Lumeajustitiei.ro va prezinta dovada ca Parchetul General condus de Augustin Lazar l-a protejat pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu (foto), zis “Portocala” sau “procurorul zdreanta”, cel care se lauda ca bucuria sa e “paradidul la cetateni” si ca este o “masina de ucis destine”, dar care a fost exclus recent din magistratura de CSM pentru nenumaratele abuzuri comise. Dupa un simulacru de ancheta, procurorii lui Lazarica au inchis un dosar in care Mircea Negulescu era acuzat de represiune nedreapta, cercetare abuziva, purtare abuziva si influentarea declaratiilor. Din fericire, “Portocala” a fost “paradit” la Inalta Curte, acolo unde judecatoarea Leontina Serban a decis redeschiderea dosarului privindu-l pe Negulescu.

In 30 mai 2017, procurorul Daniel Bucur de la Parchetul Judecatoriei Sinaia, condamnat in prima instanta la 3 ani si 4 luni inchisoare pentru pretinse infractiuni de trafic de influenta si luare de mita intr-un dosar facut de Mircea Negulescu, a formulat la PICCJ plangere impotriva lui “Portocala”. Daniel Bucur a acuzat, printre altele, ca Negulescu i-a fabricat dosar din razbunare, explicand cum martorii si denuntatorii au fost presati si amenintati de “Portocala” pentru a da declaratiile pe care acesta dorea sa le obtina. Procurorul Daniel Bucur a depus la dosar chiar si inscrisuri oficiale constand in declaratiile date de respectivii martori si denuntatori in fata Inaltei Curti. Si nu orice fel de declaratii, ci unele in care acestia dezvaluiau cum au fost fortati de procurorul Mircea Negulescu sa faca denunturi impotriva lui Daniel Bucur, fiind amenintati ca in caz contrar vor ajunge la inchisoare. De asemenea, Daniel Bucur a prezentat la PICCJ dovada ca un martor folosit impotriva sa de Mircea Negulescu aparea in acelasi interval de timp, in doua locatii diferite.

Ei bine, nimic din toate astea nu au contat. Procurorii PICCJ au facut o ancheta de ochii lumii, dupa care au inchis dosarul. Astfel, prin ordonanta din 21 august 2017 a Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ, s-a dispus clasarea cauzei referitoare la Mircea Negulescu, pe motiv ca “fapta nu exista”. Daniel Bucur a facut plangere impotriva acestei ordonante, dar fara succes, caci in 9 octombrie 2017, prin ordonanta 152/II/2/2017, actiunea sa a fost respinsa ca nefondata de seful Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ.

Inalta Curte face praf PICCJ

In aceste conditii, procurorul Daniel Bucur a atacat la Inalta Curte solutia de clasare, unde a iesit la iveala ca PICCJ a facut in cazul lui Negulescu un simulacru de ancheta. Judecatoarea ICCJ Leontina Serban a admis, in 10 ianuarie 2018, plangerea lui Daniel Bucur, astfel ca a desfiintat solutia de clasare si a trimis cauza inapoi la parchet pentru a completa urmarirea penala. Foarte importante sunt insa argumentele retinute de judecatoarea Leontina Serban in cuprinsul incheierii nr. 14 din 10 ianuarie 2018, prin care s-a decis redeschiderea dosarului privindu-l pe Mircea Negulescu. Judecatoarea pur si simplu distruge PICCJ, aratand ca procurorii nu au facut o ancheta adecvata si completa, si nu au administrat nicio o proba. Leontina Serban dezvaluie ca asa-zisa ancheta s-a rezumat doar la inscrisurile depuse de Daniel Bucur, nici acesta si nici martorii si denuntatorii presati de Mircea Negulescu nefiind audiati. Mai mult, procurorii PICCJ nici macar nu s-au sinchisit sa deschida un CD cu o inregistrare audio depusa de procurorul Mircea Negulescu. Pe scurt, concluzia judecatoarei ICCJ Leontina Serban a fost ca ”organele de urmarire penala nu si-au indeplinit obligatiile”.

