24 octombrie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MUSAMALIZAREA DIN COTET – Sesiunea toamna-iarna a Consiliului Superior al Magistraturii a inceput cu un nou scandal. Judecatorii Mihai Balan, Bogdan Mateescu, Andrea Chis si Simona Marcu au incercat sa tergiverseze adoptarea raportului in care reprezentantii societatii civile in CSM, Victor Alistar si Romeu Chelariu, dezvaluie incalcarea legii. Gaselnita: erorile materiale din raport (Video)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

20 septembrie 2020 12:36
Vizualizari: 3889

Unii membri ai CSM tin cu tot dinadinsul ca institutia din care fac parte sa isi pastreze prostul renume de Cotetul Superior al Magistraturii.



Cel mai recent astfel de incident a avut loc in prima sedinta a Plenului CSM de dupa vacanta judecatoreasca, cea de joi, 10 septembrie 2020, cand judecatorii Mihai Balan (foto 2 dreapta), Bogdan Mateescu (foto 2 stanga), Andrea Chis (foto 2 centru) si Simona Marcu s-au coalizat impotriva reprezentantilor societatii civile Victor Alistar (foto 1 dreapta) si Romeu Chelariu (foto dreapta). Totul a pornit de la un raport intocmit de catre Alistar si Chelariu dupa consultarea organizatiilor societatii civile cu privire la propunerile acestora, astfel incat CSM sa imbunatateasca activitatea institutiilor din sistemul judiciar in raport cu societatea.

Este vorba despre un raport aferent trimestrului al doilea din 2020 (lunile aprilie-iunie), impus de catre art. 54 alin. 6 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Mai precis, un raport care dezvaluie o serie de incalcari ale legii, prin atitudinea sfidatoare a unor instante fata de justitiabili, acestia plangandu-se ca le-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil. Un raport in care se devoaleaza probleme serioase inclusiv la nivelul CSM, acolo unde transparenta a devenit un principiu total necunoscut membrilor Consiliului.


Iata mai intai textul legal:


(6) Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanti ai societatii civile, nu participa la sedintele sectiilor pentru judecatori, respectiv pentru procurori si au urmatoarele indatoriri specifice:

a) asigura informarea constanta a organizatiilor societatii civile cu privire la lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii;

b) realizeaza consultarea organizatiilor societatii civile cu privire la propunerile si sugestiile acestora privind demersurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pentru imbunatatirea activitatii institutiilor judiciare ca serviciu public aflat in slujba societatii, intocmind in acest sens un raport trimestrial de analiza si sinteza a propunerilor, pe care il transmit plenului sau sectiilor, dupa caz, pentru analiza si decizie;

c) monitorizeaza respectarea obligatiilor Consiliului Superior al Magistraturii, de transparenta, de asigurare a accesului publicului la informatii si solutionare a petitiilor in raport cu societatea civila, si intocmesc un raport anual pe care il publica pe pagina de internet a Consiliului”.


Halucinant: membrii CSM merg pe compromisuri


Revenind la situatia din 10 septembrie 2020, prima sedinta a Plenului CSM dupa terminarea vacantei, trebuie sa spunem ca judecatorii Balan, Mateescu, Chis si Marcu au tinut mortis ca raportul sa se intoarca la comisia de specialitate, din doua motive: pentru ca nu ar fi fost respectata procedura si din cauza existentei unor erori materiale. In plus, Andrea Chis a dat de inteles ca astfel de rapoarte nici macar n-ar trebui facute publice.

In replica, Alistar si Chelariu le-au explicat acestora ca procedura fusese respectata, erorile materiale puteau fi indreptate chiar atunci, in sedinta Plenului, iar necesitatea publicarii este evidenta, din moment ce raportul trateaza o problema de evident interes public. Reprezentantilor societatii civile li s-au alaturat judecatoarele Evelina Oprina si Gabriela Baltag, aceasta din urma sugerand chiar atitudinea dictatoriala a celor care s-au opus publicarii raportului: „Nici macar comunismul nu a acceptat unanimitatile pana la capat. Si acolo mai erau unul, doi, trei care votau altfel. Spre ce ne indreptam? Va ganditi cu totii?

In cele din urma solutia a fost una de compromis, dupa ce chiar judecatoarea ICCJ Simona Marcu a cerut un compromis. Mai exact, Plenul CSM a luat de continutul raportului, insa a decis remedierea erorilor materiale acestea urmand sa fie discutate intr-o comisie CSM.

Incheiem precizand ca reactia anumitor membri ai CSM la adresa celor doi reprezentanti a societatii civile este una cel putin ciudata. Si ne intrebam daca nu cumva are legatura cu pozitionarea corecta a reprezentantilor societatii civile in CSM. In acest sens amintim ca Victor Alistar a intrat deja in colimatorul aripii „CSMargareta” din Consiliu inca din aprilie, cand s-a revoltat impotriva intarzierilor in redactarea hotararilor judecatoresti, sub pretextul starii de urgenta (click aici pentru a citi), iar mai apoi in vara, dupa ce acelasi Alistar a anuntat dezvaluiri privind neregulile din Consiliul Superior al Magistraturii (detalii aici si aici).


Iata minuta CSM:


Raportul privind consultarea organizatiilor societatii civile cu privire la propunerile si sugestiile acestora privind demersurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru imbunatatirea activitatii institutiilor judiciare,ca serviciu public aflat in slujba societatii pentru trimestrul II 2020.

Solutie

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de continutul Raportului mentionat, cu observatiile formulate in sedinta si a constatat necesitatea remedierii erorilor materiale strecurate in cuprinsul acestuia, aspectele din raportul rectificat urmand a fi analizate in cadrul Comisiei de specialitate”.


Redam discutia privind raportul reprezentantilor societatii civile (vezi video la final):


Mihai Balan: Referitor la acest raport: cred ca din eroare se afla acum pe rolul Plenului. Porivit dispozitiilor legale (art. 54 alin. 6 lit. b din Legea 317/2004), reprezentantii societatii civile intocmesc un raport trimestrial in care ne prezinta sugestiile, propunerile organizatiilor societatii civile cu care au avut intalniri, pentru imbunatatirea activitatii institutiilor judiciare.

In prezentul raport, in schimb, nu se gasesc astfel de informatii. Probabil ca, asa cum se arata in preambul, din cauza starii de urgenta si, pe urma, de alerta, nu au avut loc astfel de intalniri. Sunt prezente alte tipuri de informatii: doua. Primul tip de informatii se refera la modul de solutionare a unor petitii. Acesta trebuie cuprins intr-un alt raport (de la litera c) din acelasi text legal – raportul acela anual). Si (n.r. al doilea tip de informatii:) informatii referitoare la activitatea curenta a membrilor societatii civile in CSM, care nu trebuie cuprinse in niciun raport din textul de lege invocat anterior. Motiv pentru care eu solicit sa scoatem de pe rol acest raport si sa il restituim. Daca nu au existat intalniri, nu au existat propuneri, nu e nicio problema (deci nu in asta consta); numai ca raportul trebuie sa contina doar aceste informatii, din punctul meu de vedere.

Nicoleta Tint: O singura observatie: raportul se afla pe Plen, pentru ca asa este textul legii. Continutul raportului face obiectul analizei de astazi, din aceasta sedinta. Pentru ca ati inceput spunand ca este din eroare pe Plenul...

Mihai Balan: Nu; eu m-am gandit ca a fost inaintat din eroare, dar nu de ce se afla acum pe rolul Plenului.

Nicoleta Tint: Aha – am inteles. Domnul Alistar, ati ridicat mana.

Victor Alistar: Da. Pe interventia colegului nostru: raportul este prezentat Plenului, pentru ca este modalitatea prin care se prezinta Consiliului – este singura formula pe care o avem. Continutul lui tine de ce s-a intamplat in perioada de referinta. Poate exista si un raport in care sa spunem ca, iacata, nu au fost intalniri, insa trebuie informat Plenul. Nu continutul este cel care determina daca raportul intra sau nu pe Plen, ci ceea ce stabileste legea. Din punctul meu de vedere, nu a fost pus din eroare pe Plen, ci pentru ca trebuia sa fie pe Plen.

Cu privire la continutul lui: noi am avut discutii in momentul in care s-a pus in aplicare modificarea legislativa si s-a mers pe ideea ca el nu face obiectul unei aprobari sau neaprobari din partea Plenului, ci face obiectul unei informari a Consiliului cu privire la respectivele date. Motiv pentru care si sub acest aspect nu vad in ce cadru am putea sa stabilim daca el trebuie sau nu trebuie pe Plen, atata vreme cat continutul se analizeaza tocmai pentru a imbunatati, daca este ceva de imbunatatit, si atat.

Andrea Chis: Strict procedural, Victor, sa stii ca iti reamintesc ca s-au restituit rapoarte de pe Plen. Adica nu ale voastre; in alte situatii. Adica apropo de [faptul ca] nu putem cenzura continutul si substanta este doar de informare. Vorbesc de rapoarte pe proiecte internationale. Deci nu este ceva nemaiauzit. Daca nu esti de acord, pana la urma s-au restituit, daca tu spui ca nu acopera...

Victor Alistar: De acord cu tine, Andrea. Dar acelea erau supuse sau nu aprobarii Plenului?

Andrea Chis: Pai, nu erau supuse aprobarii nici acelea. Erau doar pentru informare, Victor – e aceeasi situatie.

Mihai Balan: Stimati colegi si colegi din societatea civila, interventia mea nu s-a vrut sa fie o polemica, ci pur si simplu trebuie sa respectam dispozitiile legale. Eu insist: continutul acestui raport determina inaintarea lui catre Plen si catre sectii, pentru ca spune chiar legea (n.r. art. 54, alin. 6, lit. b din Legea 317/2004): 'pe care il transmit Plenului sau sectiilor, dupa caz, pentru analiza si decizie'. Deci in functie de continutul lui. Si raportul nu trebuie sa cuprinda altceva decat acele propuneri sau sugestii ale organizatiilor societatii civile care au fost inaintate celor doi membri, colegii nostri, in Consiliu. Nu alte informatii. Nici noi nu facem un raport, de exemplu, referitor la activitatea noastra, pe care sa il prezentam spre informare trimestrial Plenului sau Sectiei de judecatori, respectiv de procurori. In sensul acesta a fost interventia mea – nu vizeaza altceva.

Romeu Chelariu: Raportul prezentat Plenului este un demers legal si are izvorul in Legea 317, care organizeaza activitatea CSM-ului. Cu alte cuvinte: nu cred ca in alta parte trebuie sa trimitem acest raport decat aici, in Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

S-a aratat faptul ca acest continut al raportului are in vedere etapa pe care am parcurs-o: starea de urgenta, starea de alerta. Si au fost niste demersuri probabil mai putine decat in celelalte rapoarte pe care le-am prezentat de asemenea pe Plen. Cat priveste solutionarea de petitii de care se vorbeste in continutul raportului, este vorba de petitii adresate CSM-ului si noua – deci, cu alte cuvinte, care cuprind propuneri si sugestii pentru CSM. Exact asa cum are in vedere legiuitorul.

Si ultima chestiune: vreau sa va mai spun ca au fost rapoarte care pana acum au fost prezentate si nu au fost discutii. Nu stiu ce s-a intamplat de la ultimul plen si pana acum, de a se initia si a se aduce in discutie asemenea elemente. Multumesc.

Simona Marcu: Eu nu-mi propun sa fac discutii pe fond. Eu am identificat cel putin o eroare materiala. La punctul d), s-a consemnat ca cei doi membri alesi au participat la toate lucrarile Plenului, comisiilor de specialitate. Or, eu, cel putin, pe comisia pe care o coordonez, am identificat trei situatii (si doar atat, in viteza, cat am reusit sa analizez pentru perioada aprilie-iunie), in care un membru al societatii civile a lipsit. Si aceasta situatie vizeaza doar Comisia 1; nu stiu care este situatia pe celelalte doua comisii. Adica imi inchipui ca aceste date, care reflecta constatari obiective, ar trebui sa fie indreptate in cuprinsul raportului.

De asemenea, poate ar trebui sa ne gandim, sa analizam intr-o comisie daca chestiunile care au constituit subiect de discutii si au fost transate la nivelul comisiilor mai pot fi reluate in cuprinsul acestui raport si in modul in care s-a facut. Adica s-a mentionat, de exemplu, la litera e), ca avem dispozitii legale imperative de transparenta cu privire la ceea ce am decis noi legat de minutele comisiilor. Or, noi in comisii am hotarat altceva: ca lucrarile comisiilor nu sunt publice si ca minutele se vor publica in maniera in care am convenit-o.

Totodata, cu privire la solicitarea de inregistrare a sedintelor comisiilor, acest lucru este un fapt – a fost acceptat si sedintele comisiilor se inregistreaza la momentul la care vorbim.

Mihai Balan: Eu nu am mai intrat pe fond. Asa, mai este o eroare materiala: la punctul b), cand spune ca referitor la Comisia 2 din 27 iulie, s-a hotarat cu majoritate scoaterea de pe rol a unei lucrari si transmiterea la Serviciul de relatii cu publicul si pe urma se spune ca, de asemenea, s-a exprimat si opinia majoritara... Era clar: 'opinia minoritara'. E o eroare materiala. Dar nu acesta era sensul si nu e o critica adusa membrilor societatii civile pentru ca nu au avut intalniri cu organizatiile. Este logic: este o situatie in care ne-am aflat cu totii. Am spus doar ca in aceasta situatie, in care n-au avut loc astfel de intalniri si nu exista propuneri sau sugestii din partea organizatiilor, nu trebuia inaintat un astfel de raport Plenului, pentru ca nu contine informatiile strict prevazute de lege. Atat.

Gabriela Baltag: Banuiesc ca absenta unuia dintre membrii societatii civile la vreo comisie cu siguranta s-a datorat concediului de odihna. Nu stiu sa lipseasca vreunul dintre colegi, sa fie in Consiliu si sa nu participe. Cam toata lumea a participat totdeauna. Doar daca am fost in concedii de odihna. Marturisesc ca eu nu urmaresc sa vad si nu fac o statistica in sensul asta, dar nu stiu sa lipseasca intentionat cineva.

Raportul acesta nu aduce un element de noutate. E bine ca am acceptat astazi sa discutam in amanunt despre ce se scrie la fiecare punct. Eu cred ca asta este rolul societatii civile: de a respecta dispozitia legala. Nu gasesc ca ar trebui scos. Nu este nimic in neregula. Asa cum a spus si domnul Chelariu, se respecta dispozitia din Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Daca ar fi fost asa, trebuia sa nu primim nici celelalte rapoarte. Dar stim foarte bine ca asta este situatia.

Iar privind transparenta: este adevarat ca societatea civila vorbeste ca prevederea legala nu este transpusa intocmai in Consiliu – despre asta vorbim. Si au existat, intr-adevar, opinii majoritare, dar si opinii minoritare, opiniile minoritare neavand incotro, acceptand, sigur, opinia majoritara. Despre asta este vorba. Nu inseamna ca nu putem sa acceptam ce s-a consemnat aici si sa acceptam ca ceea ce e in lege nu intotdeauna e si in realitate.

Victor Alistar: Sigur: se vor face corecturile de erori materiale, cu exceptia situatiilor in care s-au aflat in concediu de odihna, pentru ca realitatea obiectiva este ca ori au fost, ori n-au fost. Daca n-au fost, daca a fost justificat. Si da: minoritar, majoritar. In ceea ce priveste conceptul de 'societate civila', el nu se refera doar la organizatiile societatii civile (adica la forma organizata), ci si la grupuri neorganizate, ca si la indivizi, cetateni. Adica sunt persoane din afara sistemului judiciar care se adreseaza Consiliului pe diferite chestiuni. De aceea, avem si aceste aspecte. Nu reducem conceptul de 'societate civila' doar la ONG-uri. Este mai larg si este orice fel de interactiune, orice fel de sugestie care vine.

Cu privire la faptul daca continutul e multumitor sau nemultumitor: este punctul de vedere al nostru, al celor doi membri, reprezentanti ai societatii civile, pe care il punem pe masa, cu care se poate agrea in tot sau in parte sau sa fie un dezacord in tot. Asta este cu totul altceva. Dar si eu sunt de acord ca acolo unde sunt eventuale erori materiale, la momentul la care se va publica (si sa retinem si in procesul-verbal), urmeaza a se publica si cu respectivele corecturi, ca asa e firesc. Dar cu privire la continut si la recomandarile de acolo: sigur – s-a stabilit intr-o comisie: noi, ce spunem, sa ne adresam Consiliului, Consiliul fiind Plen si sectii. Comisiile au rol pregatitor. Ele, in sinea lor, nu au un rol decizional definitiv. De aceea, raportul (asa inteleg ca a gandit legiuitorul cand a propus aceste amendamente) trebuie sa ajunga intr-o zona decizionala, care sunt sectiile sau – evident – Plenul (el este forul suprem in Consiliu). Astea erau precizarile pe care vream sa le fac. Sunt elemente de continut care nu plac? Este perceptia si rolul nostru sa le punem pe masa.

Mihai Balan: Vreau sa fiu bine inteles: nu ma refer la continut, nu am criticat continutul, nu spun ca este bine sau nu este bine. Este parerea societatii civile asupra unor aspecte din activitatea Consiliului. Fiecare avem parerea proprie, dar trebuie sa subliniez inca o data: textul de lege prevede ca acest raport trimestrial se refera la consultarea organizatiilor societatii civile cu privire la propunerile si sugestiile acestora privind demersurile necesare la nivelul CSM, pentru imbunatatirea activitatii institutiilor judiciare, ca serviciu public aflat in slujba societatii. (Am reprodus din lege.) Nimic altceva.

Referitor la petitii, e litera c) din acelasi text de lege, care spune ca reprezentantii societatii civile monitorizeaza respectarea obligatiei CSM de transparenta, de asigurare a accesului publicului la informatii si solutionarea petitiilor in raport cu societatea civila si intocmesc un raport anual, pe care il publica pe pagina de Internet a CSM. Deci nici macar nu mai trebuie sa vina in Plen.

Era o chestiune doar de ce trebuie sa contina un raport si de ce trebuie sau nu trebuie sa il avem la un moment dat pe rolul Plenului sau al sectiilor. Noi, in mod normal, raportul de la litera b) ar fi trebuit sa contina aceste propuneri, pe care sa le analizam la nivel de Plen sau la nivel de sectii – depinde de propuneri. Necontinand astfel de informatii, nu am contestat veridicitatea sau temeinicia celorlalte mentiuni. Sunt opinia societatii civile, dar nu trebuie cuprinse in acest raport. Si atat. Si va rog sa puneti pe buletinul de vot.

Bogdan Mateescu: Poate ne gandim daca nu cumva aceste rapoarte – pe care le intocmesc, in baza unui text legal, reprezentantii societatii civile, membri ai CSM – sa fie obiectul unor discutii prealabile in comisii. Pentru ca eu nu cred ca legiuitorul a urmarit un soi de rechizitoriu (nu e cazul, dar vreau sa va spun printr-un rationament ad absurdum) care sa ramana fara niciun efect. O informare cu anumite chestiuni factual corecte sau gresite care sa ramana in aer si sa nu aiba niciun fel de consecinte.

Eu am vazut aceasta obligatie in urmatorul sens: reprezentantii societatii civile, daca constata dificultati, deficiente in activitatea de solutionare a petitiilor pe o ipoteza sau in ceea ce priveste transparenta, Consiliul va trebui sa le analizeze si sa le dea si un raspuns: sunt sau nu sunt? N-as vrea sa ramana in aer o situatie de acest tip. Aceasta pe de o parte.

Pe de alta parte, as vrea sa subscriu opiniei colegului Mihai Balan de scoatere a acestui raport de pe rolul Plenului. Eventual, de a fi pus pe ordinea de zi a unei comisii, pentru a analiza in mod concret continutul (daca acesta vizeaza ipotezele legale sau le depaseste) si daca ajungem la o concluzie sau alta, sa analizam si aspectele factuale. Pentru ca cel putin una dintre ele (corect surprinsa si de doamna judecator Marcu) este, din punctul meu de vedere, gresita. Si n-as vrea sa dezvoltam aici, cum s-a mai intamplat, sa se paraseasca sedintele comisiei de catre unul sau altul, illo tempore, in acest CSM sau in altul (de exemplu). De aceea, subscriu si va solicit si eu buletin de vot pentru scoaterea de pe rol a acestui punct.

Victor Alistar: Daca este sa discutam despre continut, atunci sa discutam despre continut per largul sau, si nu doar daca are sau nu are niste erori materiale. In acest raport, este trecuta o situatie in care un justitiabil ne spune ca pe perioada COVID a avut o situatie, nu a inteles foarte clar o procedura. Era o informare ca atare si am transmis-o pentru a vedea: avem de imbunatatit comunicarea publica, de explicat mai bine justitiabililor? Pentru ca, in sine, ce sustinea acolo, punctul meu de vedere este ca nu era neaparat sustinut. Dar era o problema a unui beneficiar al serviciului public in raport cu serviciul public.

De asemenea, in ceea ce priveste chestiunile legate de zona de transparenta, asta tine de un raport de monitorizare. Un raport de monitorizare nu poate, intr-o societate democratica (daca legiuitorul a gandit ca atare), sa fie cenzurat prin niciun fel de mecanism. A: ca pot sa fiu de acord cu respectivele concluzii, ca pot sa am de la acele concluzii niste decizii de imbunatatire sau sa constat ca nu e necesar este cu totul altceva. Dar un raport de monitorizare nu poate fi cenzurat. Si faptul ca se scoate sau nu se scoate de pe rolul Plenului... Nu cred ca s-a gandit legiuitorul ca daca in raportul respectiv exista niste elemente care semnaleaza nevoi de imbunatatire cu privire la activitatea Consiliului, a sectiilor, s-ar supune la vot, pentru ca stim foarte bine: Consiliul este format din 16 membri alesi (membri ai sectiilor), doi membri ai societatii civile si trei membri de drept. Deci o atare ipoteza ar scoate din logica ca acesta este doar un raport de monitorizare. Ar exclude prin el insusi posibilitatea de a valida o critica care duce la imbunatatire. Nu cred ca este o decizie inteleapta si cred ca intr-o societate democratica, o autoritate publica trebuie sa ia in sensul valid aceste principii ale transparentei, ale cooperarii intre componentele Consiliului.

Veti aprecia fiecare, dar am vrut sa mentionez ca nu simt ca este o decizie corecta, inteleapta si justa sa trecem la cenzurarea rapoartelor de monitorizare. Sa trecem la a le discuta este o chestiune. Sa trecem la a le scoate complet din orice fel de analiza e o cu totul alta chestiune. Ma opun acestei solicitari.

Bogdan Mateescu: O singura precizare, ca sa nu fie lumea in eroare si sa intelegem cu totii: suntem 19 membri in Consiliul Superior al Magistraturii, nu 21.

Mihai Balan: Scoaterea de pe rol a acestui raport nu reprezinta o cenzurare. Sugestiile, propunerile sau orice nemultumire pe care membrii societatii civile au dorit s-o comunice Consiliului s-a realizat. De altfel, si in cuprinsul raportului vedem ca s-au adresat comisiilor. S-au analizat aceste lucruri, se vor analiza si in continuare. Este vorba doar de procedura in care ne aflam si de raportul care este supus analizei Plenului. Atat.

Victor Alistar: Daca ar fi real ca s-au analizat si s-au solutionat, atunci ar fi in regula. A fost o solicitare a noastra, spre exemplu, cu privire la prevederile art. 29 care a fost solutionata pe o comisie. Solicitarea in sine viza aspecte de regulament. Regulamentul e de competenta Plenului. Dar nu vreau sa intram acum pe o analiza. Sunt de acord sa le discutam eventual in comisii, dar nu pentru a le da o solutie neaparat acolo, ci pentru a vedea ce se poate imbunatati, daca se poate imbunatati.

Romeu Chelariu: Referitor la scoaterea de pe ordinea de zi: la inceputul sedintei, s-a adoptat ordinea de zi prin vot si am fost de acord cu aceasta structura a ordinii de zi. Noi am respectat prevederile legii organice (n.r. Legea 317/2004) si am transmis Plenului acest raport, cum spune textual legea. Nu vad ce motive ar fi pentru a fi scos de pe ordinea de zi acest raport si in ce maniera motivam acest lucru.

Simona Marcu: Eu as propune o solutie de compromis. Intr-adevar: nu cred ca mesajul care ar trebui sa se degaje in urma acestor discutii ar fi acela ca incercam cumva sa afectam libertatea de exprimare a reprezentantilor societatii civile sau ca am avea vreo problema cu tot ceea ce tine de transparenta institutionala. Dimpotriva: cred ca (si aici mi se pare ca domnul Alistar a fost de acord) exista unele erori materiale care ar putea fi indreptate si eu va propun sa amanam acest raport pentru o viitoare sedinta a Plenului, sa dam posibilitatea colegilor nostri, reprezentantii societatii civile, sa faca aceste corecturi si sa reluam discutiile la o alta data.

Andrea Chis: Eu as fi de acord, Simona, cu propunerea ta si este de bun-simt, dar cred ca in cazul altor rapoarte s-au scos de pe rol si nu s-au purtat atatea discutii. Numai din acest motiv cred. Macar pentru viitor sa stim cum facem; adica cred ca este foarte important ca toti membrii Consiliului sa beneficieze de acelasi tratament. Eu sunt de acord ca asta e o solutie de bun-simt si atunci pe viitor s-o respectam si sa facem acelasi lucru in situatia tuturor rapoartelor de informare.

Gabriela Baltag: Eu as vrea sa vad unde este in lege aceasta institutie, a scoaterii de pe rol in aceasta situatie – cand noi, practic, luam act sau suntem informati de acest aspect; nu suntem supusi unor proceduri de aprobare. Adica despre asta vorbim. Suntem un organ colegial si imi place totusi sa cred ca suntem un organ colegial democratic, asa cum ar trebui sa fie totul la nivelul intregii tari. Si nu acceptam ca in acest raport sunt si lucruri care nu ne plac sau care ne deranjeaza pe unii.

Am tot auzit anul acesta de unanimitati. Dragi colegi, nici macar comunismul nu a acceptat unanimitatile pana la capat. Si acolo mai erau unul, doi, trei care votau altfel. Spre ce ne indreptam? Va ganditi cu totii?

Evelina Oprina: Inteleg ca s-au invocat doua chestiuni: una de procedura oarecum (care propune scoaterea de pe rol); a doua – niste chestiuni de forma care ar necesita niste indreptari de eroare materiala. Cu privire la prima chestiune: eu ma opun. Unu: din considerentul ca practica constanta de pana acum a Consiliului a fost in sensul de a se lua act de aceste rapoarte, in masura in care nu au fost alte discutii de facut. Daca acum ne schimbam practica, as vrea sa mentionam ca ne schimbam practica (cum am facut-o si in alte cazuri). Dar apreciez ca nu este cazul, pentru ca textul din art. 54, alin. 6, lit. b din Legea 317/2004 trebuie citit nu formal (in litera lui), ci in spiritul si ratiunea pentru care norma a fost edictata.

Cred ca trebuie sa nu uitam care este rolul reprezentantilor societatii civile in acest organism. Ca ne place, ca nu ne place, ca reprezentantii societatii civile au o anumita opinie acum, altadata alta opinie. Trebuie sa fim deschisi si sa acceptam ca opinia acestora trebuie sa conteze pentru imbunatatirea activitatii sistemului judiciar. Si raportul pe care il avem astazi in fata semnaleaza anumite nevoi de imbunatatire a acestei activitati – nevoi care provin de la societate si pe care trebuie sa le acceptam.

La a doua chestiune, legata de indreptarea erorilor materiale, nu cred ca este un argument suficient pentru a amana discutia astazi. Cele doua-trei aspecte de tehnoredactare pot fi indreptate pana la momentul publicarii raportului. Deci nici sub acest aspect nu cred ca este cazul sa-l amanam.

Iar a treia chestiune pe care vream sa spun doua cuvinte este aceea legata de transparenta. Este, intr-adevar, o chestiune pe care eu, personal, alaturi de alti colegi, o resimt ca fiind o problema, o vulnerabilitate. (Nu stiu cum sa spun, ca sa nu fiu inteleasa gresit sau interpretate vorbele mele in alt fel.) Si cred ca este o problema pe care societatea o resimte. Ea vine de la societate, nu vine de la colegii nostri Victor Alistar si Romeu Chelariu. Si cred ca poate ar fi bine sa ne mai aplecam asupra ei, chiar daca intr-o comisie s-a transat intr-un fel. S-a transat cu majoritate si nu cred ca acea opinie trebuie sa ne lege pentru totdeauna, in ipoteza in care la un moment dat poate ni se releva si alte perspective. Atata cer: doar deschidere catre perspective noi.

Andrea Chis: Ma bucur ca colega vorbeste de chestiunea de procedura, ca nu e posibila scoaterea de pe rol si recunoaste ca atunci cand a cerut-o, in alte situatii, a gresit. Si este un lucru salutar, pentru ca mie mi se pare ca e un prim pas pentru o mai buna comunicare intre noi.

In ceea ce priveste substanta, eu cred ca se deraiaza periculos de la ceea ce colegul Mihai Balan a vrut sa spuna (sau vreunul dintre noi, din Consiliu, indiferent ca am vorbit sau nu, am gandit): sub nicio forma nu se pune problema sa punem pumnul in gura societatii civile – Doamne, fereste! Eu chiar cred ca este foarte important ca societatea civila sa faca parte din Consiliu si sa ne spuna perspectiva societatii asupra sistemului judiciar si asupra Consiliului.

Insa, procedural, un astfel de raport trebuie sa cuprinda anumite elemente. Ca sa dau un exemplu absurd: daca voi ati scrie in raport parerea voastra despre o carte sau despre un film si ati zice: 'Dar e libertatea noastra sa scriem ce vrem intr-un raport', voi nu puteti decat sa luati act. Am dat un exemplu absurd tocmai ca sa ilustrez ca nu e chiar asa – adica ca noi nu putem sa ne uitam in continutul raportului si sa spunem: 'Da, chiar este un raport care are elementele prevazute de lege, fara sa-i cenzuram substanta'.

In ceea ce priveste insa substanta: evident ca n-o putem cenzura. Dar asa cum colegii nostri pretind de la noi, atunci cand ne-au trimis aici, sa ii reprezentam si sa ii consultam atunci cand decidem asupra unor lucruri in Consiliu, chiar daca mandatul nostru nu este unul imperativ si pana la urma propria noastra constiinta si propriile valori sa decidem asupra unui lucru, noi ne consultam colegii in problemele importante. Si atunci cred ca si voi, ca si societate civila, daca e sa discutam rolul vostru, [rolul] este nu doar sa va spuneti voi doi parerea voastra pe o chestiune, ci sa consultati societatea civila (ONG-urile relevante) in functie de problema pusa pe masa Consiliului. Sigur ca aveti propria voastra parere, ca si noi (in functie de propria voastra constiinta si de valori), dar cred ca asta vrea sa spuna Mihai: adica acesta este rolul vostru, despre care ar trebui sa vorbiti in aceste rapoarte. El a spus ca nu este suficient sa spuneti ca noi am venit la serviciu in Consiliu in fiecare zi – nu e un fel de jurnal de activitate. Asta a fost sensul – eu asa l-am inteles, sincer.

Victor Alistar: Noi ne consultam cu organizatiile neguvernamentale, cu organizatiile societati civile. Ne-am consultat si cu barourile. Ne amintim discutiile din comisii, cand erau legate de cum anume se imbunatateste sau ce anume sa prevada dupa 1 septembrie. Si va amintiti ca erau discutii si chiar v-am spus ce anume ne-au semnalat. Adica inputul care vine din partea societatii civile, a celorlalte profesii, l-am si transmis, spunand ca este de la dansii. Si noi cunoastem asta.

Pe de alta parte, a fost si o discutie legata de gestiunea protocoalelor. Este o munca anevoioasa, cere timp, se va solutiona si aceasta. Nu putem insa sa spunem ca nu a existat vreo consultare. Nu a existat o consultare la nivel formal. (Asa cum si domnul Balan a remarcat, e firesc in aceasta perioada.) Dar noi am avut constant consultari, chiar si in aceasta perioada. Si am si adus in discutie, in cadrul comisiilor, sugestiile primite, de la cine le-am primit samd. E o realitate aceasta si n-as vrea sa se inteleaga altfel.

Romeu Chelariu: Noi avem consultari periodice. Eu, din punctul meu de vedere, de doua-trei ori pe luna, cu reprezentantii unor ONG-uri – cei care ne-au sustinut si m-au sustinut pe mine, personal, in demersul de a ajunge aici. Si eu ma intalnesc cu ei pentru a le da fel de fel de date, de informatii. La randul lor, ei imi prezinta asemenea situatii. La fel: discutii punctuale cu avocatii, consilierii juridici si notarii publici, care – la fel – imi transmit cateva chestiuni. Acestea le aducem la nivelul Plenului pentru a fi discutate, analizate. Sunt demersuri care vin de la justitiabili, de la oamenii care merg in serviciul instantelor de judecata si cauta acolo adevarul pentru problemele lor – mai mici sau mai mari. Deci repet: exista consultatii punctuale ori de cate ori este necesar si cautam sa le reprezentam si sa le promovam toate elementele pe care le aduc in fata noastra.

Mihai Balan: Este exactul genul de informatii pe care eu ma asteptam sa le gasesc in acest raport. Doar pentru acest lucru am cerut sa fie scos de pe rol. Sunt de acord cu multe dintre lucrurile care s-au spus aici. Si eu am avut opinii separate, si eu am solicitat sa fie mentionat acest aspect si am ascultat sugestiile si propunerile celorlalti membri referitoare la multe dintre activitatile pe care noi le desfasuram. De altfel, cred ca (asa cum reiese chiar si din acest raport) multe lucruri s-au discutat in Consiliu. Acum: ca au primit sau nu au primit o anumita solutie multumitoare pentru unii dintre noi nu cred ca... Cum bine spunea o colega: unanimitatea nu poate fi atinsa si cu atat mai greu la noi, in Consiliu.


* Gasiti aici inregistrarea video a polemicii, incepand cu momentul 14:25

Comentarii

# santinela date 21 septembrie 2020 08:19 -2

Pai cine putea sa se opuna ? Cei 4 alaturi de Sectia lui peste parjit-Nufarul- de procurori sint cancerul CSM-ului,mizeria din aceasta institutie !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 149
    • VERDICTUL ZILEI - Va reusi regimul Iohannis sa desfiinteze SIIJ?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.10.2020 – Si cum se schimba unii-n curve nici nu-ti vine sa crezi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva