Fostul premier Adrian Nastase taxeaza, in postarea de joi, 6 februarie 2014, de pe propriul blog, "Statul de drept. Instructiuni de folosire", declaratiile presedintelui Traian Basescu facute cu ocazia intalnirii cu absolventii INM, care au fost numiti in functii de judecator si procuror. Nastase reclama faptul ca Traian Basescu i-a instigat pe magistrati sa nu aplice legea atunci cand i-a indemnat pe acestia sa nu accepte anumite legi: "Basescu incita judecatorii si procurorii la neaplicarea legii, invitandu-i “sa reactioneze”. “Nu acceptati sa fie emise, tolerate, legi care sunt in favoarea infractorilor…”. Probabil ca el se refera la noul cod penal, adoptat prin asumarea raspunderii de catre guvernul Boc, in 2009, prin care au fost reduse substantial pedepsele pentru furt! Oricum, observam, din nou, o incitare la nerespectarea legii."

In acest context, Adrian Nastase cere Consiliului Superior al Magistraturii sa se autosesizeze cu privire la declaratiile lui Basescu: "Unii au remarcat, mai curand, lacrimile lui Basescu prilejuite de gandul ca va ajunge in instanta. Eu cred insa ca incitarea la nerespectarea legii este un subiect mult mai serios si consider ca CSM ar trebui sa se autosesizeze in legatura cu aceasta atingere adusa principiului “statului de drept”."

Redam integral postarea lui Adrian Nastase:

"Statul de drept. Instructuni de folosire

Constitutia noastra stabileste, in articolul 1, ca “Romania este stat de drept, democratic si social…”. Sintagma “stat de drept” a inceput sa fie folosita frecvent in zona politica, interna si externa, in ultimii ani – ca standard de comparatie.

Cum a aparut acest concept? Destul de simplu. Daca statul despotic se baza pe vointa discretionara a monarhului, statul modern se bazeaza pe regula de drept, elaborata de reprezentantii poporului (parlament). Formula simplificata a “statului de drept” in zona anglo-saxona este “rule of law” – cerinta care, la noi, a fost sintetizata in sintagma “domnia legii”.

In mod evident, fiecare stat are propriul sistem de drept si, in consecinta, teoretic, exista tot atatea “state de drept” cate state sunt. Sigur, in cazul structurilor de integrare politica – in mare masura la nivelul Uniunii Europene – dar si in cadrul altor organizatii internationale (generale sau regionale) – ONU, Consiliul Europei, “statul de drept” devine un “barometru” al functionarii democratice a statelor, prin respectarea principiului separatiei puterilor si a ierarhiei legilor.

Formula “stat de drept” a reprezentat si reprezinta insa si a treia generatie de concepte folosite in monitorizarea tarilor din Europa de Rasarit, dupa cele de “drepturi ale omului” si “drepturi ale minoritatilor”.

Exista un concept universal de “stat de drept”? Deocamdata, raspunsul nu poate fi decat negativ. Exista, intr-adevar, unele principii universale referitoare la drepturile omului – componente necesare ale reglementarilor juridice nationale, exista cerinta unei ierarhii a izvoarelor de drept si, desigur, a principiului separatiei puterilor. Dar iata, ar fi putut SUA sa ceara Ucrainei interzicerea pedepsei cu moartea, ca cerinta a statului de drept? Evident ca nu. Pentru ca, in Statele Unite, pedeapsa cu moartea se aplica inca in unele state. In schimb, Consiliul Europei a putut sa faca acest lucru si Ucraina a trebuit sa accepte eliminarea pedepsei cu moartea din legislatia sa.

Dincolo de importanta conceptului, el este folosit, uneori, si ca forma de presiune asupra altor state. Este invocat, in mod repetat, ca o formula de “mantra”, continutul sau nemaifiind, practic, relevant.

Invocandu-se “statul de drept” se poate ajunge si la unele aberatii. Un exemplu recent l-a constituit felul in care s-a adresat Basescu absolventilor de la Institutul National al Magistraturii: “Cand veti constata ca prin legi se impune de catre politic diminuarea capacitatii justitiei, reactionati…”.

Observati un element de manipulare “legi impuse de politic”. De fapt, legile sunt elaborate si adoptate de Parlament – ca reprezentant al vointei populare, “politicul” nu este o putere a statului.

In al doilea rand, Basescu nu este constient de faptul ca justitia aplica legile si Constitutia, asa cum sunt ele adoptate de Parlament sau prin referendum constitutional.

In al treilea rand, Basescu incita judecatorii si procurorii la neaplicarea legii, invitandu-i “sa reactioneze”. “Nu acceptati sa fie emise, tolerate, legi care sunt in favoarea infractorilor…”. Probabil ca el se refera la noul cod penal, adoptat prin asumarea raspunderii de catre guvernul Boc, in 2009, prin care au fost reduse substantial pedepsele pentru furt! Oricum, observam, din nou, o incitare la nerespectarea legii.

Unii au remarcat, mai curand, lacrimile lui Basescu prilejuite de gandul ca va ajunge in instanta. Eu cred insa ca incitarea la nerespectarea legii este un subiect mult mai serios si consider ca CSM ar trebui sa se autosesizeze in legatura cu aceasta atingere adusa principiului “statului de drept”."