Foarte interesant este de vazut ce se va intampla in dosarul procurorului Daniel Bucur aflat in acest moment in faza de apel, la Inalta Curte, in conditiile in care iata PICCJ este obligat sa ancheteze posibile infractiuni comise de Mircea Negulescu chiar in dosarul pe care i l-a facut chiar lui Daniel Bucur. Mai mult, denuntatorii folositi de Mircea Negulescu pentru a-l executa pe Daniel Bucur au dezvaluit la Inalta Curte cum au fost amenintati si presati de “Portocala” pentru a da declaratiile pe care acesta si le dorea. Practic, avem aceeasi situatie ca in dosarul familiei Cosma, unde au iesit la iveala abuzuri grave comise de Mircea Negulescu. In mod normal, aceste dosare ar trebui sa fie inchise de urgenta, caci este imposibil ca o instanta sa poata dispune condamnari, atat timp cat exista nu doar suspiciuni, ci indicii si date concrete ca Mircea Negulescu a comis grave infractiuni in instrumentarea cauzelor. Ca sa nu mai vorbim despre decizia luata deja de CSM, de excludere din magistratura a lui Mircea Negulescu, tot pentru fapte comise in timpul activitatii sale de procuror.

Iata un fragment din incheierea judecatoarei ICCJ Leontina Serban, documentul fiind atasat integral la finalul articolului:

“Din analiza actelor si lucrarilor dosarului rezulta ca, in cauza, organele de urmarire penala nu au efectuat reale verificari, prin administrarea unor mijloace de proba, in legatura cu faptele reclamate de petentul Bucur Daniel, prin plangerea penala.

In contexul in care petentul a prezentat in continutul plangerii adresate organelor de ancheta faptele reclamate, indicand presupusul faptuitor si mijloace de proba in sustinerea celor afirmate, nu exista niciun impediment pentru organele de urmarire penala sa administreze probe pentru a verifica faptele sesizate.

Se mai constata ca, prin nota de probe inregistrata la aceeasi unitate de parchet, la data de 20.09.2017, petentul Bucur Daniel a reiterat solicitarea de a fi administrate mijloace de proba, pe care le-a indicat punctual, solicitand, totodata, sa fie audiat.

Inscrisurile anexate plangerii penale au fost depuse de petent, iar potrivit art. 99 alin. 1 C.pr.pen., sarcina probei in procesul penal revine in principal procurorului, ceea ce inseamna ca, in cursul urmariii penale, revine procurorului si organelor de cercetare penala obligatia strangerii probelor necesare pentru aflarea adevarului. Potrivit art. 99 alin. 3 C.pr.pen, partile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe, ceea ce nu echivaleaza, insa, cu o inversare a sarcinii probei.

Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca procurorul nu a facut o ancheta adecvata si completa, la dosar fiind atasate doar inscrisurile depuse de petent, constand in fotocopii ale denuntatorilor, declaratiilor date de mai multe persoane in calitate de martori, in cauza in care este cercetat ca inculpat, fotocopia rechizitoriului nr. 48/P/2016 al DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti si un CD cu o inregistrare audio in sustinerea faptelor sesizate prin plangerea formulata (dupa cum a sustinut petentul), cu privire la care nu exista niciun act, la dosar, din care sa rezulte ca procurorul i-a verificat continutul.

Lipsa unei diligente rezonabile rezida in faptul ca ancheta s-a rezumat, in esenta, la inscrisurile depuse de petent, constand in depozitiile persoanelor audiate in calitate de martor cu ocazia desfasurarii cercetarii judecatoresti in cauza in care petentul este cercetat pentru presupuse fapte de coruptie. Or, obiectul audierii martorilor in cauza penala in care petentul are calitate de inculpat este, in mod evident, diferit, de obiectul audierii martorilor in prezenta cauza, diferenta fiind data de distinctia neta intre obiectul cercetarii in cele doua cauze.

Obligatia de a se proceda la investigarea sustinerilor petentului este cu atat mai pregnanta cu cat se invoca o situatie de fapt in sustinerea careia petentul a depus inscrisuri oficiale reprezentate de declaratii de martori date in conditii de publicitate si contradictorialitate in fata unor instante de judecata. Judecatorul de camera preliminara retine, spre exemplu, continutul inscrisului reprezentat de declaratia martorului Sovaiala Alin Constantin, data la instanta suprema, respectiv 'Legat de imprejurarile in care am formulat denuntul in prezenta cauza, arat ca in timp ce eram acasa am fost contactat telefonic de procurorul Negulescu care mi-a cerut sa vin la DNA Ploiesti. La locuinta mea a venit un echipaj de politie si impreuna ne-am deplasat la DNA, unde procurorul ne-a cerut sa sa-i spunem totul despre inculpatul Bucur, ca el stie tot si ori ii spunem, ori vom intra la puscarie. Pe Ungureanu l-am gasit la DNA, il luasera inainte. (…) La DNA nu am fost bruscat, dar ne-au zis ori mergeti voi la puscarie, ori merge Bucur, ganditi-va bine' si continutul inscrisului reprezentat de declaratia martorului Ungureanu Cosmin Constantin, data la curtea de apel, din care rezulta ca procurorul Negulescu l-a pus sa faca denunt.

In aceste circumstante, este de asteptat o rigoare mai mare din partea organelor de urmarire penala in ancheta desfasurata, iar orice deficienta a anchetei care ii reduce capacitatea de a stabili imprejurarile cauzei sau persoana responsabila risca sa duca la concluzia ca nu corespunde cerintelor unui proces echitabil. Printre conditiile de existenta a unui proces echitabil cerinta de promptitudine si diligenta rezonbabila a organelor de ancheta este implicita.

Relevant in sensul celor constate este si faptul ca procurorul nu a efectuat nicio verificare referitoare la imprejurarea reclamata de petent (relativ la care a depus inscrisuri) in sensul ca numitul Sovaiala Alin Constantin, martor in cauza in care petentul are calitatea de inculpat, apare ca fiind prezent la data de 22.02.2016, intre orele 16.30-17.10, in doua locatii diferite, respectiv prezent la sediul DNA-Serviciul Teritorial Ploiesti unde i s-a luat declaratie si, totodata, la conducerea in teren vizand imobilul ce apartine lui Bucur Daniel.

Mai mult, caracterul suficient al anchetei trebuie analizat si din perspectiva gravitatii acuzatiilor reclamate, dar si a circumstantelor cauzei prin prisma calitatii persoanelor presupus implicate, reamintind ca cercetarea fiecarei cauze presupune obiectivitate si responsabilitate, iar nerespectarea acestora tinde sa compromita grav echitatea procedurii.

Judecatorul apreciaza ca organele de urmarire penala nu si-au indeplinit obligatiile pozitive ce caracterizeaza desfasurarea unei anchete efective.

Suplimentar, judecatorul de camera preliminara retine inscrisurile pe care petentul le-a depus la dosarul cauzei, odata cu plangerea formulata in temeiul art. 340 C.pr.pen., care confirma pozitia petentului, constand in declaratiile numitilor Serbulea Catalin Mihai si Bulei Vasile Petre, date la Inalta Curte in aceeasi cauza in care petentul este cercetat in calitate de inculpat. Astfel, potrivit inscrisului reprezentat de declaratia martorului Serbulea Catalin Mihai: 'procurorul Negulescu, in intervalul 14.00-19.00, m-a facut praf, respectiv m-a injurat, a aruncat masa peste mine, mi-a oferit tigari, desi eu nu fumez, mi-a spus o sa te leg, zdreanta (…) Mi-a spus, de asemenea, ca ma baga la puscarie, pe mine si pe Bucur si nu o sa-mi mai vad copilul', iar conform inscrisului reprezentat de declaratia martorului Bulei Vasile Petre, procurorul Negulescu 'mi-a zis sa spun tot ce stiu ca ma duce la Campina pe arest'.

Pentru motivele expuse, se impune ca organele de urmarire penala sa procedeze la audierea petentului Bucur Daniel intrucat ascultarea sa este necesara pentru expunerea in extenso a faptelor; audierea, in calitate de martori, a persoanelor numite de petent respectiv Sovaiala Constantin Alin, Ungureanu Cosmin Constantin, Serbulea Catalin Mihai, Bulei Vasile Petre si Bucurescu Zafiu, care ar cunoaste date si informatii privind faptele sesizate de acesta; audierea, dupa caz, a numitului Negulescu Mircea despre care petentul sustine ca s-ar face vinovat de faptele reclamate; efectuarea oricaror acte de urmarire penala necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele.

Se considera ca numai dupa verificari efective asupra aspectelor sesizate de petent, de catre organele de urmarire penala, se poate aprecia asupra unei solutii dispuse in cauza”.

*Cititi aici integral incheierea judecatoarei ICCJ Leontina Serban