudine procesuala constant nesincera.

Mai constata imaginea publica falsa pe care si-a creat-o, in conditiile in care unicul sau interes real, din functia de demnitate publica cu care a fost investit, a constat in ridicarea nivelului propriei bunastari, din banul public, si consumarea placerilor vietii, precum plimbari frecvente intre proprietatile sale luxoase si la Viena, la hoteluri de lux, intretinerea unei concubine costisitoare si altele asemenea.

Ori, responsabilitatea unei functii de demnitate publica presupune devotament si sacrificiu, pentru crearea binelui comun, pe care inculpatul nu l-a realizat, in preocuparea sa pentru sine si pentru propria sa imagine, disimulata. Implicarea sa presupunea deparazitarea Primariei Municipiului Bucuresti, cu institutiile aflate in subordinea sa, de toata reteaua de coruptie care o sufoca, in special cimitirele, controlate de clanuri de interlopi, insa, in loc sa ia masuri pentru inlaturarea coruptiei, inculpatul a preferat sa o controleze, prin oamenii sai de incredere, si sa imparta mita cu coruptii de sub nivelul sau. In aceasta inertie si de la nivelul bunastarii sale, parte trecuta pe seama altora, inculpatul insusi a ramas captiv in falsa sa imagine publica, prin urmare in convingerea eronata privind utilitatea sa, ca demnitar, si in valoarea sa istorica. Insa, probele din dosar fac dovada unei alte identitati si a unei alte realitati, pe care, inca, nu le accepta. Ca atare, are in vedere, cu precadere, calitatea de primar general a inculpatului, prins, la un moment dat, intr-o imprejurare care se tot repeta, dar care, in urma unor denunturi, nu a mai putut ramane clandestina. Mai constata abilitatea inculpatului in a-si apropia oameni simpli, pentru a-i folosi in interesul sau infractional, de a-i intermedia si aduce foloasele necuvenite, cu totii pastrand tacerea, intr-o complicitate morala.

Tinand seama de toate aceste circumstante reale si personale, Curtea, in majoritate, ii va aplica pedeapsa medie de 6 ani si 6 luni inchisoare, pentru infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat, in varianta agravata, pedeapsa de 6 ani inchisoare, sub media limitelor speciale, pentru infractiunea de luare de mita, pedeapsa de 3 ani inchisoare, in apropierea limitei minime speciale de 2 ani inchisoare, astfel cum a fost redusa cu o treime si, apoi, majorata cu o treime, precum si pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare, cu doar 6 luni inchisoare peste limita minima speciala, pentru infractiunea de spalarea banilor".


Panioglu si Jderu o critica la gramatica pe Iosefina Parvu


Ca o nuanta, dar extrem de important de punctat este critica pe care judecatoarele Panioglu si Jderu o fac sentintei pronuntate in 2019, pe 13 mai, la fond de judecatoarea Iosefina Parvu de la Tribunalul Bucuresti care il condamnase pe Oprescu la jumatate din pedeapsa dispusa de cele doua judecatoare.

Spre exemplu, la pagina 45 a motivarii Decizie nr. 575/A, referindu-se la siuatia financiara a Adrianei Nica, Curtea de Apel Bucuresti retine, in ciuda criticilor aduse de partile din dosar, ca instanta de fond a analizat suficient probele si apararile invocate: "Desigur ca sentinta penala prezinta o serie de deficiente, inclusiv din punct de vedere gramatical si de construire a frazelor, insa motivarea, asa defectuoasa cum se prezinta, exista".


CAB a criticat Tribunalul ca a eliminat probele SRI


O alta critica adusa de judecatoarele CAB Jderu si Panioglu solutiei de la fond este cea privitoare la eliminare a unor probe obtinute in baza unor mandate de supraveghere tehnica realizate cu sprijinul SRI, criticand inclusiv locul in care a fost plasata constatarea nulitatii absolute a „punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica, prin mandatele de supraveghere tehnica”:


"Curtea constata ca Decizia nr.250 din data de 16.IV.2019 a Curtii Constitutionale, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.386, alin.1 din Codul de procedura penala, a fost publicata in Monitorul Oficial nr.500 din data de 20.VI.2019, prin urmare ulterior datei de 13.V.2019, cand a fost pronuntata sentinta penala apelata, ori, deciziile Curtii Constitutionale produc efecte doar pentru viitor. In plus, constata ca instanta de fond a pus in discutie, la termenul de judecata din data de 6.V.2019, inainte de finalizarea cercetarii judecatoresti, cererile de schimbare de incadrare juridica formulate de inculpatii Popa Bogdan-Cornel, Albu Romeo si Bengalici Claudiu, astfel ca nu exista nici o vatamare a drepturilor procesuale ale inculpatilor, autori ai solicitarii de schimbare de incadrare juridica.

In acest context, mai observa ca instanta de fond, in mod gresit, a plasat in debutul considerentelor constatarea nulitatii absolute a „punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica, prin mandatele de supraveghere tehnica”, precum si a unor acte emise de procuror. Din ratiuni juridice clasice, dispozitivul trebuie sa contina doar masuri, susceptibile de punere in executare, si nu constatari in urma verificarii legalitatii probelor, care isi gasesc locul, in mod exclusiv, in considerente. De asemenea, nu se poate constata nulitatea absoluta de punere in executare a masurilor de supraveghere tehnica, care constituie o procedura in baza actului emis de organul judiciar, ci doar a actului intocmit de organul judiciar. In acest caz, proba o constituie procesele-verbale de redare a interceptarilor convorbirilor telefonice sau ambientale, iar sanctiunea nu este nulitatea absoluta, ci neluarea in seama si indepartarea dovezii din materialul probator, chiar prin inlaturarea fizica a acesteia.

Constata ca, la momentul culegerii probelor, prin metode speciale de supraveghere, erau in actiune dispozitiile art.142, Cod de procedura penala, in structura sa anterioara O.U.G. nr.6/2016, intrata in vigoare incepand cu data de 14.III.20916, prin care a fost introdus alin.1/1, conform caruia, pentru realizarea activitatilor prevazute, printre altele, la art.138, alin.1, litera c, Cod de procedura penala, referitoare la supravegherea video, audio sau prin fotografiere, procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei folosesc, nemijlocit, sistemele tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea si confidentialitatea datelor si informatiilor colectate. Prin urmare, interceptarile din mediul ambiental efectuate cu aparatura pusa la dispozitie de catre Serviciul Roman de Informatii sunt legale. Insa, Curtea, in majoritate, pentru a inlatura orice sustinere privind cauzarea vreunei vatamari, nu va tine seama de nici un proces-verbal de redare a interceptarilor convorbirilor telefonice ori ambientale, constatand ca au fost administrate suficiente alte probe, de natura sa constituie un fundament suficient pentru formarea propriei convingeri".


Banii de la Nica


In Decizia CAB se retine inclusiv argumentatia oferita de instanta de fond, potrivit careia necesitatea masurii confiscarii extinse era motivata de "o discrepanta mult prea mare" intre venituri si bunurile dobandite intr-un anumit interval de timp de catre prietena lui Sorin Oprescu, Adriana Elena Nica.

Intreaga argumentatie retinuta de instanta, care precizeza in acelasi timp ca Nica nu avea nicio obligatie in a-si declara situatia financiara, se bazeaza pe suspiciunea ca bunurile achizitionate de aceasta – precum imobilul din zona Herastrau – ar fi fost achitate cu bani proveniti din pretinsele mite luate de Sorin Oprescu.

Si spunem pretinsele mite caci, din inscrisurile existente la dosar reiese ca nici macar instanta de fond nu s-a lamurit cu situatia de fapt retinuta in rechizitoriul DNA, iar acest lucru s-a vazut in motivarea sentintei.

Concret, daca DNA a sustinut ca fostul edi al Capitalei Sorin Oprescu ar fi primit o suma de bani cu titlu de mita de la Bogdan Cornel Popa, Tribunalul Bucuresti a afirmat ca respectiva suma de bani a fost primita de catre Oprescu de la Green Line Construct SRL.

Fata de aceasta situatie, Nica a cerut rejudecarea cauzei, aratand ca nu a fost introdusa in cauza inca de la fond, neputand beneficia astfel de dublul grad de jurisdictie. Mai mult, aceasta a demonstrat ca imobilul din strada Herastrau a fost achizitionat prin credit imobiliar, inainte de a-l cunoaste pe Sorin Oprescu, demonstrand in acest sens modul de dobandire a imobilului asupra caruia instantele au institutit sechestru.

 

Curtea de Apel a respins cererile facute de Adriana Elena Nica ca neintemeiate:


"Constata ca apelul declarat de apelantul-intimat Nica Adriana-Elena este inadmisibil.

Potrivit art.409, alin.1 litera f, Cod de procedura penala, poate formula apel orice persoana fizica sau juridica ale carei drepturi legitime au fost vatamate nemijlocit printr-o masura sau printr-un act al instantei de judecata, in ceea ce priveste dispozitiile care au provocat o asemenea vatamare. Constata ca prima instanta a respins, ca neintemeiata, solicitarea Ministerului Public de luare a masurii de siguranta a confiscarii speciale extinse a imobilului aflat in proprietatea apelantului-intimat, prin urmare nu i s-a vatamat nici un drept legitim si, ca atare, nu putea sa aiba vreun interes procesual, ci doar sa formuleze aparari fata de apelul Ministerului Public.

Ca atare, in conditiile in care apelul este inadmisibil, Curtea va examina sustinerile apelantului-intimat nu ca motive de apel, ci ca aparari.

Constata ca dublul grad de jurisdictie nu figureaza printre garantiile dreptului la un proces echitabil si este, potrivit art.2, paragraful 1 din Protocolul nr.7 aditional la Conventie, specific numai materiei penale, fiind operabil numai in situatia in care acesta poarta asupra examinarii unei declaratii de vinovatie ori asupra condamnarii de catre o jurisdictie superioara. Expresia „materie penala" folosita de art.2, paragraful 1 din Protocolul nr.7 la Conventie corespunde notiunii de „materie penala" prevazuta de art.6, paragraful 1 din Conventie, in sensul ca a fost definita de Curtea de la Strasbourg ca „notiune autonoma a Conventiei", independent de conotatia pe care o are in sistemele nationale de drept ale statelor contractante (a se vedea Hotararea din data de 23.IV.2009, in Cauza Kamburov II impotriva Bulgariei, paragraful 22). In materia penala nationala, masurile de siguranta ale confiscarii speciale si confiscarii extinse constituie sanctiuni de drept penal, si nu sanctiuni penale, care au un caracter eminamente preventiv. Constata ca, in cadrul procedurii penale, Nica Adriana-Elena a fost audiata in calitate de martor, atat la urmarirea penala, cat si la cercetarea judecatoreasca a fondului, avand, astfel, posibilitatea de prezenta pozitia sa cu privire la provenienta sumelor folosite la cumpararea imobilului. Totodata, instanta de control judiciar i-a incuviintat proba cu inscrisuri pe situatia de fapt, in dovedirea apararilor sale. A mai sustinut lipsa de specializare a judecatorului de fond, pe care nu o poate invoca, raportat la calitatea sa de martor. Totusi, pentru a evita o asemenea speculatie, pe calea extraordinara de atac, Curtea constata ca, prin Hotararea nr.1.078/10.XII.2009, Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus suplimentarea numarului de complete specializate in judecarea cauzelor de coruptie, in sensul ca toate completele existente in cadrul celor doua sectii penale din cadrul Tribunalului Bucuresti sunt specializate sa judece inclusiv cauze de coruptie. Totodata, potrivit hotararilor nr.4/31.I.2014, nr.1/5.I.2016, nr.1/4.I.2016, nr.1/3.I.2017, nr.1/3.I.2018 nr.1/3.I.2019 ale Colegiului de conducere al Tribunalului Bucuresti, emise in baza Regulamentului de Ordine Interioara, adoptat prin Hotararea nr.1.375/17.XII.2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, au fost stabilite componentele completelor din cadrul Tribunalului Bucuresti desemnate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute de Legea nr.78/2000, pentru perioada anilor 2015-2019, ceea ce inseamna ca instanta de fond a fost specializata in judecarea cauzelor de coruptie".


Dovada doar pentru flagrant

In ce priveste probele care ar demonstra activitatea infractionala continuata a lui Sorin Oprescu, instanta nu poate vorbi la maniera concreta decat de flagrantul din septembrie 2015, pentru care Oprescu s-a aparat sustinand ca nu s-a putut dovedi in concret care a fost scopul si actele pe care trebuia sau nu sa le indeplineasca pentru acea suma.


"Prin urmare, Curtea constata ca declaratiile constante, in esenta, ale inculpatului Popa Bogdan-Cornel se coroboreaza cu declaratiile martorilor-denuntatori Gogonea Teodor si Petroi Octavian-Alin. Constata ca, in fata instantei de fond, inculpatul Popa Bogdan-Cornel si-a modificat afirmatiile constante de la urmarirea penala referitoare la modul in care erau impartite sumele cu titlu de mita, sustinand ca mita coinculpatilor Oprescu Sorin-Mircea si Constantinescu Mircea-Octavian era inclusa in procentul sau de 67% din profit, insa Curtea nu poate sa-si explice aceasta sustinere decat prin prisma scopului urmarit de inculpat, constand in diminuarea cuantumului sumelor avute in vedere la luarea masurii de siguranta a confiscarii speciale fata de acesta.

Curtea nu poate ignora abilitatea si lacomia inculpatului Popa Bogdan-Cornel, care rezulta din modul in care culegea mitele din contractele pentru lucrari publice, inclusiv din mitele cuvenite altora, facandu-si, in mod obisnuit, parte din acestea. Totodata, Curtea a aratat motivul pentru care nu a avut in vedere interceptarile discutiilor din mediul ambiental, pentru a observa mai atent si a percepe mult mai bine comportamentul inculpatului Popa Bogdan-Cornel fata de martorii-denuntatori si fata de coinculpati. De altfel, aceasta chestiune nu prezinta relevanta probatorie, in conditiile in care ceea ce a sustinut in fata organelor judiciare, cu seriozitate si responsabilitate, se coroboreaza cu celelalte probe si, de asemenea, in contextul in care in sarcina inculpatului Oprescu Sorin-Mircea a fost retinuta, in mod strict, infractiunea flagranta din data de 5.IX.2015, in varianta normativa a primirii, iar in sarcina inculpatului Constantinescu Mircea-Octavian a fost retinuta primirea sumei de 4.000 euro, pe data de 12.VIII.2015."


Denuntul lui Bogdan-Cornel Popa

De precizat este ca inclusiv cel care se prezuma ca se ocupa de buna desfasurare a obtinerii sumelor de bani pentru contractele din primarie si in cazul caruia CAB a remarcat "lacomia", Bogdan Cornel Popa a formulat denunt impotriva lui Oprescu sustinad ca de-a lungul timpului i-a remis fostul edil aproximativ 1 milion euro. Probe? In afara de denunturi si marturii coroborate, nu.

"Mai departe, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a formulat, pe data de 23.VIII.2015, un denunt, prin care a aratat ca, incepand cu anul 2014, impreuna cu inculpatul Stanca Cristian, i-a remis, de aproximativ 9 ori, mita, in sume de cate 20.000-30.000 euro, inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, in casa acestuia din comuna Ciolpani, judetul Ilfov (fila 105, volumul III, dosar de urmarire penala), iar, pe data de 26.VIII.2015, un alt denunt, in care a aratat ca, in timp ce avea calitatea de director la Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane, pe data de 24.VIII.2015, i-a telefonat Florea Gheorghe, zis „Tiganu’”, conducatorul lojii masonice „Ritul Antic si Primitiv Memphis”, cunoscut ca avand multe relatii, care i-a spus sa se intalneasca in ziua urmatoare, impreuna cu inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, directorul economic al Primariei Municipiului Bucuresti, astfel ca, pe data de 25.VIII.2015, a mers la intalnirea cu acesta si cu inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, unde martorul i-a solicitat atribuirea unui numar de 4 contracte de achizitie publica, iar coinculpatul le-a spus ca va asigura finantarea, expunand modalitati de frauda in achizitii publice, si ca inculpatul Oprescu Sorin-Mircea va aproba in 48 de ore, iar, la final, la solicitarea sa de a-i spune daca a fost multumit cu suma de 4.000 euro, pe care i-a remis-o la cafeneaua „High Class Cafe & Lounge” din Sectorul III, Bucuresti, inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian a raspuns ca a dat toti banii care au fost ceruti (filele 106 si 107, volumul III, dosar de urmarire penala)".


"La urmarirea penala, pe data de 28.VIII.2015, inculpatul Popa Bogdan-Cornel a detaliat si a aratat ca, in perioada in care a fost director la Centrul de Cultura „Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului”, Mogosoaia, pe la inceputul anului 2012, consilierii personali ai inculpatului Oprescu Sorin-Mircea i-au adus la cunostinta ca primarul general nul mai agreeaza, astfel ca a luat legatura cu martorul Grigore Oana, director la „Directia de mediu”, care avea o relatie buna cu primarul general si care i-a intermediat o intalnire, in vara anului 2012, la care primarul general i-a dat de inteles ca vrea mita de la contractorii privati, asa incat, de pe la sfarsitul anului 2012, a inceput sa imparta mita primita de la contractorii privati cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, pe care i-o ducea in casa acestuia, din comuna Ciolpani, judetul Ilfov, unde, intrand pentru prima data in locuinta, coinculpatul i-a solicitat sa abandoneze telefoanele mobile in bucatarie, i-a spus sa fie precaut cand vine si sa se invarta pe stradute, pentru a verifica daca este urmarit, dupa care, in sufrageria de la parter, a ridicat o perna ornamentala de pe una dintre canapele si i-a facut semn sa lase banii in locul respectiv, apoi i-a mai spus ca, pe viitor, sa-l intrebe la ureche cum se mai pot vedea, pentru a-i indica, tot in soapta, data si ora la care sa vina la locuinta acestuia, procedand in aceasta maniera pana la finalul anului 2013, si a mai precizat ca, in perioada respectiva, inculpatul Stanca Cristian era soferul coinculpatului Oprescu Sorin-Mircea; in aceste conditii, pe parcursul anilor 2013 si 2014, i-a remis inculpatului, primar general, suma totala de aproximativ 900.000 euro; a mai aratat ca, incepand cu data de 6.XII.2013, a fost delegat in functia de director la Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane, iar, la scurt timp, l-a angajat pe inculpatul Stanca Cristian ca referent, pentru ca nu avea studii superioare, primind un birou mai mare ca al sau, in zona birourilor conducerii, moment din care acesta i-a spus ca va prelua intalnirile cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea si cu contractorii privati pe procedura achizitiei publice, astfel ca, la inceputul anilor 2014 si 2015, dupa ce transmitea catre primaria generala proiectul de buget pentru anul urmator si pana la sedintele oficiale cu toti sefii institutiilor publice, se intalnea, insotit de inculpatul Stanca Cristian, cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, caruia ii prezenta fiecare lucrare publica de realizat si valoarea acesteia, si, de asemenea, pe parcursul anului 2014, inculpatul Stanca Cristian il lua de acasa, cu autoturismul, si-l ducea la imobilul inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, unde, sub perna ornamentala de pe canapea, lasa banii, intotdeauna in euro, cu titlu de mita, de la lucrarile pentru apa si canal efectuate la Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane, dar si de la lucrarile privind gardul imprejmuitor de la Centrul de Cultura „Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului”, Mogosoaia, efectuate de S.C. „Green Line Construct” S.R.L., precizand faptul ca inculpatul Stanca Cristian indica, cel mai adesea, sa-i remita inculpatului Oprescu Sorin-Mircea jumatate din mita primita, in timp ce cealalta jumatate o imparteau, in mod egal, intre acestia; pe parcursul anului 2015, i-a inmanat coinculpatului Oprescu Sorin-Mircea, cu titlu de mita, suma totala de aproximativ 100.000 euro, ceea ce inseamna ca, in perioada anilor 2013- 2015, i-a remis, cu titlu de mita, suma totala de aproximativ 1.000.000 euro (filele 108-115, volumul III, dosar de urmarire penala)".



Cum motiveaza CAB grupul infractional organizat


"Potrivit art.367, alin.6, Cod penal, prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona, in mod coordonat, in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni. Curtea constata ca sunt indeplinite toate elementele constitutive ale acestei infractiuni, intrucat grupul infractional a fost constituit, in vederea comiterii de infractiuni de coruptie, din trei persoane, si anume de inculpatul Popa Bogdan-Cornel, lider, in calitatea sa de director al unei institutii publice care contracta lucrari si prestari servicii publice, si de martorii-denuntatori Gogonea Teodor si Petroi Octavian-Alin, membri, beneficiari privilegiati ai unor asemenea contracte, in special in procedura de achizitie publica, dupa care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, primarul general, a preluat aceasta mica grupare de criminalitate organizata si l-a folosit pe fostul lider pentru a controla o alta institutie publica din subordine, in vederea comiterii unor infractiuni de aceeasi natura. (...)

Asadar, gruparea de criminalitate organizata, care a presupus, initial, un minimum de 3 membri, pentru a fi intrunite elementele constitutive ale infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, a fost asimilata la nivelul cel mai inalt al ierarhiei primariei generale, care detinea mecanismul intern propriu de coruptie, al carui factor decisiv era inculpatul Constantinescu Mircea-Octavian, director economic. De aceea, sustinerea apelantilor-intimati-inculpati Oprescu Sorin-Mircea si Constantinescu Mircea-Octavian, potrivit careia fapta penala nu exista, in materialitatea sa, nu poate fi privita cu seriozitate, in conditiile unui asemenea material probator, din care rezulta nu doar existenta, ci si functionalitatea in timp a grupului infractional organizat, in vederea comiterii de infractiuni de coruptie. Desi Curtea, in majoritate, a analizat, in motivarea schimbarii de incadrare juridica, retinerea in sarcina inculpatului Constantinescu Mircea a dispozitiilor art.367, alin.1, alin.2 si alin.3, Cod penal, mai observa ca acest inculpat, in calitatea sa de director economic, era, pe deplin, constient de modalitatea frauduloasa in care erau atribuite contractele publice, care nu constituia exceptia, ci regula, si ca nimic nu se putea intampla fara stiinta primarului general.

Desigur ca toate acestea nu se intamplau la vedere, ci intr-o mare discretie, pe soptite, cu masuri de precautie fata de tertii urmaritori si, chiar, intre membrii grupului de criminalitate organizata, intr-un limbaj corespunzator, expeditiv si cu un subinteles neechivoc.

Cat priveste pretentia apelantului-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, de a i se preciza data certa a preluarii grupului infractional deja organizat, constata ca o asemenea data precisa nici nu poate fi indicata, fiind suficienta localizarea in timp a actiunii de aderare, in anul 2013, urmata, aproape imediat, de dobandirea calitatii de lider, la sfarsitul anului 2013".


Luarea de mita


"In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, in sarcina apelantului-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea, constata ca au fost administrate probe clare de vinovatie.

Astfel, in contextul in care martorii-denuntatori Gogonea Teodor si Petroi Octavian-Alin, pe urma inculpatul Popa Bogdan-Cornel au aratat ca inculpatul Oprescu Sorin-Mircea primea mita din contractele pentru lucrari publice incheiate de Centrul de Cultura „Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului”, Mogosoaia si de Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane, doua dintre institutiile publice subordonate Primariei Municipiului Bucuresti, care s-au aflat, succesiv, sub directoratul general al inculpatului Popa Bogdan-Cornel, martorul-denuntator Gogonea Teodor a pus la dispozitia organelor de urmarire penala suma de 60.000 euro, compusa din bancnote ale caror serii au fost consemnate in procesul verbal din data de 28.VIII.2015, intocmit de Directia Nationala Anticoruptie (filele 354-358, volumul VI, dosar de urmarire penala). Ulterior, din aceasta suma, a fost pusa la dispozitia inculpatului Popa Bogdan-Cornel, pentru a fi inmanata inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, suma de 25.000 euro, compusa dintr-un numar de 3 bancnote, fiecare in cupiura de 100 euro, si un numar de 494 bancnote, fiecare in cupiura de 50 euro, ale caror serii au fost consemnate in procesul-verbal din data de 5.IX.2015, intocmit de Directia Nationala Anticoruptie (filele 437-440, volumul VI, dosar de urmarire penala), cu planse fotografice infatisand bancnotele componente (filele 443-466, volumul VI, dosar de urmarire penala), precum si cu procesele verbale din datele de 22.IX.2015 (fila 441, volumul VI, dosar de urmarire penala) si de 8.X.2015 (fila 442, volumul VI, dosar de urmarire penala), ambele de indreptare eroare materiala privind seriile a doua dintre bancnote. In continuare, dupa cum se mentioneaza in procesul-verbal din data de 5.IX.2015, intocmit de Directia Nationala Anticoruptie, pe data de 5.IX.2015, la ora 21,06, inculpatul a fost oprit in traficul rutier, in timp ce conducea autoturismul marca „Audi” A8, cu numar de inmatriculare..., pe soseaua Unirii din comuna Corbeanca, judetul Ilfov (filele 77 si 78, volumul II, dosar de urmarire penala), iar, conform procesului-verbal de flagrant din data de 5.IX.2015, intocmit de procuror (filele 178-181, volumul IX, dosar de urmarire penala), cu planse fotografice ((filele 182-196, volumul IX, dosar de urmarire penala), inculpatul a inmanat organelor judiciare suma de 5.000 euro, legata cu elastic, aflata in buzunarul exterior drept al sacoului, din interiorul autoturismul marca „Audi” A8, cu numar de inmatriculare B-777-WNA, compusa dintr-un numar de 3 bancnote in suma de cate 100 euro si un numar de 94 de bancnote de cate 50 de euro, ale caror serii au fost consemnate in procesul-verbal din data de 6.IX.2015, intocmit de procuror (filele 197 si 198, volumul IX, dosar de urmarire penala). Constata ca seriile celor 3 bancnote in cupiura de 100 euro, precum si seriile numarului de 94 de bancnotele de 50 euro gasite in autoturismul inculpatului, in total suma de 5.000 euro, corespund cu seriile bancnotelor din prima parte a sumei de 25.000 euro, astfel cum au fost inseriate, pusa la dispozitie de martorul-denuntator Gogonea Teodor si pe care inculpatul Popa Bogdan-Cornel i-o remisese inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, pe data de 5.IX.2015, in jurul orei 19,20, la casa sa din comuna Ciolpani, judetul Ilfov, in modalitatea obisnuita, adica prin plasarea plicului cu mita in spatele pernelor ornamentale ale uneia dintre canapelele din sufrageria imobilului. Mai departe, conform procesului-verbal din data de 5.IX.2015, intocmit de procuror, la ora 22,30 organele judiciare au procedat la sigilarea cailor de acces in curtea imobilului din satul Ciolpani, comuna Ciolpani, judetul Ilfov, apartinand inculpatului Oprescu Sorin-Mircea (fila 457, volumul IX, dosar de urmarire penala), apoi, pe data de 6.IX.2015, s-a procedat la efectuarea perchezitiei domiciliare in locuinta respectiva, unde inculpatul a predat sumele de 31.350 lei si de 18.000 euro, compusa dintr-un numar de 90 bancnote, in cupiura de 100 euro, si un numar de 180 bancnote in cupiura de 50 euro, cu privire la care a declarat ca provin din economiile sale, pe perioada a 3-4 ani, in dormitorul de la etaj, folosit de tatal inculpatului, pana la decesul acestuia din data de 4.XI.2010, intr-un sac din panza, au fost gasite sumele de 31.050 lei si de 40.000 lei, cu privire la care inculpatul a declarat ca au fost economisite de tatal sau, timp de aproximativ 10 ani, pe holul de la etaj a fost gasita o sacosa din hartie, de tip cadou, in care se afla un plic, de culoare maron, despre care inculpatul a declarat ca nu-si mai aminteste, constatandu-se ca plicul era gol, apoi, pe masa din sufrageria de la parter a fost gasit, intr-un pahar din cristal, un manunchi cu 10 chei, cu privire la care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a aratat ca este posibil sa fi fost uitat, cu o seara inainte, de inculpatul Popa Bogdan-Cornel si, de asemenea, cu privire la care martorul Petrache Gina a aratat ca l-a gasit pe polita din bucataria de la parter, iar, in sufragerie, intr-un sertar al unei servante, a fost gasita suma de 500 euro, in bancnote de cate 100 euro, dupa cum se consemneaza in procesul-verbal de perchezitie imobiliara din data de 6.IX.2015, intocmit de procuror (filele 458-464, volumul IX, dosar de urmarire penala), cu planse fotografice (filele 465-511, volumul IX, dosar de urmarire penala). Pe urma, potrivit procesului-verbal din data de 18.IX.2015, intocmit de procuror, au fost numarate si consemnate seriile bancnotelor componente ale sumelor de bani gasite si ridicate de la casa inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, din satul Ciolpani, comuna Ciolpani, judetul Ilfov (filele 513-515, volumul IX, dosar de urmarire penala). In total, au fost ridicate sumele de 18.500 euro si de 102.400 lei. Constata ca seriile celor 180 de bancnote componente ale sumei de 9.000 euro, in cupiura de 50 euro, predata de inculpat, cu privire la care a declarat ca provine din economiile sale, pe durata de aproximativ 3-4 ani, corespund cu seriile bancnotelor din suma de 25.000 euro pe care i-a remis-o inculpatul Popa Bogdan-Cornel, cu titlu de mita.

A fost audiat martorul Petrache Gina, care a fost prezent la realizarea perchezitiei domiciliare si care a declarat, cu greu, la intrebarile procurorului, pe data de 13.X.2015, ca, de aproximativ 18 ani, este menajera inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, in imobilul din comuna Ciolpani, Judetul Ilfov, unde a avut grija de tatal inculpatului, in ultimii sai 5 ani din viata, precizand ca acesta isi tinea banii din pensie intr-un seif pentru arme, din camera sa de la etaj, ca in anul respectiv, adica 2015, in urma cu vreo 3-4 luni, inculpatul Stanca Cristian a venit, de vreo doua ori, insotit de un barbat gras, intalnire la care a mai participat inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, ca a mai venit la imobil, de vreo doua ori, martorul Paval Dan, ultima data, probabil, ca sa aduca cozonaci dietetici pentru inculpat, ca inculpatul Stanca Cristian a inceput sa vina mai des la casa inculpatului Oprescu Sorin-Mircea abia dupa ce nu i-a mai fost sofer, respectiv incepand de 2 ani si ceva (filele 61-68, volumul XIII, dosar de urmarire penala).

Prin raportul de constatare criminalistica nr.456.687/28.X.2015, intocmit de Serviciul Criminalistic, s-a stabilit ca negarea martorului la intrebarile relevante privind observarea unor pungi aduse de inculpatii Popa Bogdan-Costel, adica „Grasu’”, si Stanca Cristian, la intalnirile cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, in casa acestuia din comuna Ciolpani, judetul Ilfov, au provocat modificari specifice comportamentului simulat (filele 432-439, volumul XIII, dosar de urmarire penala). In fata instantei de fond, la termenul de judecata din data de

22.XI.2017, a dat o declaratie lipsita de relevanta probatorie (fila 39, volumul VIII, dosar de fond), iar, prin adresa din data de 5.XII.2017, din Dosarul nr.952/P/2015, Directia Nationala Anticoruptie a comunicat faptul ca, pe data de 25.IV.2016, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de suspectul Petrache Gina, pentru comiterea infractiunii de marturie mincinoasa (fila 47, volumul VIII, dosar de fond). Ulterior, la termenul de judecata din data de 25.IV.2018, s-a incercat, din nou, audierea acestui martor, insa insistenta nu a avut nici un efect, in raport cu gradul ridicat de fidelitate al martorului fata de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea (filele 30 si 31, volumul XII, dosar de fond).

Apelantul-intimat-inculpat Oprescu Sorin-Mircea a invocat, in apel, imprejurarea ca probele privind infractiunea de luare de mita au fost obtinute prin provocarea realizata de catre organele de urmarire penala, sustinere care are un caracter fals. Potrivit art.101, alin.3, Cod de procedura penala, este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru acestea sa provoace o persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe. Curtea constata ca activitatea infractionala a inculpatului era preexistenta momentului inregistrarii denunturilor, astfel ca procurorul nu a facut altceva decat sa lase ca activitatea infractionala sa se desfasoare, in continuare, dar cu privire la care a cules toate probele necesare dovedirii faptelor penale comise de inculpat, in mod obisnuit. Totodata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului defineste provocarea ca fiind

situatia in care agentii implicati, membri ai fortelor de ordine sau persoane care intervin, la cererea acestora, nu se limiteaza la a examina, intr-un mod strict pasiv, activitatea infractionala, ci exercita asupra persoanei cercetate sau urmarite penal o influenta de natura sa o instige sa comita o infractiune pe care, altfel, nu ar fi comis-o (Hotararea Marii Camere in cauza Ramanauskas impotriva Lituaniei, pct.55). (...)

Curtea, in majoritate, mai constata ca, la perchezitia domiciliara efectuata in imobilul inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, situat in satul Ciolpani, comuna Ciolpani, judetul Ilfov, a fost gasit si ridicat, in baza procesului-verbal de perchezitie domiciliara din data de 6.IX.2015, intocmit de procuror (filele 458-464, volumul IX, dosar de urmarire penala), dispozitivul gen smartphone marca „Xcomm”, cu inscriptia „The Swiss Secure Communication Network”.

Are in vedere declaratiile coinculpatului Popa Bogdan-Cornel, potrivit carora acest dispozitiv era destinat bruiajului interceptarilor convorbirilor telefonice si ambientale din locatia la care inculpatul Oprescu Sorin-Mircea obisnuia sa primeasca mita, astfel ca, in temeiul art.112, alin.1, litera b, Cod penal, va lua masura de siguranta a confiscarii speciale de la inculpatul Oprescu Sorin-Mircea a acestui bun, destinat sa fie folosit la comiterea infractiunii de luare de

mita".

 


CAB ii numara banii iubitei lui Oprescu


Extrem de important este faptul ca in dosarul in care Sorin Oprescu a fost condamnat la 10 ani si 8 luni de inchisoare, judecatorii au dispus si masura confiscarii extinse asupra unor imobile. Imobile care erau dobandite de iubita edilului Sorin Oprescu, Adriana Elena Nica, fara calitate in proces, dar care s-a trezit cu casa pusa sub sechestru, pentru motivul ca imobilul a fost achizitionat cu sume de bani provenite din pretinsele mite (neprobate decat prin declaratii) cerute de Sorin Oprescu prin interpusi.

Cautarile, investigatiile si audierile in cascada nu au fost insa suficiente pentru Curtea de Apel Bucuresti care, in ciuda documentelor depuse care atesta trasabilitatea unor sume de bani, s-a indoit de sinceritatea martorilor audiati, punand sechestru pe casa Adrianei Elena Nica, cu urmatoarea motivatie:


"In ceea ce priveste masura de siguranta a confiscarii extinse a imobilului situat in municipiul Bucuresti, Str. (...), Curtea, in majoritate, retine ca martorul Nica Adriana-Elena, la urmarire penala, pe data de 26.X.2015, a declarat ca, inca de la finalul anului 2011, a inceput o relatie de concubinaj cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, locuind impreuna in imobilul acestuia, din municipiul Bucuresti, Str.(...), ca, de-a lungul anilor, in afara Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti si Universitatii de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti, nu a avut alte locuri de munca si nici nu a desfasurat alte activitati producatoare de venituri, ca venitul sau lunar total, cu mici variatii, raportate la garzile efectuate in spital, este in suma de aproximativ 4.000 lei, ca parintii sai au venituri modeste si nu au avere, ca in perioada anilor 2004-2006 a avut un prieten libanez, ca martorul Ratcovici Gheorghe intentiona sa inchirieze imobilul de pe Str. (...), Bucuresti, astfel ca s-a hotarat sa-l cumpere, pentru a i-l inchiria, urmand sa plateasca ratele bancare, care au fost in suma de 7.800 euro lunar, folosind cota de chirie, in suma de 6.000 euro lunar, insa s-a mai bazat pe suma de aproximativ 250.000 euro, pe care o primise de la prietenul sau libanez in perioada in care au fost impreuna si din care, in anul 2010, si-a cumparat autoturismul marca „Audi” A8, cu suma de 115.000 euro, iar diferenta, in suma de aproximativ 130.000 euro, a imprumutat-o surorii sale, pentru a-si cumpara o locuinta, fiindu-i restituita in anul 2014 sau in anul 2015, apoi a aratat ca, posibil pe data de 3.VI.2014, a incheiat un contract autentic de imprumut cu martorul Paval Dan, pentru suma de 410.000 euro, pe care acesta i-a inmanat-o esalonat, in sume cuprinse intre 4.000 euro si 10.000 euro, in intervalul anilor 2010-2013 si o mica parte in anul 2014, pentru ca avea datorie catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, fara sa cunoasca termenul de restituire al acestui imprumut, ca avea deja un depozit colateral in valoare de aproximativ 440.000 euro, provenit din lichidarea unor depozite anterioare, constituite inainte de anul 2013, dar, cu toate ca avea aceasta suma in depozitul bancar, a incheiat contractul de credit, pentru suma de 400.000 euro, pentru ca i-a fost teama sa nu intre banca in faliment, dupa care a sustinut ca diferenta de pret, de 250.000 euro, a imprumutat-o de la sotii Misaila Teodor, zis „Doru”, si Misaila Ana, care i-a fost remisa, in numerar, in doua transe, cu termen de restituire in anul 2024, platind bancii pe data de 1.X.2013, pe urma a aratat ca sumele de bani virate din conturile bancare ale parintilor sai catre contul sau bancar provin din imprumuturile pe care le-a primit de la martorul Paval Dan si de la sotii Misaila Teodor si Misaila Ana, punand la dispozitia parintilor sai numerarul cu care acestia isi alimentau conturile bancare, din care, ulterior, ii virau banii in contul sau bancar, pentru a-si cumpara imobilul si din care a constituit depozitul bancar colateral, ca, in anii 2014 si 2015, si-a creditat conturile bancare cu sume provenind din cota de chirie de 6.000 euro, platita de martorul chirias Ratcovici Gheorghe, in timp ce diferenta in suma de 1.800 euro lunar, pentru rata bancara, o platea din veniturile sale, din economiile parintilor sai, al caror cuantum nu-l cunoaste, si din contributia in numerar, in suma de 2.000 lei-2.500 lei, primita, o data la 2-3 luni, de la sora sa, cand avea nevoie, insa, dupa ce procurorul i-a aratat ca veniturile sale nu au fost folosite in acest scop, a sustinut ca a folosit banii de la prietenul sau libanez, care i-au mai ramas dupa cumpararea autoturismului si imprumutul acordat surorii sale, ca martorul Ratcovici Gheorghe a semnat ambele contracte de inchiriere si ca a primit, lunar, chiria de la acesta, si ca mai locuia in imobilul pe care i l-a inchiriat, atunci cand martorul Ratcovici Gheorghe nu folosea apartamentul (filele 361-370, volumul XIII, dosar de urmarire penala). Se constata, fara dificultate, caracterul incoerent, inconsecvent, contradictoriu si neverosimil al acestei declaratii, prin care martorul incearca o serie de justificari pentru provenienta banilor folositi la cumpararea imobilului. Astfel, apare un neindividualizat prieten libanez, cu care s-a aflat intr-o relatie de concubinaj pe durata a 2 ani, incheiata cu aproximativ 5 ani inainte de inceputul relatiei de concubinaj cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, si din care a ramas cu suma de aproximativ 250.000 euro, pe care a folosit-o la cumpararea unui autoturism de lux si din care si-a imprumutat sora, care i-a restituit datoria dupa imprumutul de la banca. Il mai foloseste, ca justificare, pe martorul Paval Dan, finantatorul ambelor campanii electorale ale inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, pentru functia de primar general. La fond, la termenul de judecata din data de 31.I.2018, martorul Nica Adriana-Elena a aratat ca-si mentine declaratia de la urmarire penala si si-a individualizat concubinul arab, cu prenumele Amir, care i-a remis suma de aproximativ 250.000 euro, fara sa intocmeasca vreun inscris doveditor, avandu-se in vedere relatia de afectiune dintre acestia, si a mai precizat ca era de notorietate imprejurarea ca inculpatul Oprescu Sorin-Mircea isi petrecea Craciunul la Viena, unde l-a insotit, in perioada anilor 2012-2014, insa nu s-au intalnit cu inculpatul Popa Bogdan-Cornel, pe care, de altfel, nici nu-l cunoaste (fila 85, volumul IX, dosar de fond).

Constata ca, prin contractul de vanzare-cumparare, care poarta Incheierea de autentificare nr.685/21.VI.2013 a Biroului Notarului Public Sandina Tabarana, martorul Nica Adriana-Elena a cumparat imobilul situat in municipiul Bucuresti, Str. (...), compus din teren, in suprafata totala de 340,642 m.p., si casa cu trei niveluri (subsol, parter si etaj), in suprafata de 118,9140 m.p., de la vanzatorul S.C. „Eldapo” S.R.L., cu pretul de 600.000 euro, din care suma de 400.000 euro credit bancar, in baza contractului de credit nr.RF35949482301/20.VI.2013, incheiat cu Raiffeisen Bank S.A., iar suma de 200.000 euro va fi platita pana la data de 1.X.2013 (filele 86-89, volumul XXV, dosar de urmarire penala). Prin contractul de credit nr..../20.VI.2013, incheiat cu Raiffeisen Bank S.A., martorul Nica Adriana-Elena a obtinut un imprumut in suma de 400.100 euro, pe perioada de 60 luni, prin urmare pe durata de 5 ani, cu o rata anuala a dobanzii curente fixa, de 5,9% pe an (filele 38-46, volumul II, dosar de apel), care a fost garantat cu un depozit bancar in suma de 440.110 euro, conform contractului de ipoteca mobiliara pe contul de garantie si depozitul constituit in contul de garantie nr.(...)/20.VI.2013, incheiat, pe data de 20.VI.2013, cu aceeasi unitate bancara (filele 47-50, volumul II, dosar de apel). Potrivit declaratiei, cu incheierea de autentificare fara numar, din data de 30.IX.2013 a Biroului Notarului Public Sandina Tabarana, vanzatorul S.C. „Eldapo” S.R.L., prin administrator Popescu Elena, a primit intregul pret al imobilului (filele 162 si 163, volumul XXVI, dosar de urmarire penala).

In apel, a depus contractul de imprumut cu dobanda, cu incheierea de autentificare nr..../5.IX.2013 a Biroului Notarial Enoae Rodica, incheiat cu Misaila Teodor si Misaila Ana, in calitate de imprumutatori, prin care martorul a imprumutat suma de 250.000 euro, pe termen de 7 ani, cu scadenta la data de 10.IX.2020 (filele 52-55, volumul II, dosar de apel), precum si contactul de imprumut, cu Incheierea de autentificare nr..../3.VI.2014 a Biroului Individual Notarial Vasilescu Bogdan, incheiat cu Paval Dan, in calitate de imprumutator, de la care a primit, in numerar, suma de 410.000 euro, cu scadenta la data de 3.VI.2024 (fila 51, volumul II, dosar de apel).

Martorul nu a fost in masura sa ofere organelor judiciare o explicatie plauzibila cu privire la accesarea unui credit bancar in suma de 400.100 euro, purtator de dobanda bancara, in conditiile in care avea deja un depozit bancar in suma de 440.110 euro. Totodata, Curtea nu poate avea in vedere contractul de imprumut din data de 3.VI.2014, pentru suma de 410.000 euro, incheiat cu imprumutatorul Paval Dan, intrucat, pe de o parte, suma de 200.000 euro, reprezentand restul pretului catre vanzatorul imobilului, a fost platita pe data de 30.IX.2013, astfel ca un asemenea imprumut, dupa 8 luni de la plata restului de pret, nu se mai justifica, decat pentru alte scopuri, iar, pe de alta parte, martorul Paval Dan nu prezinta suficienta credibilitate, fiind un apropiat al inculpatului Oprescu Sorin-Mircea.

Mai constata ca martorul Nica Adriana-Elena, in calitate de locator, a inchiriat martorului Ratcovici Gheorghe, in calitate de locatar, imobilul situat in mun. Bucuresti, Str. (...), cu o cota de chirie in suma de 6.000 euro lunar, pe durata

1.VII.2014-31.XII.2014, potrivit contractului de inchiriere din data de 1.VII.2014, inregistrat la Administratia Sector V a Finantelor publice, sub nr.96.261/4.VII.2014, in fotocopie (filele 295 si 296, volumul XIII, dosar de urmarire penala), si, apoi, pe perioada 1.I.2015- 31.XII.2015, conform contractului de inchiriere din data de 1.I.2015, inregistrat la Administratia Sector V a Finantelor Publice, sub nr.23.382/12.II.2015, in fotocopie (filele 293 si 294, volumul XIII, dosar de urmarire penala). Insa, la urmarirea penala, pe data de 20.X.2015, martorul Ratcovici Gheorghe, medic, a aratat ca il cunoaste pe inculpatul Oprescu Sorin-Mircea inca din Facultatea de Medicina, iar pe martorul Nica Adriana-Elena l-a cunoscut, prin intermediul fratelui inculpatului, abia in anul in curs, 2015, si ca a scris si semnat doar contractul de inchiriere nr.96.261/4.VII.2014, pe care l-a incheiat cu martorul, fiindu-i adus de o persoana, venita din partea inculpatului Oprescu Sorin-Mircea, pentru a desfasura, impreuna cu martorul Nica Adriana-Elena, in spatiul respectiv, un proiect de activitati medicale, care nu a mai avut loc si nici nu a platit vreodata suma de 6.000 euro lunar, cu titlu de chirie, in timp ce despre contractul nr.23.382/12.II.2015, incheiat cu acelasi martor, nu are nici un fel de cunostinta, nefiind scris si semnat de acesta (filele 289-292, volumul XIII, dosar de urmarire penala).

De asemenea, la urmarirea penala, pe data de 26.X.2015, au fost audiati parintii martorului Nica Adriana-Elena. Astfel, martorul Nica Vasile a aratat ca, din cate-si aminteste, in luna iunie a anului 2013, fiica sa a imprumutat de la martorul Paval Dan suma de 600.000 euro, pe care fiica acestora le-a remis-o in lei, in mai multe transe, depuse in depozite bancare, separat de sotia sa, si ca au alimentat contul bancar al fiicei acestora, prin depuneri in numerar, pana in anul 2014 (filele 371-374, volumul XIII, dosar de urmarire penala), iar martorul Nica Georgeta a sustinut in mod similar si a mai adaugat ca numerarul pe care-l depuneau in contul bancar al fiicei acestora provenea din economiile personale si de la parintii sai (filele 375-378, volumul XIII, dosar de urmarire penala), in conditiile in care martorul Nica Adriana-Elena, fiica acestora, declarase, intr-un mod neinteligibil si inexplicabil, ca aceasta le punea la dispozitia parintilor sai numerarul imprumutat de la martorul Paval Dan si de la sotii Misaila Teodor si Misaila Ana, cu care acestia isi alimentau conturile bancare, din care, ulterior, ii virau banii in contul sau bancar, pentru a-si cumpara imobilul. Din aceste probe, rezulta ca inscrisurile intocmite, operatiunile privind circulatia in numerar a unor sume de bani si circuitul bancar, in care erau implicati parintii martorului Nica Adriana-Elena, al carui motiv nu a fost explicat, nu sunt in masura sa atribuie o provenienta licita sumelor folosite de martor la cumpararea imobilului, ci, dimpotriva, fac dovada executarii unor actiuni pentru pierderea naturii reale a banilor folositi, prin crearea de datorii fictive si de circuite banesti, bancare sau in numerar, nefiresti. In realitate, dincolo de argumentele complicate si lipsite de coerenta oferite, martorul, aflat, de o perioada de aproximativ doi ani fata de momentul cumpararii imobilului, intr-o relatie de concubinaj cu inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, primar general corupt, a primit banii, de proveninta infractionala, de la acesta, pentru a plati pretul unei locuinte, pe care, in conditii obisnuite, de cinste si de transparenta, nu si-o putea permite.

De asemenea, Curtea, in majoritate, are in vedere raportul privind rezultatul investigatiei financiare, intocmit de Directia Nationala Anticoruptie - Sectia de combatere a coruptiei (filele 2-40, volumul XI, dosar de urmarire penala), prin care s-a stabilit ca, in cazul martorului Nica Adriana-Elena, diferentele dintre veniturile licite declarate catre institutiile fiscale si sumele de bani detinute si transferate, precum si bunurile tranzactionate sunt in sume de 1.730.102,83 lei, pentru anul 2013, de 490.003,7 lei, pentru anul 2014, si de 201.790,28 lei, pentru anul 2015, ceea ce inseamna o valoare insumata de 2.421.896,81 lei, care nu are nici o justificare licita.

Prin acelasi raport privind rezultatul investigatiei financiare, intocmit de catre organele de urmarire penala, s-a stabilit ca, in ceea ce-l priveste pe inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, diferentele dintre veniturile declarate autoritatilor fiscale si veniturile reale sunt in sume de 568.659 lei, pentru anul 2012, de 422.034,8 lei, pentru anul 2013, de 253.750,2 lei, pentru anul 2014, si de 20.087,8 lei, pentru anul 2015, ceea ce inseamna ca diferenta dintre veniturile licite si valorile dobandite, pentru perioada anilor 2012-2015, este in suma de 1.264.531,8 lei, care nu este justificata licit. Curtea, in majoritate, constata ca organele de urmarire penala s-au sesizat din oficiu cu privire la modul de finantare a campaniei electorale din anul 2012, pentru functia de primar general, desfasurata de inculpatul Oprescu Sorin-Mircea, astfel ca nu va avea in vedere suma de 522.000 lei, cu titlu de donatii in acest scop. Prin urmare, diferenta dintre veniturile licite si veniturile reale ale inculpatului, in perioada anilor 2012-2015, este in suma de 742.531,8 lei, pentru care nu exista justificare licita.

Ca atare, Curtea, in majoritate, constata ca inculpatul Oprescu Sorin-Mircea si martorul Nica Adriana-Elena au realizat, in perioada anilor 2012-2015, venituri nejustificate in suma totala de 3.164.428,61 lei, din care suma de 600.000 euro, adica suma de 2.692.200 lei, la cursul B.N.R., de 4,487 lei pentru 1 euro, in luna iunie a anului 2013, a fost folosita la cumpararea imobilului situat in municipiul Bucuresti, Str. (...). Diferenta, in suma de 472.228,61 lei, va fi avuta in vedere in ceea ce priveste masura asiguratorie".


*Cititi aici Decizia Curtii de Apel Bucuresti in dosarul privindu-l pe Sorin Oprescu

Comentarii

# DODI date 15 mai 2022 20:01 +74

Veninul acestor magistrate ”cu păianjeni” (în diferitele lor locații unde nu pătrunde prea des soarele!) și după care nu se uită pe stradă nici măcar măturătorii șomeri din sectorul 1 este singura concluzie pe care o poți desprinde din tirada din zicerile acestor ofuscate, care confundă justiția cu propria ogradă sau, în cel mai bun caz, cu ”indicațili” securității de rit nou. Altă explicație logică și legică nu rezultă.

# M date 15 mai 2022 20:24 0

Aceiasi judecatoare care le-a executat pe Ioana Basesci si Udrea...lucrurile sunt clare omul sistemului adica cel cu biletee roz. Dumnezeu va avea grija de fiecare dupa faptele facute pe timpul vieti. Asa facea si nenorocita de Camelia Bogdan a crezut ca va stapani lumea...

# Gica contra sistemului date 15 mai 2022 22:28 +7

Stimați redactori, dragi postaci, hoții din Ro nu pot fi condamnați cu toate probele pe masa, pentru ca existenta unor paradisuri fiscale unde banditii au conturile în care au primit șpagă fac imposibil închiderea cercului în probațiune. Și atunci trebuie sa intervină raționamentul magistratului. Adica poșetele lui Udrea, de mii de euro, opulenta traiului lui Oprescu și clinica medicala a lui fi-su, pot fi probe indirecte ale șpăgilor primite, ca doar nu au apărut din spuma Marii Negre. Altfel aplicam dictonul Fiat justiția pereat mundus, adică Udrea libera, Oprescu, nevinovat, ca ei "este" băieți deștepți și au știut sa ascundă bine furaciunea încât nu a putut fi probata de Justiție. Dar opulenta de unde? Din salariu de bugetari? Chiar ne pot prosti pe toți? Altfel va ieși mulțimea cu furcile sa facă dreptate.

# Badass date 15 mai 2022 23:07 +4

363 de pagini motivarea....O fosta judecatoare ICCJ mi-a spus o data: " Cu cat hotararea judecatoreasca este mai stufoasa, cu atat mai mult aceasta este ilegala". App...Noul Babilon a cazut deja....pentru cei care inca nu au aflat sau nu li s-a spus:)

# maxtor date 16 mai 2022 01:11 0

"o critica la gramatica pe"- de obicei Consiliul Legislativ IN AVIZ critica gramatical proiectele de legi, oricare ar fi ele.....bineinteles ca 353 de pagini-au raspunderea ca au trimis oameni la pushcarie -si atat i-a taiat capu' sa scrie!(am aflat de pe g4media (!) ca motivarea la "colectiva" are 1093 de pagini, condamnarile e mai multe).

# santinela date 16 mai 2022 07:35 0

Asa au invatat TUTELE astea doua ca se face o motivare la scolile pe care le-au facut sau nu le-au facut,mai degraba ! Urite urmase ale Liviei Stanciu si Tarcea !

# Dreptate pt prosti date 16 mai 2022 10:14 +1

Au dreptate judecatoarele...am fost acu 15 ani la puscariasul asta macelar si m a tinut la usa pana nu i am dat....

# Goargăș date 16 mai 2022 17:34 0

În primul rând, îi felicit pe bucureșteni, proști grămadă, care au ales numai primari, unu' și unu'. Păi când acest individ a spus că ,,pulimea" adică alegătorii, sunt așa cum sunt, ce ar mai fi de zis? Pe de altă parte ,,ofuscatele" vin cu motivații subiective, de doi bani. Doamne, de ce ți-ai întors fața de la români?

# Mihai Andres date 19 mai 2022 13:33 0

Acum hai sa fim seriosi. Din salariul de primar si un weekend la Mamaia e greu de susținut si asta in condițiile in care mananci la pachet. Dar, una e una, alta e alta. Cum e probata luarea de mita? Doar prin simpla existența a unor sume?! Stupid!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 4.07.2022 – Codrut Olaru s-a decis

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva